U4.8.

Instalaţii de prelucrare prin eroziune magneto - abrazivă

Principalul criteriu de clasificare al instalaţiilor de finisat prin eroziune magneto -

abrazivă este acela care ţine cont de forma suprafeţelor prelucrate. Astfel, se deosebesc
instalaţii destinate prelucrării suprafeţelor de revoluţie exterioare sau interioare, a celor plane,
precum şi a celor complexe.
Schema bloc generală a instalaţiilor de prelucrare este prezentată în figura 4.8:

Fig. 4.8

Cele trei componente evidenţiate sunt integrate într-o construcţie unică, rolul lor în
realizarea acţiunii tehnologice fiind următorul:
 Sistemul electro-mecanic asigură poziţionarea reciprocă a obiectului de prelucrat şi a
celui de transfer, obţinându-se un interstiţiu (întrefier) de dimensiuni optime. De
asemenea, prin mecanismele componente, se realizează cinematica necesară generării
suprafeţelor. Tot în cadrul acestui sistem, se asigură energia necesară constituirii
agentului eroziv.
 Sistemul de alimentare cu pulbere abrazivă are rolul de a aduce în zona de lucru, la
momentul potrivit, cantitatea necesară de granule cu proprietăţi magneto - abrazive.
 Sistemul de comandă şi reglare acţionează asupra celor două componente prezentate
mai sus. Printre altele, se asigură comanda şi reglarea mărimii întrefierului, precum şi a
durităţii "periei magneto - abrazive".

U4.8.1. Instalaţii pentru finisarea suprafeţelor exterioare de revoluţie

Cea mai simplă construcţie o au instalaţiile destinate finisării magneto - abrazive a

pieselor individuale (fig. 4.9).
Obţinerea interstiţiului optim dintre obiectul de prelucrat 1 şi piesele polare 2 se
realizează cu ajutorul motorului electric 5 şi a arborelui 4 pe care sunt practicate două
şuruburi, unul cu filetul pe dreapta şi celălalt pe stânga. La rotirea într-un sens a arborelui 4,
piesele polare se vor apropia de obiectul de prelucrat, micşorând întrefierul, iar la rotirea în
sens invers a axului, va avea loc o mărire a interstiţiului.

56
 Fig. 4.9
Finisarea pieselor lungi se realizează prin deplasarea sistemului de lucru după o
direcţie longitudinală. Pe batiul 7 se găseşte sania 6 care realizează avansul longitudinal cu
viteza wl.
Formarea "periei magneto - abrazive" este posibilă prin alimentarea cu energie
electrică a bobinelor 3 şi prin aducerea în zona de lucru, prin presărare gravimetrică, a pulberii
abrazive provenite din rezervorul 8.
Mişcarea de rotaţie a obiectului de prelucrat 1 este dată de către un motor electric şi un
reductor, nefigurate în desen.
Pentru finisarea diferitelor diametre ale obiectelor de prelucrat, în scopul menţinerii
constante a mărimii interstiţiilor, fălcile din vârful pieselor polare sunt schimbabile.
Instalaţiile de prelucrare prin eroziune magneto - abrazivă a suprafeţelor exterioare de
revoluţie realizează următoarele performanţe:
 productivitatea procedeului : 10...20 mg/min;
 calitatea suprafeţelor obţinute: Ra = 0,01...0,08 m;
 timpul de finisare: 1...10 minute, dependent de mărimea suprafeţelor de prelucrat.
Regimurile de prelucrare aplicate sunt:
 viteza la periferia obiectului de prelucrat: vp = 0,9...2 m/s;
 viteza de avans longitudinal: wl = 0,15...0,2 m/s;
 inducţia magnetică: B = 0,9...1,2 T;
 interstiţiul de lucru:  = 0,9...1,5 mm.
Finisarea magneto - abrazivă a suprafeţelor exterioare de revoluţie, în cazul unor
producţii de serie mare, se realizează cu ajutorul unor instalaţii cu ax vertical (fig. 4.10) care
pot prelucra simultan mai multe piese.
Mişcarea de rotaţie a pieselor 4 se realizează prin antrenarea mecanismului planetar 5
de la motoarele electrice M1 şi M2. Obiectele de prelucrat se rotesc în interiorul câmpului
creat de către sistemul magnetic 3, acesta fiind amplasat pe masa maşinii 2.

57
 Poziţionarea reciprocă dintre piese şi sistemul magnetic se obţine prin deplasarea
mesei pe verticală, pe ghidajele prevăzute pe batiul 1.
Prelucrarea pieselor 4 pe întreaga lor generatoare este posibilă datorită deplasării
rectilinii alternative pe care acestea o execută (wl), mişcare generată de motorul electric M3 şi
transmisă de către un mecanism bielă - manivelă.

Fig. 4.10

U4.8.2. Instalaţii pentru finisarea suprafeţelor interioare de revoluţie

Au o construcţie simplă, derivată din cea prezentată în Fig. 4.9. Modificările care
intervin sunt legate de modul în care sunt amplasate piesele polare 2 şi de felul în care este
adusă în zona de lucru pulberea magneto - abrazivă.

Fig. 4.11
Regimurile de lucru recomandate în cazul acestor instalaţii sunt următoarele:
 viteza periferică: vp = 1,2... 1,8 m/s;

58
  viteza de avans longitudinal: wl = 0,12... 0,16 m/s;
 inducţia magnetică: B = 0,3... 0,9 T;
 interstiţiul de lucru: δ = 1... 3 mm

U4.8.3. Instalaţii pentru finisarea suprafeţelor plane

O instalaţie simplă de finisat magneto - abraziv suprafeţe plane este prezentată în

figura 4.12:

Fig. 4.12
Construcţia este foarte asemănătoare cu cea a unei maşini verticale de frezat. Pe
ghidajele practicate pe batiul 1 culisează sania verticală 2 şi cea longitudinală 7, pe aceasta
din urmă alunecând sania transversală 6.
Piesa de prelucrat 4 este fixată într-un dispozitiv de prindere 5, care are posibilitatea
executării unei mişcări oscilatorii rectilinii - alternative cu amplitudinea de 10...20 mm.
Obiectul de transfer 3 este fixat în arborele principal al maşinii şi execută o mişcare de
rotaţie cu turaţia n.
Principalele caracteristici ale prelucrării sunt următoarele:
 viteza maximă a mişcării oscilatorii: vosc = 1,5...2,5 m/s;
 inducţia magnetică: B = 0,5...1,5 T;
 mărimea interstiţiului:  = 1,5...5 mm.

U4.8.4. Instalaţii pentru finisarea suprafeţelor complexe

Prelucrarea prin eroziune magneto - abrazivă are o largă aplicabilitate, ea putându-se

utiliza şi la finisarea suprafeţelor complexe. Generarea unor asemenea suprafeţe presupune
existenţa unor instalaţii specializate, cu o cinematică relativ complicată.

59
 În cele ce urmează vor fi prezentate două scheme de principiu, destinate finisării
magneto - abrazive a bilelor şi a inelelor pentru rulmenţi:

Fig. 4.13
Schema de prelucrare din figura 4.13.b poate fi aplicată, prin modificarea
corespunzătoare a geometriei obiectului de transfer, la finisarea şi a altor forme de suprafeţe
interioare.
Finisarea suprafeţelor sferice pe cale magneto - abrazivă poate fi obţinută şi cu
ajutorul schemei din figura 4.14:

Fig. 4.14
Obiectele de prelucrat 2 sunt introduse între discurile rotative 1 şi 5. Discul superior 5,
pe lângă mişcarea de rotaţie I mai poate executa şi o deplasare verticală, antrenat fiind de
motorul liniar 6.
Datorită mişcării de rotaţie a celor două discuri, ca urmare a forţei centrifuge, bilele 2,
împreună cu granulele abrazive, pătrund în zona de influenţă a câmpului magnetic generat de
bobinele 4 şi sunt lustruite.
Finisarea flancurilor roţilor dinţate cilindrice poate fi realizată prin procedeul de
eroziune magneto - abrazivă utilizând un principiu asemănător rodării (fig. 4.15):

60
 Fig. 4.15
Mişcările necesare finisării flancurilor dinţilor roţii de prelucrat 2 sunt cea de rotaţie I
şi cea de translaţie II, ambele executate de către roata conducătoare 1. Pentru ca prelucrarea să
poată avea loc, rotaţiei piesei 2 i se opune frâna F, amplasată pe arborele 3.
În figura următoare este prezentată schema cinematică a unei instalaţii de finisare a
roţilor dinţate:

6
Fig. 4.16
Principalele componente ale instalaţiei sunt următoarele :
1.electromagnet;
2. jug magnetic sculă;
3. pâlnie de alimentare;
4. arc de revenire;
5. perie abrazivă;
6. mecanism divizor;
7. semifabricat;
8. mecanism pinion-cremalieră;
9. mecanism şurub-piuliţă.

61
 O importanţă deosebită în proiectarea acestui dispozitiv o are elementul generator al
mişcării vibratorii. Această componentă constă, în principal, dintr-un electromagnet suficient
de puternic pentru a putea deplasa port-scula ce efectuează operaţia de finisare.
Alte componente importante ale instalaţiei de prelucrare sunt :
 elementele ce generează cursa de retragere a sculei, permiţând astfel indexarea
semifabricatului pas cu pas ;
 mecanismul de deplasare pe verticală, necesar reglării poziţiei pe înălţime a sculei, în
vederea prelucrării unor roţi de diferite diametre.
După cum se observă din schema cinematică, electromagnetul 1 generează o mişcare
vibratorie, antrenând ansamblul format din pâlnia de alimentare cu granule magneto-abrazive,
jugul magnetic şi scula de finisare.
Mecanismul pinion-cremalieră 8 permite deplasarea longitudinală a părţii superioare a
dispozitivului, mişcare necesară retragerii rapide a periei magneto-abrazive atunci când
finisarea golului dintre doi dinţi s-a terminat. Rotirea cu un pas unghiular a roţii dinţate de
finisat este efectuată de către capul divizor 6.
Mecanismul şurub-piuliţă 9 permite reglajul înălţimii sculei, mişcare necesară
adaptării dispozitivului la diferite diametre ale semifabricatului.
Figura 4.17 prezintă două vederi ale acestei instalaţii :

Fig. 4.17
Să ne reamintim...

Principalul criteriu de clasificare al instalaţiilor de finisat prin eroziune magneto -

abrazivă este acela care ţine cont de forma suprafeţelor prelucrate. Astfel, se
deosebesc instalaţii destinate prelucrării suprafeţelor de revoluţie exterioare sau
interioare, a celor plane, precum şi a celor complexe.
Principalele trei componente ale unei instalaţii de finisat magneto-abraziv sunt:
sistemul electro-mecanic, sistemul de alimentare cu pulbere abrazivă şi sistemul de
comandă şi reglare.

62
 U4.9. Combinarea eroziunii magneto - abrazive cu alte procedee de prelucrare

În scopul măririi productivităţii prelucrării, eroziunea magneto - abrazivă poate fi

suprapusă peste dizolvarea anodică a suprafeţelor metalice. În acest fel, efectului abraziv al
pulberilor utilizate i se adaugă şi cel al eroziunii electrochimice.
Noul procedeu are o largă aplicabilitate, putându-se finisa atât suprafeţe simple (plane
sau de revoluţie), cât şi profilate.
Principiul finisării combinate magneto - abrazive - electrochimice a suprafeţelor
exterioare de revoluţie este prezentat în figura 4.18:

Fig. 4.18
Suplimentar faţă de prelucrarea clasică prin eroziune magneto - abrazivă se remarcă
existenţa catodului 2 care, împreună cu anodul 1, se leagă la bornele unui generator de curent
continuu cu tensiunea reglabilă în intervalul 5...15 V. Curentul maxim este de 300...1000 A.
Interstiţiul dintre catod şi anod este ocupat de un lichid electrolit 4, adus în zona de
lucru prin duza 3.
Ponderea cantităţii de material îndepărtată prin dizolvare anodică este superioară celei
înlăturată prin eroziune magneto - abrazivă, capacităţile de prelucrare fiind de 50...200
mm3/min·cm2 la finisarea carburilor metalice şi de 100...300 mm3/min·cm2 pentru oţelurile
rapide.
Procedeul prezentat are ca dezavantaje costurile ridicate ale instalaţiilor şi dependenţa
preciziei de prelucrare de parametrii utilizaţi.

Descrieţi o instalaţie de finisat suprafeţe cilindrice exterioare.

Descrieţi o instalaţie de finisat roţi dinţate.

U4.10. Rezumat
Prelucrarea prin eroziune magneto-abrazivă se bazează pe efectele generate ca
urmare a mişcărilor relative şi apăsărilor exercitate între suprafeţele de prelucrat ale
semifabricatelor şi particulele abrazive cu rol de sculă, particule susţinute la nivelul

63
 zonei de prelucrare cu ajutorul unui câmp magnetic. În condiţiile menţionate
anterior, existenţa unor deplasări relative între peria magneto-abrazivă şi suprafaţa
piesi va determina un proces de microaşchiere, dacă muchiile granulei în contact cu
semifabricatul sunt suficient de ascuţite sau un proces de microdeformare
superficială, dacă muchiile sunt mai puţin ascuţite.\

U4.11. Test de autoevaluare a cunoştinţelor

Bifaţi răspunsul sau răspunsurile corecte:

1. Care este numărul minim de mişcări de lucru necesare pentru realizarea finisării?
a) 1 c) 2
b) 3 d) 4

2. Îndepărtarea de material se realizează prin:

a) deformare plastică c) lipire
b) aşchiere d) agregare de pulberi

3. Care dintre următoarele fenomene nu este specific „sculelor magneto-abrazive”?

a) îmbâcsirea c) formă bine determinată
b) autoascuţirea d) duritatea reglabilă

4. Prin eroziune magneto-abrazivă se pot prelucra suprafeţe:

a) plane c) cilindrice exterioare
b) cilindrice interioare d) complexe

5. Nu se utilizează ca şi materiale magneto-abrazive:

a) granulele compozite c) suspensiile abrazive
b) granulele feromagnetice d) oţelurile rapide

Răspunsuri: 1. a 2. b 3. c 4. a,b,c,d 5. d

64