REFERAT

1)CLORURA DE SODIU [NaCl] este indispensabilă vieţii oamenilor

şi animalelor. Participând la formarea unor sucuri digestive, NaCl este
introdusă zilnic în organism sub formă de sare de bucătărie. Soluţia de
clorură de sodiu cu concentraţia de 0,9%, având aceeaşi concentraţie cu
plasma sangvină, se foloseşte în medicină ca ser fiziologic. Acţiunea
antiseptică a clorurii de sodiu şi-a găsit aplicaţie la conservarea alimentelor
şi pieilor.
În industrie, clorura de sodiu este considerată cea mai importantă
materie primă anorganică. Constituie substanţa de bază a unei ramuri
industriale, care o prelucrează pentru obţinerea sodiului, clorului, acidului
clorhidric, hidroxidului de sodiu, carbonatului de sodiu etc. În acelaşi timp
NaCl este utilizată şi în industria lacurilor, vopselelor, hârtiei, maselor
plastice, textilă şi altele. Ţara noastră, dispunând de mari zăcăminte de sare
la Slănic Prahova, Ocnele Mari, Ocna Dejului, Ocna Mureşului, Praid, Tg.
Ocna etc. a creat o puternică industrie clorosodică. Cele mai importante
uzine clorosodice se găsesc la Govora, Borzeşti, Turda şi Ocna Mureşului.
În industria metalurgică este folosită ca reductor, iar în electronică se
foloseşte la fabricarea lămpilor cu vapori de sodiu. De asemenea, NaCl este
utilizată şi în industria chimică organică şi în industria farmaceutică.

2)HIDROXIDUL DE SODIU [NaOH] este cunoscut şi sub numele

de sodă caustică. Fiind o bază a metalului alcalin este folosit frecvent ca
reactiv în laboratoare. Este folosit la fluidizarea argilelor refractare şi
contribuie la disocierea disilicaţilor şi trisilicaţilor. În industrie, NaOH mai
este utilizat la fabricarea săpunului din grăsimi, la obţinerea fibrelor
artificiale (de ex. mătase artificială), la mercerizarea bumbacului şi la
fabricarea sodei de rufe (Na2CO3). De asemanea, NaOH este utilizat la
obţinerea celulozei din lemn, la rafinarea produselor petroliere, la
regenerarea cauciucului şi la fabricarea fenolului şi produselor de înălbire.

3)ACIDUL CLORHIDRIC [HCl] este cunoscut şi sub numele de

spirt de sare, acid muratic sau apă tare. Se găseşte în stare liberă (doar în
cantităţi foarte mici) în emanaţiile vulcanice şi în sucul gastric (care conţine
0,3% HCl). În cazul în care concentraţia acidului clorhidric depăşeşte
această valoare, se produce hiperaciditatea care se neutralizează cu
bicarbonatul de sodiu (NaHCO3): HCl + NaHCO3 → NaCl + CO2 +H2O.
 HCl este un gaz incolor, cu miros înţepător. Densitatea sa este mai
mare decât cea a aerului. Este foarte solubil în apă, iar în aer fumegă. Se
foloseşte la obţinerea în laborator a hidrogenului, clorului, a clorurilor şi a
altor acizi mai slabi. Se foloseşte ca agent de recunoaştere a carbonaţilor
după dioxidul de carbon care se degajă în urma reacţiilor: acid + carbonat
→ sare + CO2 + H2O. De asemenea este folosit şi la fabricarea maselor
plastice, a firelor şi fibrelor sintetice. Clorurile organice (de vinil, de etil) şi
produşii organici (difenil–amina, cauciucul sintetic şi camforul) se obţin tot
din acidul clorhidric.
În industriile coloranţilor, medicamentelor, pielăriei şi textilelor,
acidul clorhidric este un reactiv de neînlocuit.

4)CLORUL [Cl2] a fost descoperit în 1774 de către Karl Scheele care

l-a considerat un compus. În 1810, Humphry Davy a demonstrat că era un
element şi l-a numit “clor” din cauza culorii sale ( în lb. greacă chloros
înseamnă galben-verzui). Clorul este un gaz otrăvitor cu miros sufocant.
Este de două ori şi jumătate mai dens decât aerul. La dizolvare, o parte din
clor reacţionează cu apa rezultând apa de clor care la lumină se descompune
cu degajare de oxigen.
Fiind toxic, clorul duce la inflamarea mucoaselor nazale, produce
hemoragii şi poate duce la sufocare. Antidotul în intoxicaţiile cu clor este o
substanţă anticlor - triosulfatul de sodiu (Na 2S2O3). Tot un bun antidot este şi
oxigenoterapia.
În timpul celui de-al doilea război mondial, clorul a fost folosit drept
gaz otrăvitor, iar acum este folosit la fabricarea mai multor chimicale dar şi
ca dezinfectant pentru apa de băut. Mulţi solvenţi organici importanţi pentru
industrie sunt compuşi ai clorului. Prezenţa unui număr de atomi de clor în
moleculele solvente, de exemplu cloroformul CHCl 3, le permite să dizolve o
categorie de substanţe organice. Clorul este folosit ca materie primă pentru
fabricarea maselor plastice, a insecticidelor şi la extragerea titanului. De
asemenea, clorul este utilizat la fabricarea pulberii de înălbit, a coloranţilor
şi ca decolorant pentru textile. Este folosit şi la obţinerea industrială a
acidului clorhidric.
În chimia organică, clorul se foloseşte ca oxidant şi la obţinerea
compuşilor de substituţie şi de adiţie.

5)SODIUL (natriu) [Na] este un metal alcalin. Ca şi nitratul (salpetru

de Chile <NaNO3>), sodiul se găseşte în Chile şi Peru. Este un component al
multor silicaţi şi este prezent în corpul animalelor şi al plantelor. Sodiul a
fost izolat pentru prima oară de către Humphry Davy prin electroliza
hidroxidului de sodiu.
Sodiul oxidează instantaneu în prezenţa aerului, formând la suprafaţa
sa o peliculă de oxid de sodiu. Din această cauză trebuie păstrat în lichide
care să nu conţină oxigen, ca de exemplu parafina. Este atât de moale încât
poate fi tăiat cu cuţitul. Se topeşte la 97,5ºC şi fierbe la 883ºC, formând
vapori purpurii. Este mai reactiv decât litiul dar nu şi decât celelalte metale
alcaline. Datorită conductibilităţii sale electrice, se foloseşte sub formă de
fire în unele circuite electrice, unde este necesară utillizarea unei izolaţii din
plastic pentru a împiedica oxidarea. Sodiul era folosit la realizarea corpurilor
de iluminat stradal datorită culorii portocalii puternice pe care o emană în
momentul în care este încălzit.
Azotura de sodiu este folosită pentru obţinerea azoturilor metalelor
grele utilizate ca explozivi. Aliajul Pb-Na se foloseşte la fabricarea
cuzineţilor şi la fabricarea tetraetilului de Pb utilizat la etilarea benzinelor.

6)HIDROGENUL [H2] este un gaz incolor şi fără miros. În stare

liberă hidrogenul se găseşte în cantităţi foarte mici în jurul Soarelui, iar sub
formă de compuşi se găseşte în substanţele organice şi în cele anorganice.
Este folosit pentru obţinerea amoniacului prin sinteză. Prin
hidrogenarea cărbunilor de pământ se obţin combustibilii sintetici (benzina
sintetică), iar prin reacţiile de hidrogenare catalitică a substanţelor organice
se obţine untura artificială şi margarina. În industria chimică, hidrogenul se
foloseşte ca materie primă pentru obţinerea acidului clorhidric. Hidrogenul
este folosit la fabricarea baloanelor pentru radiosonde şi ca agent reducător .
Când hidrogenul reacţionează cu oxigenul este eliberată o mare
cantitate de căldură. Această proprietate este folosită la sudura autogenă
datorită temperaturii foarte ridicate a flăcării de hidrogen combinat cu
oxigen. Hidrogenul lichid este folosit împreună cu oxigenul lichid ca şi
combustibil pentru rachete.