AT3 - CAPITOLUL 2. .

OPERATORI LINIARI (2)

OVIDIU VEGHEŞ

noiembrie 2019

1.1. Întrebări teoretice.

1.1.1 Exerciţiu Care sunt matricele de reprezentare a unei funcţionale liniare ?
1.1.2 Exerciţiu Care este deosebirea între o funcţională biliniară şi una sesquiliniară ?
1.1.3 Exerciţiu Ce înseamnă că funcţionala biliniară f : V1 ×V2 → K este nedegenerată ?
1.1.4 Exerciţiu Ce înseamnă că funcţionala biliniară f : V1 ×V2 → K este simetrică ?
1.1.5 Exerciţiu Ce înseamnă că funcţionala pătratică σ : V → R este negativ definită ?

1.2. Exerciţii tip grilă. 1.2.6 Exerciţiu Să consideră funţionala liniară f : Rn [X] → R,
f (P (X)) = P (a), unde a este un număr real fixat şi n
2. Atunci:

  
a) [f]E(1) = 1 0 0 . . . 0 , unde E = 1, X, X 2 , ..., X n ;

  
F (X−a)2 (X−a)n
b) [f ](1) = 1 a a2 . . . an , unde F = 1, X−a , , ..., ;
   1! 2!
2
n!
n

F a a 2 n X−a (X−a) (X−a)
c) [f ](1) = 1 1! 2! . . . an! , unde F = 1, 1! , 2! , ..., n! ;
   
d) [f ]E a2 n
(1) =
a
1 1! 2! . . . an! , unde E = 1, X, X 2 , ..., X n ;

  
e) [f ]E
(1) = 1 a a2 . . . an , unde E = 1, X, X 2 , ..., X n .
1.2.7 Exerciţiu Se consideră funcţionala pătratică
σ : R3 → R, σ (x1 , x2 , x3 ) = 2x21 + x22 + 3x23 + 2ax1 x2 + 2x3 x1 .
Fie M mulţimea valorilor reale ale parametrului a pentru care σ este pozitiv definită. Atunci:
a) M este finită;
b) M este numărabilă;
c) √23 ∈ M ;
 
−2 √2
d) M ∩ √ , = ∅;
 3 3
−2 √2
e) M ⊆ √ 3
, 3 .

1.3. Probleme. 1.3.8 Exerciţiu Se consideră funcţionalele liniare f1 , f2 , f3 : R3 → R,

f1 (x1 , x2 , x3 ) = x1 + x2 , f2 (x1 , x2 , x3 ) = x2 + x3 , f3 (x1 , x2 , x3 ) = x1 + x3 .
 
a) Să se arate că F • = (f1 , f2 , f3 ) este un  reper în LR R3 ; R .
b) Să se determine reperul F din R3 , R reciproc lui F • (dual asociat lui F • ).
c) Să se determine matricele de reprezentare în F şi în F • ale funcţionalei liniare f : R3 → R,
f (x1 , x2 , x3 ) = 2x1 − 5x2 + 7x3 .  
1.3.9 Exerciţiu Se consideră funcţionala pătratică definită pe R3 , R
σ (x) = ϕ (x, x) = 2x21 − 6x1 x2 + 6x1 x3 + 2x2 x3 , ∀x = (x1 , x2 , x3 ) ∈ R3 .
a) Scrieţi matricea funcţionalei pătratice corespunzătoare reperului canonic.
b) Determinaţi funcţionala biliniară polară a funcţionalei pătratice.
c) Determinaţi forma canonică a funcţionalei pătratice.
d) Detrminaţi natura funcţionalei pătratice.
1
2 OVIDIU VEGHE Ş

1.4. Subiecte teoretice. 1.4.10 Exerciţiu Funcţionale biliniare. Reprezentarea matriceală în

cazul spaţiior de dimensiune finită. Modificarea matricei unei funcţionale biliniare la schimbarea
reperelor (inclusiv demonstraţia).
1.4.11 Exerciţiu Forma canonică a unei funcţionale pătratice reale (matrice pătratice reale).
Signatura unei funcţionale pătratice reale. Teorema lui Sylvester (inclusiv demonstraţia !).
1.4.12 Exerciţiu Forma canonică a unei funcţionale pătratice complexe (matrice pătratice
complexe). Signatura unei funcţionale pătratice complexe. Teorema inerţiei a lui Sylvester (inclusiv
demonstraţia !).
Condiţii impuse:
Această activitate tutorială (AT) este o trecere în revistă şi o completare a problematicii abor-
date în "Algebră liniară - Unitatea de învăţare 3 ", suport electronic de curs pentru ID, 2011, aflat
pe platforma http://online.ase.ro (1 ) . Fişierul conţine şi următoarele două teme de control ce au
caracter obligatoriu. Temele sunt individuale. Pentru realizarea temelor urmaţi instrucţiunile de
pe platformă şi respectaţi termenele de predare.

Bibliografie
[1] G. Cenuşă, R. Şerban, C. Raischi. Matematici pentru economisti. Curs în format digital. Capitolul 2,3.
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=21&idb=11 .
[2] C. Neculăescu, O. Vegheş. Introducere în algebra liniară. Curs în format digital. Capitolul 4.
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=362&idb=11 .
[3] R. Şerban (coord.), L. Bădin, M. Carpuşca, G. Ciurea. Algebră liniară. Culegere de probleme. Ed.ASE, Bucureşti,
1999. Capitolul 3.
[4] A. Toma. Algebră liniară. Culegere de probleme. Ed. Economică, Bucureşti, 2002. Capitolul 3.

1.5. De reţinut: dubla reprezentare. Funcţionale liniare.

V∗ = L (V, K) = {f : V → K | f este K-liniar}, K-corp comutativ, n = dimK V = dimK V∗ ∈ N∗ .
Ideea 1. Fie E = (ek )k=1,n reper în (V, K) şi E ∗ = (e∗k )k=1,n reper în (V∗ , K) astfel încât

1, i = j E

e∗i (ej ) = δ i,j = . Fie [f](1) = f (e1 ) f (e2 ) . . . f (en ) ∈ M1,n (K). Atunci
0, i = j
 T
E E
f (x) = [f ](1) [x]E = f (e1 ) x1 + f (e2 ) x2 + . . . + f (en ) xn , ∀x ∈ V şi [f]E ∗ = [f ](1) .
Ideea 2. Dacă, în plus, suntem în prezenţa a două repere dual ataşate F şi F ∗ , F = (fk )k=1,n

∗ ∗ ∗ ∗ 1, i = j
reper în (V, K) şi F = (fk )k=1,n reper în (V , K) astfel încât fi (fj ) = δ i,j = , atunci
0, i = j
V E F x
V∗ E∗ F∗ f
E In C [x]E = C [x]F
−1 T
T
⇐= E ∗ In C [f ]E∗ = C −1 [f ]F ∗
F C −1 In [x]F = C −1 [x]E
F∗ CT In [f ]F ∗ = C T [f ]E ∗
f [f ]E
(1) = [f ]F
(1) C
−1
[f ]F
(1) = [f ]E
(1) C f (x)

1 vechea platformă era http://csie-id.ase.ro .