yy Jecmanirea cumparatorilor 4 de masini, case si carduri de credit Exact aga cum antropologii stiu a defileele africane sunt locuri bune de sipatin cautare de schelete, noi stim ca jecmanirea cumparatorilor este un teren fertil unde putem gsi diferite forme de phishing al fraierilor2 Acest capitol va explora modalitati de jumulire a cumpéaratorilor la dealerul auto, in tranzactiile imobiliare si in utilizarea cardurilor de credit, In fiecare caz, consumatorii cheltuiesc sume mari de bani, cu beneficii surprinzator de mici. Vor vedea c& phishingul de fraieri sporeste semnificativ sumele pe care le platim pentru masini si locuinte, care sunt cele mai scumpe achizitii din viata noastr3; iar cardurile de credit ne momesc sa cheltuim zilnic considerabil mai mult. Phishing la showroom Cu totii suntem macar un pic nervosi atunci cand mergem intr-un showroom auto sa cumparam o masina. Cu mult timp in urma, unul dintre noi (George) s-a angajat peste vara la un succesor al fondatorilor companiei Johnson and Johnson, care i-a spus o poveste despre tatal sau. Johnson-tatil s-a dus la dea- lerul local de masini Rolls-Royce purtand o salopeti din denim. Cand comerciantul I-a dat afar, a cumparat pe loc dou’ masini Rolls-Royce sia urmarit cum s-a schimbat comportamentul dealerului. Cei mai multi dintre noi nu dispunem de resursele care ne-ar permite si facem praf in acest fel tafna unui comerciant. Jeemintrea cumparatorlor de masini, cases! cardurl de credit La pescult de ralerd | 105ee Mai degrabi, stun cand saci mergem si cup aide perp ccs Toyota Cas Honda An? medic, cumpiritori de masini achiztioneazd una aot dat lop ani sat una wzatao dat latre ani Agadar, ates tea oasta de negoiere cu dealer ato este un factor de depinde bugetul nostru, i Dini sur suprinaitoar, di ,dspunem de roas, care ne spun cu eft unter ecmnit iui ena an yes Peter Sige scoperedacdexistau diferente sistem masior no in funetie de rasa gi seal iste cite valo. in anii 1990, doi Iman, au incercat s§ atice intre prefurile catia (3 panda 4 ani dealer la volanul unei ttoare, stil. yuppie“; nu au da a ji tebe ceeasiadresi de sind Bedard coe A nivel eal ie descr ca find ube aescu on seit estas artpann ree an Pe = Privind modu de alegere a unei oferte Snes nun adele demas spot tee erePind la comveniresunuipettinl Ancien le pe finale, Ayres ii seve fone incleate sam, cea prone {in calitatea lor de jurist rezultat Ce an cose, le Se fa plan mult ai general dincolo de Shor er abil a birbatit neg gi femeile negre sd al ati nefavorabie. Poste cl plteseaelai pret a pare de weviar eu ocaia alto achiziiy care SUPE molt mai supermarket dt anastarea Jor financia, mu sunt Tafel de importante Pen Via cumpirarea unei locune; sau, si mat orocoi: CO @ say aor pent seeag oe vis im obineea # Pisrerst eal gi sel ast a t asec lisecer att demining? yess sigeiman auin vedere doud posit. © posibiltate aorta aimoctate rd asia sau bigoism sexual 6 au see Pst tous c&dalerii neg sabi deopotivd le impun pepo aceleaipretur umflate In schimb, a fost concluzia tor comercan ig faco dee barat pe stereotipuri rasiale $i sewale, despre cine este mai pufin probabil si renunge la o tronzacte proast. De exemplu,»poate fi mai puin probabil ca tfroamericanii in comparatie cu alii, si posede o masina in ‘momenta in care dorese s4 cumpere una nous (flindw-le, prin tumare, mai dificil si se deplaseze la mai multe showroomuri auto)" Cu alte cuvinte, diferentele exist’ deoarece comercianti sunt atenti la rasd sila sex ca si-gi optimizeze oportunitaile de phishing. Darinrezultatele obsinute de Ayres i Siegelman exist mai mule overide phishing decit auremarcat ei, Concentrindurse asupra dferentelor de rasa si gen, le-a scapat un alt fapt ce rezulti, de asemenea, din tabelele lor. Chiar gi dupa ce s-auluat {in caleldiferenele de cote impuse de rasi si gen, au rimas {inci o muljime de variaii ale preturilor. Aceste variait sunt importante deoarece indica masura in care oamenii platese ertnecnphiredemapaceyenutceces tapes | 107ee mai malt" sau,,mai putin" pentru o magina. Pe baza une}, Tuner ce poate destul de east’ noi am estimat sun sul pe cae cumpéritoride masini rau pltt peste praga ‘are ing dealer frenunatlatranzactie. Conform ager? esi oteime dine ceicareautestat pata au at de pg tito sumi suplmentari de 2000 de dolar ajustaticu infiay) pentru mayina oe. Acesta est, sigur, motivul pentru can ‘int ladeaeral ato face pe aproape oricine sitranspire.o partedintre noi vom iserios pescuiica nist fraieri Martunon Ae unor dae ato coroborea aceasta iterpretare; un inte ei le-au spus lui Ayes gui Siegelman cd igi oa jumatate din profituri de la numai 10% dintre. clientii lor. . Cerettoareanoastrasstenté Diana Lia dusaceste des- cope cu un pas ml depart. Ea a cercett principale fmecherii ‘Pe care le folosesc comerciantii de masini ca si. : Ppsiesiaensraes Nu este surprinziitor ca incetcarile ciewicheson ede suin eg vac aspect ee rezistenta, Ei si-au pus lacat la gura. Dar unul, a peabmrne fost remarcabil de sincer. El i-a. explicat cia ee ieomertrtaal a nhlaremaacd majortatea lento vin la 1a in minte. Ei au fost montati de aceasté magind dotaté ca toate ga 20 000 de doar gadgeturile de fite costa ma i det peu de refern ol pa, ‘ended eg ee ie i este si inftingé reticentel ce ht i wmtinntei ee Sanaa ttt einai ern Scorer mu ranean tenrennmne = ee ieee a teed rebe Shes poa a aes nee er 2 oe ne) co gue 208 | pete Hemet dmg, 5, areebuie si le vinzi mizind pe beneficite isa te faci ch mu ver tnalta probabitate ae de nictnfolos mai tara ja de ppcunae oferta shim pena una noua Pree og de phishing: Num mu menfionsli 9 0 do ye schimbat cu una now pacind mu 38 MBO" enc, dace spun cA ave de schimbat 0 atom incepe si incercim a gsi prin calcul area crea impresia ci vl oferim mai mult pe min ech petro mente un aunt Pret a Ma noi" oa vada de phishing.ascoslaivealo noua sursé de 2 ues nc dat comercantul recurge a gmecheria ml Ga hotlu de buzunare): s dstragéatenta searpe exerpl, dach vinzdtorl reagent # focalaens tne campru asuprarafi Tomar atunci curator sary iabuti si bage de seam durata contractului Dar lecare a euplimentara de plat aratei este o luna delape gimiere ciatun pret smasind vech®> swintale un MO% pentru dealer. ‘ana a rejinut, de asemenca, sugestia extras din datele presentate de Ayres si Siegelman ci 50% din profturi erat Sjnute de la 10% din numral clienilor. A investigat acest spect ecurgind la olistd de intrebar care au eludat inevitabic lal efue de araspunde, de care se lovise cnd a cercetattrucu- rile meseriei $a inceputinterviul cuintrebari total nevinovate: pur placebo, Dar printre intrebarile sale a strecurat eral pe cate dorea sit affe. Cit de plauzibil era ca jumatate din prof tur si provina de la 10% intr client? Majoritatea subiectilor au considerat cd este foarte posibil. Dar, prin explicatille lor, au adiugat o alta dimensiune a phishingului practicat de dealer, care scipase investigatiei sale avnd dreptyint& trucurile din vinziti, Dealerii aveau si unititi de service. lar profiturile aaduse de service (la preturi mult mai umflate dup achizitie) Tents cimuinerdemaptcne ntunercnat apmmnnantt | 10%Se idl dct cele obginte din Vanzari, 5005 ay inci un moi pentru care so din proftur proveneau din din vinzini. . cea descoperira Dianne ficut pe ambi autor, Georg, si totirv un Him!" egat de un important phishin, dealerilor. Amandoi ave cite un Volvo vechi. Cand le-am ¢, 2 pirat now-noute, am evitat manevtele obisnuite de Phish eam dsla showroom gril inarmaycu pretul de vanzae, sugeratdeproducitor Nu am achiitonat icin fel de imbung {ropa Naam dsla chim o main veche. Si amino, ‘am pltitcash, ca si nu ave de platit dobanzi pentru finantare, Dar ca ng cameni gril ce suntem de obicei am apelat ly service de mentenantialedealerlrrespectv. Iii, aceas ne asigura gorantia total; mai tirzi, am fost mandi de eneraa tena mafne onset ive Da proce asifel am avut gun soc din ce in ce mai acut de fiecare data ind nis.aprezentat ectura at facturapentrainspectleperiodice deetec- {uat dup cin mi de mile (actor reamintire, = eal vu este at inocent | a rts nome ea ohn ni decwomebie, Dar grat cetcetii intreprinse ptt a facem parte dintre acei: distingi 1c cd suntem atit de gejuli. , Hm! prinse 10%: in Jaf pe piata imobitins american nu sunt pe mtrar mitului, Levanta de go dean; pec song a Ne tabi undeva. inte no sunt sn proprietai a cence ce acele case aflate in props vi, mult timp." In prezentyproprietars Gn medie, douszeci patra de ani din iva or pani plea in ltd parte” Aceste dus cifre jn care se Mu ate semnificativa de americani compas i ‘omajoritate eal i on decal i aoc ee cel pulinoc cer ine no acta wet Tocuinte este destul de ee sips de eperient il face vulnerable cin” pes eave, Eine TV Howse ners vandton rune co telenovelénoctura, fn care cuplur din viaka a seats beta, Dar aiimplic gio dows dram eg asain are cull cumparitor de Jocing ajunge I un xe Mine dointele or adeseori desl de incompatible. nada, cumparatori de locunge sunt expusi riscului de a cunpara casa nepotriit dar mai exist o sur de jecmneal, crn sevede la TY: costurile de achiztie. Odatd ce a fost seep o ofert,rrmenst-limita de stabil a finantti este sear vinzitonulasteapi cu ingrijorare si se verifce dacd cum- pardtorl poate si vind cu bani, aga cum a promis. Acest ft face pe cumpiritorl casei, care este lipsit de experienté sia cars atetie afostfixata anterior in altédirectie, deosebit de ‘eral fat de jeemneal. De obice,atunci cind ne ganim lacosturil tranzactiei de achizje a uneilocuinte, avemn in vedere comisioaneleincasste de agentiimobitiar.Intr-un eyantion de ach de locunte (ce presupun ipoteci emise de Federal Housing Administration), comisionul standard de 69 era inca valoarea de referint pltit dde29% dnt vinzitori. Cam 4796 au pltit mai putin; dar, apt remnarcabil, 24% au reuit cunva si pliteascd mai mult caslrin case oui ee ea nous In incase 0h entins cnet ceninoegesnteces taper han | ICN vtec 6 acest comisoane par destul de mici se geri cntaxa comercial pent o sticluté de Tylenol de Ig ‘macialoaadinlanulfarmaceutic CVS. Dar, incadrate dines acele comisioane sunt uriage. In mod obisnuit, cump en cred ci agent imobiiac aut gratuit sisi phsemnee lin comisoane sunt lite de vineator Dar pene ‘economist ra ‘conteazi cine pliteste: deoarece, aoa in anaie loge standard arelatiei dintre cerere si oferta, in. i inca canprit fino vier har platipe: eerie ae arfiinmod corespunzétor ‘Thai mic.s Aceasti ame erm gre nnd de aunts a 4 llr ees cite agentlimobila, Paihia re ccumpara prima casa, achitind un avans aie 1% reprezinté 60% din ‘contributia lor.44 Sunt zi Justificate? Nu o putem afirma cu sig insa "ene cd acest comisioane sunt mult aes ‘tur acordate de Fed suplimentare de inchei leral Housing Administration, costutile e108 costurie tran Sbaipecuesopinpe ma Jafel de marica sisuma \eeste comisios : twanzaiei eprevints suplimentare pentru incheierea don spe et ee forme Njrtatea umes ioe. Sic, inceene et Proprictate gi acordarea ‘Poteci un sedi, Priveste costurile pentru acordarea pexin 203077 Vo analiza acest ns Se eminem erat intuct emer ule in formati | at ct de mare a fost: | 7 temut int casi nou, cuplil tpi de cumplrston const ek prea mai au ani Nue de ans sé achite avan- sede egul, anes de banca cUmpere eva mobilier wry is mgrveasc altcumva acea uct sO Exist un re ment eonvenabil cae le permite s faci rst de bani arma, ste o practic standard pentru Banca Creditoate, wet aor Cupului Cumparator le Casi ipoteca, si le furni- sone ac bani in acel moment: in cazul in care Cuphel ‘Gumpisitor de Casi accept, de asemenea, oraté a dobinait mai mare decat ,dobanda de referinti pe durata ipoteci lor. Dar acele pti nu se fac, de regula, direct cétre Cumparatorul Case, cin schimb, cdtreBrokerulIpotecar, care este interme- diarul wanzacfei. Daca Banca Creditoare i plateste Brokerului Tpotecar un plus de 3.000 de dolari pentru o ipotecd acordati Cu, si icem, 0 dobanda de 5,259 - fata de rata medie de «425% 6-ar parea car fi corect ca acesti 3.000 de dolar in plus s-fie acordati Cumparitorului de Casa. Dar aga se intmplé in practica? Economigtii Susan ‘Woodward i Robert Hall au objinut date privind procentul din acele plitiefectuate de Banca Creditoare catre Brokerul ‘Ipoteca care au revenit cumparatorului.* Ei au analizat dou’ ¢santioane, insuménd aproape now mi de nities ferite de ‘pote: imran eganton, cumpardtoruluii-au revenit, immedi, 37 de cent pentru fiecare dolar transferat brokerului. in al doi- ‘ea egantion, Cumparatorul de Casa a est ¢i mai raw: s-a ales ‘cuumai as cenfi pentru fiecare dolar primit de broker ipo tecar, Aceste forme de jecminire n-au fost neobignuite in ‘santioanele Woodward-Hall: aproximativ 93%® dintre cum Pititori de ease au optat pentru astel de ipoteci cu dab crmascptn enn cnt cect apacantes | 1 a‘mai mari decit media2® Mai spunem, in parantezs text de jecminire in materie de ipoteci dublearg: @°"™ es singeaninceace privet automobile: ames eS se bazeazi pe observarea unor pltidiferite pentry, anumit sens, exact acelagi era. cs ede alta pate, cumparitorl de casi poate ss pi screen ect dobinda de refering, Aceste pli sunt cunoseate denumires de punt Sac exist ooporunitate de escroche tC Waren broker ipteaycnsltant al snsun, tends ca remarcat aun cola ceva mn va ii unei case. Sotia a avut obiectifati de coms, sionul de 9 dolar pentru asigurarea contra inundatilor Ace ‘gute, aufostinformaicoreternimpus delegate {ult Cupla a trecut usr cu vederea comisionl de procesare in valoare de 395 de dolai, care nu era necesar. Pe urm at semi 42000 de dtr pens put, eae : de asemenea, o ficitura, Aobinaeraceadereerinsm eran plteana ans pipet Asa ia readuslui George in memori cum acumparat ara cask ‘in Chevy Chase, Maryland, in 1994. Agenta sa teu Diet se decid repede daca eas cumpere + Fa spus ea, tocmai venise din Alaska gi urma si lic t de asemenea, de m: tr atginereaipoteci. A gsi brokeal George apltt puncte per, George aconsiderat cid latora Indoiene;etimpul pentru un alt,Aim'*. 14 | tape et nse cogu oedema ca ya de cet soit casa de mareat caine divincepeovoteorie conoid aa darcare este at de simply int i oe econome, Mageinl ic vinge te cap mane are decit costar, Este ca un ster de naan el nasi liege o sth de doar pe 2 ee pee areuperatacea st de dla Se cise, Nua pe erat,ncepe 8 cgtge ceca co tebule ae ei ama. ncsiie mai mai deat cos raza pen. prvi inprima instant propitar fe ce reprezinta chiria pentru spatil a Sr at si ‘anil vanzitorilor dela teighea. ‘Sher dinolo de punctul ecuperiicosturlon fee a sien spree pour. Dac prin mage magazinele sata sinventeeo pil pe care -0 administreze const ‘tutor penta face s& cumpere mai molte marfuri, aceas- faaraveaovaloare inestimabila pentru cresterea profiturilor, Curios, oastfel de pilula a fost inventata. $i, dup’ cum ne putem imaging, comercianti ofolosese. In plus, cei care detin Arepturile monopotului de utilizare a inventiei au descoperit, deasemenea, un mod istet de a-i taxa pe comercianti si pe tot ccilalti. Numele acestei pilule fermecate este card de credit. 0 inghtim in portfelele noastre, nul dint fundamentele magiei cardului de credit este faptul cé majoritatea oamenilor cred ca noi cumparém numai ceea ce ne trebuie (sau ceea ce dorim) si c& nu putem fi influentati de factori minori, cum ar fi daca plitim cu card de credit sau in numerar. Dar este aproape sigur c& se ingalé. De unde stim cd utlizarea cardului de credit ne influenteazd chel- ‘well? In primul rnd, existé dovezi indirecte c& oamenti cu ard de credit cheltuiesc mai mult. Psihologul Richard Feinberg hominem netsh apeansraes | TS FFa descoperit ci bacyigurle sate de cei car pi credit eracury%mai mar decit cele lntede eed ‘eauin mera Unalt stuiuaaritatcéposesor qa de credit au chttuit mai mult int-un superman nord-stul Statlo Unite Dar acest diferente de chen, ‘pot decisive in a ispunde la intebarea daca ung nut Cardurlor de creditiface pe oamenis cheluisea mah Definitoi de carduridiferé de cei care nu au, aga ceva, = ‘rebue si tim ci folosireacardului de credit, si nu cae fe ‘ente, este cauza modelelor lor diferite de che! ltuiel.2s Casi rezlve aceasti problema, Feinberg a efectuat alte hologa social. In primul expe iment, el ‘menial indck idea card decedent de credit unui grup experimen ‘un cort, un pulover bark ‘cris (experiment a fost tan joc de sah. Fi ‘ml in grupul-su efectuat la inceputulanilor 1980) $i a itl fet vat emia ml cat in grupul de control, nesugestio- ieee au variat de la 19 mai mult pentru ane pani rok anal pen fest ne ele dows intrebati ct dem a oo subicei au fost din now artical pe unceran gh re % Sheltuiascd isa artat Drezent una cand ee atonEMEta mpl de react. credit, viii! intr-un col al ecranuis we | uy | met ie peru mer each ect lispusi 4 mai mult snc o dat dispusi sf cheltuiasel mai ii a outer 165662085 ast (oak sngo dolar)” Aceste mari diferente ale aint ma 2 pli enlic de ce comercanfi sunt ma én i cardul de credit, chiar dacd sk dest ri si vb accepte expan deca ea ces canoaste sub nucle de ycomi- nds reditleincaseario parte importants rare rf ental i ener : 4 dover sale suntreevante, en ie ce i neal Drazen Pees i Dncan Siesta Ce menperment eit si spunda acest ote sre ite penta student um program MI waver Busines School, pentru tei atcole.Acestea au fe, delacat a cz, bite la un meci al echipel de baschet cel iktelaun meal echipe’ de baseball Rd Sox si pre- rid consalae, banner tt pentru faniechipei Celis, ct Spent fai echipei Red Sox. Studentit au fost aleaoriu deserts pliteasd fie cuca de ret fe cu cash S-a mai aja a pla in numerar splice inconveniente minime, itn drumacelr care urna si plteascitin numerarse siseaun ATM. Bille a eciul echipe Celtics aufostlicitate “asune ma ml det dube in condita pli cu cand de cre- Aiea Red Sox. fost lita cu 7% mai mult; anne ‘eau fost adjdecate cu oferte cu 60% mai mari. Acest ‘opeiment pare si sustind rezultatele lui Feinberg.” (Covers nostri astm Victoria Buhleracomenta pe ea seston rete cst delafctaten de us inp ari tebuit ie mai bine!) ae ian Studi araté mai cutilizareacarduilor termini si cheltui ri mul mai degrabi ele a Yowincentnn recon seeictttpsaka | 7Sr >> ee, : sarrinaitn ne fa 8 cheltuim binigor my, 1 oy cant surpiNAatonF hag ai ae niu magick Dar aa pill are un pry prea ilel ‘cumne determind comescanfi si definem cardi de cr, it is pltim cu ele? i recurg la un truc remarcabil. Faccg vilizarea cardurlor de credit s8 nu coste nimic. In Statele Unit, acest practic’ afostimpusi de olege federala.”® Legeg ‘Truth in Lending Act din 1968 lea interzis comerciantilor 6 incaeze de la client sume mai mari dacd acesta pliteau cy card de credit decdt dacs pliteau in numerar. insd acea lege a cexpirat in 1984, iar prevedeile din Truth in Lending priving cardurle de credit au fost repuse in vigoare, dar numai in zece state, in care locuiegte 4056 din populatiaStatelor Unite. In pofidacomisioanelor pe care comerciantile ptesc compani- ior Visa, MasterCard siasa mai depart, in mod obignuit ei ng i soprafctureazi pe client lor pentru utilizarea cardubui de ‘edt. isu acord nc reduceri de pret acelora care plitesc in funerar Stul einberg/Prelec-Smester sugereaia de ce. sci iri siden seama, oamenicheltuiese mai mult finde Plies ucard de credit arf " var fides proasté pentru Macy’ chiar pentru supermarketul ae oe — Sie reaminteasca clientilor tecinnumen nt beneticieze de un discount daci pi- i dar gi Pain bine rd, dar ei ajung acasa sicu ‘etl prods de Pande ‘in una urmitoare, factura SIME Pe pragul lor. Asta e bine sl pentru o buna parte dintre detindtori unorcarduri de credit ‘Cam 50% dintre americani spun cd i pltese intotdeauna inte. gral facturileachitate cu cardul2° Dar un procent important intre noi nu sunt atat de constiinciogi. $i raman cu datora, tare este insofiti de un cost ridicat, J Costul cardurilor de credit este remarcabil de mare, Vom ijustra prin trei aspecte c&t de mari pot fi aceste costuri. in pri- ‘mil and, avem statisticle insumate. in 2012, avem.o estimare totalé de 150 de miliarde de dolari pentru veniturle din indus tria cardurilor de credits" Asta inseamna c& oamenii platese pentru utilizarea cardurilor de credit ~pe care cei mai mul dintre noi le-ar considera o facilitate, dar una de-a dreprul ‘minori -o parte semnificativa din facturile necesitajilor noas- tue majore. Acele 150 de miliarde de dolari reprezinta peste o treime din ceea ce plitim in total ca dobanzi ipotecare pentru casele noastre}:* peste o sesime din cheltuietile noastre pentru alimente; si mai bine de o treime din ceea ce cheltuim pe vehi- ‘cule cu motor si componente ale acestora. ‘SA ne facem o a doua imagine despre costul cardurilor de credit. Cum se imparte acest cost intre diferitele tipuri de plati? ‘Avem estimari ale celor trei componente ale costurilor. 0 ‘impirtire aproximativa a acestor plafi arat cf aproape ojuma- tate reprezint& dobanzile achitate pentru depisirea contuior, ‘cam otreime reprezint comisioanele de interschimb; si inci o sesime se duce pe diverse penalitati, indeosebi comisioane pentru achitarea intarziata aratelor Un blogger intreprinzitor, Sean Harper, fost student al hui ‘Steven Levitt, autor al c&rtii Freakonomics, ne-a oferit 0 a treia imagine. El a calculat comisioanele de interschimb pe care un ‘comerciant le-ar avea de platit daci i-afi fi inménat cardul vos ‘tru Citicorp Visa Rewards.’ Pentru un pachet de guma de mes- tecat de 1,50 de dolari, cumpérat dela minimarket, comisionul feninecenpione samen cence pennant | 1S—————— en untruo butelie de gaz de 30 de dolari, ras ie alimente in valoare de 100 de dolay, srcontinud. Omasura a marimii aces. 25 0 ear fr cu proftrlecomecianty. peor anual Ca ali msds primind 2% din incase dela supermarket, companiile de carduri de credit preiay aproape o incite din profiturile medii ale produselor alimentare2* ‘eonomista Michelle White de la University of California din San Diego desctis inc&.o dimensiune a costurilor carduri- lorde cedit-ea0cauzd major a falimentului personal. Cons- tatarea destal de frecventé a faptului cd oamenii care ajung la faliment au mari datoi pe cardurile de credit este sugestiva, dara stables defini f utilizares improprie a cardului de credit este cauza falimentului - pentru ca este firesc daca aceia «are au probleme financiare provocate de ate cauze decat uti- lizarea excesiva a cardului de credit si apeleze la plata cu car- dul de credit. insa doveri directe indica ferm cardul de credi ape unl dintreacuzai principals eardul este una dintre cau- ‘2ele niveluluiridicat de falimente gi, totodata, a cresterii de ee sea, ‘nsofti deo crestere spectaculoasa a ernest re de cet inte 1980 92006. intro renee Panel Sly face Dynamics din 996 dace Ravonen daca dat eo flimen n luca, de ce Dintre aceia care au avut ‘reventflimes 396 ainda eae pasta rept cauzi principal.” Este un pro- éeasenenen ale a anit perderea abu ¢2le*O anchetuiteroars, oor ‘au invocat cauze medi- oor cae a nc eatin 2006 in ndutile debi- ‘onsiliere a dus la constatari similare: rade go de cenipe dolar pentra un 28 xdatoriile mari/utiliza- 0 | ptt nate, dae ccd ct ~~ seni dintre acest debitriauindicatdrep suri a a anata sive he apun de ce cardul de credit ar pute sjoace ea si simester re aor in acest management defcitar. Penta ile de credit sunt o capcand. a hihngulde fae Dac acest card cee Je rei ile cae le furnizeazd a rebui si elare acest ature corr judector. Dupa cum vedem nol, fecare tue in a ce este impli phishing fae aspect a ace sian incasate de la comercant ale cor Ince at Ei compara pila lor Fermecst ar numa pls reime cost lr totale. Vin aoiconsumatorts Sporn pore de mancare, incline stoic lteevacu oie ered, care stoarcerate inate ale dobinai dela accia ca eta uperopiise legate de modulin cares vor SG datorile la timpul potsivit. Dupcareinatas ae ap vr comisioanele pentetintrziere ahiti - a a an fat stdin CP pentn profit mizeazd pe slibiiuile noastre omic de