Numele şi prenumele elevului:

TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ LA DISCIPLINA

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ-clasa a VII-a
Semestrul al II lea

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

            In sfârşit venise acel mult dorit ceas, cậnd puteam să mă pregătesc a asculta cu mare
placere istorisirea prea cinstitului nostru comis Ioniţă de la Drăgăneşti; dar, prin negura
serii, s-auziră strigăte şi zarvă pe drumul Sucevei. De la focurile noastre ne întoarserăm cu
toţii capetele într-o singură parte. Şi cel dintâi, punând ulcica jos, se sculă in picioare chiar
comisul.
      – Ce să fie? ne întrebă el cu ascuţită nedumerire. Noi nu ştiam ce putea să fie si nu
găsirăm vorbe de răspuns. Comisul făcu doi paşi spre drum. Atunci se arătă din odaia ei şi
Ancuţa, cu fanarul cel mare.Il ţinea la înălţimea pieptului şi lumina şi rumenea obrazul;în
această  lucire trandafirie ochii îi păreau mai mari şi mai negri. Coborî cele două trepte; noi
îi vedeam numai obrazul lunecând pe trupu-i de umbra.
      – Trebuie să fie nişte cărăusi, prietine Ioniţă, îşi dădu cu părerea căpitanul Isac. Când te-
i întoarce la locul dumitale, să bagi de samă să nu-ţi răstorni vinul, care-i lucru bun, măcar
că nu-i scump.
      – Cărăuşi trebuie să fie, încuviinţă răzăşul. Intr-adevar erau cărăuşi. Se auzeau voci
groase care opreau boii şi lumina, fulgerând asupra întunecimii, descoperi dintrodată care
răsărite ca din pământ. Oameni în alb se mişcau, apărând şi pierind. Cineva rosti cu voie-
bună: 
      – Bună vremea, jupâneasă Ancuţă.
      – Bine-aţi venit, răspunse hangiţa. In vocea ei era un cântec dulce pe care i-l cunoşteam.
Ridicând cu amândouă mânile fanarul deasupra capului, aplecă fruntea ca să-şi deosebească
mai bine oaspeţii.Atunci apăru în lucirea făcliei de seu, mişcându-se spre gazdă, un bărbat
bărbos   cu giubea. Barba-i era astâmpărată şi rotunjită de foarfece; râdea cu obraji plini şi
bogaţi de creştin bine hrănit.
      – Eu socot că–i  un negustor, hotărî căpitanul Neculai Isac. Hangişa îşi cunoscu
muşteriul şi vocea ei crescu şi scăzu cu desmierdări: 
      – Chiar domnia ta eşti, jupâne Damian? Atuncea mai ales eşti binevenit şi te poftesc subt
acoperişul nostru. Porunceşte cărăuşilor să tragă peste podeţ, să  intre sub şandramà, unde
ştii că putem închide porţile, ca la cetate, şi n-ai nici o grijă, chiar dacă ai avea aur in
buccele.
                                                                                                     ( Negustor lipscan – după M.Sadoveanu)
1. Transcrie un cuvânt cu diftong şi unul cu
hiat……………………………………………………………………................................4p
2. Precizează numărul de litere şi sunete pentru
cuvintele : hangiţa si giubea…………………..……………..
…….....................................................4p
3. Arată cum s-au format cuvintele : ascuţită, Neculai
Isac şi bărbos………………………………….…………….…..................................................4p
4. Indică un sinonim şi un antonim pentru
cuvintele : zarvă şi întunecime……………………………………..
…...............................................4p
5. Extrage din text două cuvinte ce pot fi incluse în masa
vocabularului……………………………………………....................................................4p
6. Construieşte enunţuri pentru a ilustra omonimia
cuvântului,,unde”……………………………………………….........................................4p
7. Formează familia lexicală a cuvântului : « pământ » . ( 2 termeni)..............
………………………………..……….……..........................................4p
8. Transcrie câte un verb pentru fiecare conjugare. Precizează conjugarea !
……………………………………....................................................................................4p
9. Alcătuieste câte un enunţ în care verbele îngroşate în textul-suport să aibă o altă
valoare morfologică decât în fragmentul
dat………………………………………………………………………………………....4p
10. Selectează din secvenţa pusă în
chenar:                                                                                                     4p
-două verbe aflate la moduri personale diferite şi numeşte-le
…………………………………………………..................................................................
                                                                                 
…………………………………………………………….................................................
– un verb
impersonal……………………………………………………………………………………
……………
– o locuţiune
verbală………………………………………………………………………………………
………….

11. Selectează din secvenţa pusă în chenar un verb la modul indicativ, timpul perfect
simplu; precizează diateza acestuia  şi construieşte un enunţ în care să fie la diateza
pasivă……………………………………….....................................................................4p
12. Construieste două enunţuri în care verbul ,,a zice“  să fie la moduri nepersonale
diferite .
Numeşte apoi modul şi funcţia sintactică pe care ai creat-o !
………………………………………………………....................................................4p
13. Selectează din text o secvenţă de caracterizare directă; numeşte personajul
caracterizat,tipul de trăsătură  surprinsă şi procedeul de
caracterizare……………………………………………………………………..……….4p
………………………………………………………………………………………………
…………………………........................................................................................................
…………………………………………………………………………………....................
………………………………………………………………………………………………
………………………….........................................................................................................
………………………………………………………………………………………………
…………………………........................................................................................................
14. Selectează câte o  structură care să arate locul şi timpul acţiunii…………….…..
…………………….…………....................................................4p
15. Indică modul/modurile de expunere prezente în text……….………………………..
………..………………………..................................4p
II.Redactează o compunere, de 15-25 de rânduri, în care să argumentezi faptul că fragmentul
dat aparţine unei opere epice 30 p