PROPOZIȚIA ATRIBUTIVĂ

Propoziția atributivă (AT) este propoziția subordonată care îndeplinește

în frază, funcția sintactică de atribut, pe lângă un substantiv, pronume, numeral,
din propoziția regentă.
Ex: Am văzut filmul recomandat. (recomandat-atribut); care film?
Am văzut filmul ¹/ ce mi l-ai recomandat.²/ (P2-Atributiva); care
film?
Întrebări și recunoaștere:
 Care?, ce fel de?, cât?, câți?, câte?, al cui?, a cui?, ai cui?, ale cui?
Termeni regenți: Propoziția atributivă determină următoarele:
 Substantiv:
Ex: Ea este profesoara¹/ care m-a lăudat.²/ (Care profesoară?)
 Pronume:
Ex: Aceia¹/ care chiulesc²/ nu vor ști.¹/ (Care aceia?)
 Numeral:
Ex: În clasă au rămas cei trei¹/care nu și-au făcut temele.²/ (Care
trei?)
Elemente relaționale: Atributiva se introduce în frază prin următoarele:
 Pronume relativ: (care, ce, cine, cât, câtă, câți, câte).
Ex: Mașina¹/care mă așteaptă²/e a tatălui meu.¹/
 Adverbe relative: (unde, cum, cât, când).
Ex: Locul¹/unde vom merge în excursie²/încă nu-l știm.¹/
 Conjuncții subordonatoare: (că, să, ca...să, dacă, până, de).
Ex: Eu am plăcerea¹/ să te invit la prietenii mei.²/
 Locuțiuni conjuncționale subordonatoare: (de să, până să, până ce,
așa cum).
Ex: Perioada¹/ până să mă întorc la școală²/ mi s-a părut lungă.¹/
Topica: Subordonata atributivă stă totdeauna după termenul regent, iar de
multe ori, imediat după aceasta. Din acest motiv, de multe ori, atributiva este
intercalată în regentă.
Ex: Eu am o mamă¹/ cum nu este alta pe lume.²/ (P2- atributiva, se află
după regenta P1).