CRIPTOCOCOZA

- C. Neoformans: pacientii imunocompromisi, Gatii: imunocompr+imunocomp

- HIV – cel mai frecvent factor predispozant;
- Alte boli asociate cu criptococza: boli renale, hepatice, pulmonare, corticosterozi, malignitati, boli
autoimune;
- Oamenii inhaleaza drojdia sau basidiosporii, pulmonul fiind primul loc de infectie
- Unii raman asimptomatici dar maoritatea prezinta pneumonie, criptocomuri sau efuzii pleurale.
- Din pulmon pot disemina la SNC, piele, oase alte tesuturi.
- C gattii este asociat cu o rata mai mare de leziuni solide in pulmon si SNC
- Frecventa diseminarii este dependenta de statusul imun al gazdei: la cei imunocompetenti se
limiteaza la niv pulmonar, in timp ce la cei imunosupresati este implicat si SNC.
- Criptococii sunt capsulati, celule sferice sau ovale, 5-10 micrometri diametru
- Capsula polizaharidica groasa confera drojdiei aspectul caracteristic – ca si cum ar avea un spatiu
liber in jur- ce poate fi vizualizat in sect de tesuturi cu coloratia H&E.
- In testarea LCR, cerneala de india poate fi folosita ca si coloratie negativa pentru a evidentia
capsula.
- Din cauza capsulei, mugurii par separati de celula mama.
- Capsula se coloreaza cu albastru Alcian si mucicarmina (metoda Mayer)
- Peretele se coloreaza cu GMS sau PAS; caracteristica este coloratia Fontana- Masson deoarece
contin melanina
- Reactia infalamtorie observata histopatologic variaza de la granuloame bine conturate
unde criptococii sunt in macrophage sau in cel gigant, la inflamatii minime cu
microorganismele gasindu se extracellular stergand arhitectura normal a tesuturilor.
Reactia inflamatorie granulomatoasa poate prezenta necroze abundente sau granuloame
fibroase. Uneori fibroza este intensa dans aspectul uneo pseudotumori inflamatorii. Unii
autoi au corelat reactia infl cu statusul imun al pacientului si prezenta sau absenta
capsulelor.
- La unii pacienti, ciuperca poate produce o cantitate mai mica din capsula polizaharidica.,
astfel aceste organisme pot semana cu alte drojdii de marimi asemanatoare precum
Candida sau Histoplasma. Colorandu le cu Fontana-Masson se poate dovedi ca drojdia
produce melanina- caracateristica criptococilor.
- Testarea antigenilor din ser sau LCR nu este de autor la pacientii cu criptococi putin
incapsulati deoarece testele serologice detecteaza natigenii prezenti in capsula
- Testarea antigenilor criptococici folosind aglutinarea latex sau ELISA poate fi facuta cu
ser sau LCR, specificitatea si sensibilitatea este mare, peste 90%, rezultatele fals-pozitive
apar la pacientii infectati cu trichosporon sau Klebsiella pn. , la cei cu factorul
rheumatoid pozitiv .
- Prezenta atg sau a drojdiei In lichide sau tesuturi este f important apt diagnostic si pt
determinarea cantitatii de criptococi prezenti, dar infectia poate fi determinate prin
 culturi. Culturile sunt importante pt determinarea specie de Cript. Si sunt indispensabile
in determinarea susceptibilitatii antifungice.

CANDIDOZA

- Colonizeaza orofaringele si tractusul urogenital

- Infectii superficiale GI sau genitourinare apar atunci cand exista un dismicrobism cauzat
de fluctuatii ale hormonilor reproductivi, folosirea antibioticelor, alte boli ce duc la
imunosupresie de la hiv la diabet
- Pacientii cu rosc de candidoza invaziva sunt aceia care primesc antibiotic cu spectru larg,
imunosupresati, cei cu dispositive vasculare, care recent au suferit o int chirugicala, cu
malignitati sau neutropenia
- C albicans este izolata cea mai frecvent izolata din sange reprezentand de la o treime
pana la doua treimi din izolatele din sange
- Unele specii sunt associate cu anumiti factori de risc particulari, de exemplu C glabrata se
gaseste la pacientii ce primesc terapie cu azoli, C parapsilopsis la cei cu hiperalimentatie,
cei cu diverse dispositive interne si la nou-nascuti
- Odata ce aung in sange, pot disemina in toate organelle, localizarile obisnuite sunt ficatul
si splina la cei cu neutropenie, endocard la cei dispositive valvulare sau vasculare sau
ocular la cei cu candidemie prelungita.
- Pot forma biofilme pe catetere sau alte dispozitve permitand astfel cresterea chiar si in
cazul tratamentului cu antifungice
- In tesuturi, apare ca o aglomerare de drojdii masurnad intre 3-5 micrometri in diamentru,
amestecate cu pseudohife. (filamente) Filamentele pot prezenta constrictii periodice.
- Poate fi vizualizata cu coloratiile H&E, GMS si PAS.
- C Glabrata nu produce filament.
- Histopatologic, examinarea speciilor este f importanta pentru a determina invazia
tesuturilor si a vaselor in timp ce cultivarea de pe piele, pulmon si tractursul gastri-int
sau urogenital are doar valoare indicativă a colonizarii.
- Reactia normala a gazdei , atat in inf superficiale cat si in cele invazive, consista in
primul rand in inflamatie neutrofilica cu unele limfocite si macrofage, fibrina si necroza
de coagulare. Celule gigant si granuloame pot fi prezente dar sunt rare. Odata cu
invadarea vaselor de sange pot produce anevrisme micotice sau tromboflebita.
- In candidemie au fost descrise vasculite necrozante dar drojdia nu a fost observata in
vasele de sange sustinand ideea ca FRACTIILE SOLUBILE ale fungului cauzeaza
leziunile de necroza.
- La pacientii cu neutropenie necroza este de obicei acompaniata de hemoragii si unele
limfocite si macrofage.
 - La cei cu endocardite si VEGETATII trombocitele reprez o componenta extrem de
importanta.
- In frotiurile ginecologice papanicolau, candidoza superficiala este asociata cu nuclei
mari, hipercromatici cu halou perinuclear. Acestea pot fi confundate cu leziuni
intraepiteliale scuamoase de grad scazut.
- Candida spp poate produce pseudohife necesitand diferentierea de alti fungi ce produc
hife adevarate in tesuturi. Cel mai adesea se diferentiaza de Aspergillus si Trichosporon.
- Pseudohifele alungite ale genului Candida pot fi ramificate dar sunt mai subtiri si nu
prezinte septumuri. Blastosporii germinali pot fi si ei ramificati dar poti fi recunoscuti
prin lipsa unei constrictii dintre baza blastosporului si tubul germinal. Histoplasma
trebuie diferentiata de glabrata, aceste specii nepreoducand pseudohife
- Hemoculturile sunt indispensabile pentru diagnosticarea bolilor invazive, deși
hemoculturile pozitive se estimează că apar în 50 până la 70% din cazuri
- Testul de hibridizare fluorescentă in situ al acidului nucleic peptidic poate fi utilizat
pentru a identifica cele mai frecvente specii de Candida în frotiuri realizate din sticle de
hemocultură pozitive
- Detectarea PCR multiplex-tandem a Candida spp. în sângele integral, ser sau plasma a
dat rezultate mai bune și mai rapide decât hemoculturile; cu toate acestea, această metodă
este încă în scopuri de cercetare și va trebui validată dacă este utilizată în scopuri de
diagnostic
- A fost utilizată detectarea β-D-glucanului în ser, dar sensibilitatea și specificitatea vor
varia în funcție de tipul pacientului și de valoarea limită utilizată pentru test.

ASPERGILOZA

http://www.histopathology-india.net/Asper.htm
ASPERGILLUS
Semnele clinice si aspectul morfopatologic sunt in functie de starea de imunitatea a pacientului.

- Hifele de Af au un aspect characteristic in sectiunile de tesuturi:

- sunt uniforme, mici (3-6 micrometri) tubulare si septate;
- ramificarea este regulate, progresiva si dihotomica (se bifurca);
- hifele ramificate au tendinta de a creste in unghi acut fata de hifa-mama;
- hifele viabile sunt puternic bazofilice in timp ce cele necrozate sau degenerate sunt de
cele mai multe ori hialine (stcloase, transparente) sau eozinofilice;
- morfologia caracteristica a hifelor este observata mult mai bine cu coloratiile specific
pentru fungi decat cu H&E;
- in unele circumstante pe sectiunile din tesuturi hifele pot avea aspect neobisnuit;
- Hifele degenerate intalnite in aspergiloame si in leziunile granulomatoase iau forme
ciudate cu varicozitati globuloase si septumuri discrete, acestea putand fi confundate cu
hifele de zygomicete.
- Capetele conidiale (de fructificare) se pot produce odata cu expunerea la aer
(aspergiloame si infectii superficiale ce implica mucoasa bronhiala si pielea.
- Cristalele de oxalate de Ca se pot acumula in miceliile aspergiloamelor din pulmon sau
sinusurile paranazale;
- Fragmentele hifale din leziunile granulomatose cronice sunt adesea acoperite cu material
eozinofilic Splendore-Hoeppli;
- La pacientii imunosensibili poate exista o reactive alergica pulmonara ce include
sindromul bronhopulmonar aspergilar allergic, pneumonie eozinofilica cronica,
granuloame bronhocentrice cu astm, existand o suprapunere pura intre aceste semne
clinice si patologice care rareori apar in forma pura.
- Constatarile patologice include: secretie de mucozitati, infiltrate eozinofilice cu cristale
Charcot-Leyden, bronsiolita si leziuni granulomatoase distructive ale cailor respiratorii;
hifele sunt greu de gasit in aceste leziuni, sunt fragmentate si degenerate si nu invadeaza
parenchimul pulmonar adiacent sau vasele de sange;
- Forma de colonizare a aspergilozei se manifesta clinic prin aparitia aspergilomului: o
masa compacta de hife ce se formeaza intr –o cavitate pulmonara preexistenta dobandita
in urma tuberculozei ;
- Diagnosticul clinic al aspergilomului se pune in urma radiografiei observandu-se o masa
intracavitara, hemoptizie si o reactie pozitiva de precipitina serica la atg Aspergillus.
- Aspergilomul masoara aprx 5 cm diametru si e format din conglomerate de hife, cu
aspect bizar ce pot produce capete fructifere.
- Peretele cavitatii ajunge cu timpul sa fie erodat de catre aspergilomul mobil avand ca
rezultat hemoptizia ce poate pune viata in pericol putand necesita rezectia chirurgiala a
cavitatii sau a lobului pulmonar implicat.
- Deorece aspergilomul reprezinta o infectie localizata, limitata la nivelul pulmonului
datorita mijloacelor de aparare a organismului, chimioterapia antifungica nu este
necesara.
- O forma de aspergiloza pulmonara recent descrisa, aspergiloza pulmonara cronica
necrozanta sau aspergiloza pulmonara semiinvaziva prezinta atat caracteristici ale
aspergilozei invazive cat si a celei localizate; este o infectie locala progresiva si
distructiva ce apare la persoanele cu o usoara imunosupresie
- Radiografia pulmonara dezvaluie infiltrate parenchimatoase si cavitati cu pereti grosi,
aspergiloamele fiind prezente in aprx 40% din cazuri. Cavitatile sunt mari cu
aspergiloame sau aggregate miceliale amorfe iar tesutul adiacent zonei cavitare este
distrus si invadat.
- Aspergiloza invaziva apare la pacientii puternic imunosupresati de malignitati,
corticosteroizi, chimioterapice si neutropenie. morfopatologic nu exista leziuni specifice
 iar culturile din sputa sunt positive doar intr o treime din cazuri.hifele prolifereaza la
nivelul bronhiilor, invadeaza peretii respiratori distali si se extend catre venele si arterele
adiacente. Din cauza invaziei vasculare si ocluziei trombocitare apar infarcte nodulare
caracteristice de la cativa mm la 3 cm sau mai mult care pot inlocui mare parte din lob.
Nodulii: zona centrala cu exsudat fibrinos, zona periferica cu hemoragie
parenchimatoasa. La pacientii ce nu sufera de granulocitopenie poate aparea
bronchopneumonia supurativa. Diseminarea are loc la aprox 25%din pacientii cu
aspergiloza invaziva. Tractusul GI, SNC, ficatul, inima, si rinichii sunt adesea implicate,
dar leziunile se pot observa in toate org. se obs de obicei infarcte, lez supurative sau
granuloamele sunt rare.
- Infectiile granulomatoase localizate pot fi obs in pulmon, t sc, sinusuri paranazale si
orbite la pacientii cu diabet sau folosesc corticost.
- Lez cutanate pot duce la diseminare sau pot aparea la pacientii cu arsuri.
- Asp. Cauzeaza infectii si ale conductului auditiv si unghiilor
- Cu excepția cazului în care se observă capete conidiale tipice, un diagnostic
histopatologic de aspergiloză trebuie considerat prezumtiv, cu excepția cazului în care
este confirmat prin imunoflorescență directă sau izolarea microbiologică a Aspergillus
din leziune.
Carte prof

- In aspr bp alergica pulmonul apare ca avand mucus gros, iar caile aeriene sunt mnormale,
fibrozate sau prezinta bronsectazie. Microscopic, mucusul contine cellule inflamatorii-
eozinofie, macrophage, limfocite- , epiteliu descuamat cu eozinofile (spiralele cu
curshmann), cristale CHARCOT-LEYDEN, hife putine. Peretele bronsic: inflamat, cu
eozinofile, neutrofile, macrophage, granuloame, vasculite, fibroza interstitiala,
microabcese. Prezenta microabceselor cu hife poate reprezenta un stagiu timpuriu al
aspergilozei invazive. Diagnosticul rinosinuzitei aspergilare alergica este unul de
excludere si se bazeaza pe histopatologie din mucoasa obtinuta in timpul interventiei
chirurgicale a hifelor imprastiate fara invazie fungica sau necroza. Unii autori descriu o
inflamatie granulomatoasa la nivelul mucoasei sinusale.

- Aspergilomul din aspergiloza pulmonara cronica consista in hife prinse intr-un material
necrozat. In aspergiloamele cu perete subtire reactia care inconoaca bila fungica consta in
fibroza, in timp ce in aspergil. Pulmonara necrozanta (cavitara) exista un strat de tesut
necrozat, cu hife in cantitate mare inconjurate de un tesut de granulatie si un strat exterior
de fibroza. Alte reactii posibile in cavitate ar include granuloame, eozinofile, cristaloide
de oxalate de Ca, hemoragii. Diferentierea de aspergiloza invaziva poate fi dificila
deoarece vasele din peretii cavitatii pot prezenta invazie hifala si diverse grade de
tromboza. Aspergiloamele sunt leziuni parenchimatoase, dar adaca apare intr o
bronsiectazie atunci va fi bronhocentric.
- In tesuturile de la pacientii cu neutropenie si cu asp. Invaziva , angioinvazia este
demonstrate prin prezenta hifelor septate, cu ramificare unghiulara in peretii vaselor de
sangesi hemoragie. Leziunile au ca rezultat ori infarct pulmonar sau un nodul bine
circumscris, sferic cu un vas de sange in centru. Din cauza neutropeniei, reactia
inflamatorie este scazuta.

- Au fost descries cazuri de infectii mixte cu Candida si Aspergillus. Pentru a putea

identifica infectiile duale este cruciala existent unor metode de diagnostic din tesuturi
precum precum imunohistochimia, hibridizarea in situ, PCR, care deocamdata sunt
disponibile doar in cercetare. In asper pulm invaziva culturile sunt positive doar in 50%
din probele de lichid din lavaj bronhoalveolar

- Galactomananul și (1 → 3) -β-D-glucanul sunt componente ale peretelui celular al

Aspergillus și pot fi măsurate utilizând EIA disponibile în comerț.

- Galactomananul poate fi măsurat în probe serice și lichide de lavaj bronhoalveolare

utilizând testul Platelia Aspergillus. Cea mai importantă problemă cu testarea
galactomananului este că rezultatele fals pozitive apar la aproximativ 50% dintre
pacienții care iau antibiotic

- (1 → 3) -β-D-glucan este un constituent caracteristic peretelui celular fungic comun unei

game largi de agenți patogeni fungici. Testul disponibil comercial este kitul Fungitell.

- Circulația (1 → 3) -β-D-glucan a fost detectată la pacienții cu infecții fungice sistemice,

inclusiv aspergiloză invazivă, candidemie.

EXAMINAREA HISTOLOGICA

Examinarea histopatologica a tesuturilot pentru detectarea fungilor este si va ramane

o unealta f importanta pt punerea unui diagnostic sigur, inclusive pt detectarea invaziei
fungice a vaselor sau tesuturilor, dar si pt observarea reactiei gazdei. Se poate pune un
diagnostic prezumptiv cat timp se asteapta rezultatele culturii fungice, sau poate furniza
singurul material disponibil atunci când nu apare creșterea culturii sau culturile nu au fost
comandate.

- Examinarea histopatologică a probelor de biopsie, a probelor de rezecție chirurgicală si a

materialului pentru autopsie trebuie să înceapă întotdeauna cu colorarea H&E a țesutului.

- Colorarea GMS și PAS trebuie efectuată dacă se suspectează o ciupercă după revizuirea
secțiunilor de țesut din cauza prezenței unui răspuns inflamator al țesutului sau atunci
când există suspiciuni clinice ridicate, chiar dacă H&E nu este revelatoare.
- În plus, coloratia cu mucină (mucicarmină) sau melanină (Fontana-Masson) pot fi extrem
de utile pentru identificarea criptococului (mucină și melanină)

- Unele infectii fungice mai ales cele din faza acuta dau nastere unei inflamatii neutrofilice
sau supurative, fiind astfel necesare informatii epidemiologice si un istoric pot determina
necesitatea utilizarii acestor coloratii speciale.

- La pacienții imunosupresați inflamatia poate lipsi, dar necroza poate fi prezentă din cauza
invaziei fungice a vaselor de sânge și a trombozei asociate.

- Invazia fungică a vaselor de sânge slăbește peretele și poate duce la hemoragie.

Comunicarea dintre medici și patologi este neprețuită pentru a defini cazurile în care col.
GMS, PAS, Fontana-Masson sau mucicarmine pot fi utile pentru a evidenția ciupercile.

- lichidul de lavaj bronhoalveolar este frecvent utilizat pentru diagnosticarea infecțiilor

pulmonare. Alte probe citologice includ spută, lichid cefalorahidian și aspirații cu ac fin
de leziuni.

- Majoritatea ciupercilor pot fi vizualizate cu coloratiile de rutină utilizate pentru

preparatele citologice, inclusiv Papanicolaou și Giemsa; cu toate acestea, peretele
ciupercilor nu este evidențiat cu nici o coloratie.

- Pentru a colora peretele fungic, coloratiile GMS și PAS pot fi utilizate la probele
citologice. Calcofluor white , o coloratie alternativă care evidențiază elementele fungice,
poate fi utilizat cu probe citologice proaspete dacă este disponibil un microscop cu
fluorescență;

- Probele de lavaj bronhoalveolar și lichidul cefalorahidian pot fi, de asemenea, utilizate

pentru detectarea antigenelor fungice.

- Studiile retrospective care corelează rezultatele culturii cu histopatologia și citologia au

arătat că precizia generală pentru tehnicile morfologice microscopice poate varia de la 20
la 80%. Cea mai mică corelație a fost raportată pentru mucegaiurile septate invazive

- Este important să recunoaștem că diagnosticul este în primul rând descriptiv al ciupercii

și ar trebui să include: dacă există sau nu invazie a țesuturilor și vaselor, cantitatea de
elemente fungice observate și reacția gazdei la infecție (inflamație, necroză sau
hemoragie )

AVANTAJE

- Histopatologia este indispensabilă în unele cazuri pentru a spune dacă un microorganism

recuperat în cultură a produs o contaminare, colonizare sau infecție adevărată. Invazia și
necroza țesuturilor și a vaselor sunt trăsături histopatologice importante care pot ajuta la
diferentiere.
- Este posibil ca culturile fungice să nu crească întotdeauna; astfel, diagnosticul prezumptiv
histopatologic poate fi singura dovadă a unei infecții fungice

DEZAVANTAJE

Trebuie differentiate posibilele structure fungice de tesutul uman normal colorat. In

coloratia GMS: tesutul normal colorat care poate fi confundat cu drojdia esste reprezentat
de granulele neurosecretorii si melanina in timp ce hifele trebuie differentiate de fibrele
de collagen, membrane bazale si alte structuri filamentoase colorate cu gri (argint). –
granulele sunt mai mici, iregulate si se localizeaza in celulele neurosecretoare; fibrele de
collagen si membranele bazale sunt mai putin intens colorate, si mai putin clare decat
hifele. Pt a ajuta la diferentierea structurilor tisulare de fungi este important sa se
efectueze o colocalizare a structurilor colorate GMS in sectiunile de tesuturi colorandu-se
cu H&E sau PAS.

Combinația GMS contracolorată cu H&E, în loc de Green Light, este o modalitate de a

realiza colocalizarea într-un singur diapozitiv.?? Patologii ar trebui să evalueze prezența
sau absența structurilor interne care pot fi observate la ciuperci (nuclei și citoplasmă) care
se colorează cu H&E, dar nu cu GMS.