Boala celiacă

Boala celiacă reprezintă, de fapt, intoleranța autoimună pe care unele persoane o au la gluten.
Aceasta afectează mai ales intestinul subțire, dar și alte organe, și mai este cunoscută și sub
denumirea de enteropatie glutenică. Este una dintre cele mai des întâlnite afecțiuni digestive
cronice, însă, în același timp, este frecvent subdiagnosticată, fapt care poate presupune riscuri
pentru pacienți.

Glutenul este o proteină care se găsește în cereale precum grâul, secara, orzul, dar și în unele
produse alimentare, cum ar fi anumite sosuri, și este dăunător pentru persoanele care suferă de
boala celiacă. Dacă acestea consumă alimente care conțin gluten, intestinul subțire
declanșează o reacție imunologică prin care mucoasa intestinală este distrusă, iar nutrienții
necesari organismului nu mai sunt absorbiți așa cum ar trebui. Acest fapt duce nu doar la
disconfort, ci și la degradarea stării de sănătate.

Factori de risc
Boala celiacă are la bază factorul genetic, dar poate fi influențată de diverși factori de mediu și
de consumul de alimente care conțin gluten. Boala celiacă tinde să fie mai frecventă la
persoanele care au:
● Rude cu boală celiacă;
● Diabetul de tip 1;
● Sindromul Down sau sindromul Turner;
● Boala tiroidiană autoimună (Basedow, Hashimoto);
● Colită;
● boala Addison.

Simptomele bolii celiace

Boala celiacă nu are simptome specifice, iar unii pacienți nu prezintă nicio formă de manifestare
sau resimt doar semne ale deficitelor nutriționale. Există, însă, și persoane care se confruntă cu
simptome gastrointestinale semnificative.
Boala celiacă se poate declanșa atât la adulți, dar și la copii sau sugari, în dieta cărora sunt
introduse cereale. Copiii sau sugarii cu boala celiacă pot resimți următoarele simptome:
● apatie;
● anorexie;
 ● tegumente palide;
● scăderea tonusului muscular (hipotonie generalizată);
● creșterea în volum a abdomenului (distensie abdominală);
● anemie;
● încetinirea procesului de creștere;
● scaune voluminoase și decolorate.
În cazul adulților, simptomele cele mai des întâlnite sunt:
● stare de oboseală;
● slăbiciune;
● anorexie;
● diaree moderată;
● eliberare de grăsimi în cantități mari prin fecale (steatoree).
Unii adulți care au această boală pot observa și scăderi în greutate sau pot avea manifestări ale
deficienței de vitamina D și de calciu.

Diagnostic
Una dintre primele metode aplicate de medici pentru a descoperi această boală este
determinarea anticorpilor anti-transglutaminază tisulară și a anticorpilor anti-endormisium IgA
prin efectuarea unor teste de sânge. Depistarea acestora în organism determină diagnosticarea
cu boala celiacă, însă, dacă testul este negativ, posibilitatea ca boala să fie, totuși, prezentă, nu
este în totalitate exclusă.
Endoscopia digestivă superioară cu biopsii multiple este, de asemenea, utilizată pentru
diagnosticarea bolii celiace. Prin endoscopie, are loc examinarea esofagului, stomacului și
duodenului (parte a intestinului subțire), prin introducerea unui tub flexibil și de mici dimensiuni
(endoscop) în cavitatea bucală, de unde este direcționat, ulterior, spre zonele de interes
menționate. Biopsiile presupun examinarea unor fragmente de țesut sau de celule și ajută la
stabilirea unui diagnostic corect.
În timpul procesului de diagnosticare, este important ca pacientul să nu elimine din regimul
alimentar glutenul. Testele efectuate analizează modul în care corpul răspunde la interacțiunea
cu această proteină, astfel că, dacă persoana suspectată renunță la gluten, acuratețea
rezultatelor ar putea scădea.

Evoluție
Boala celiacă netratată poate provoca:
● Malnutriție. Acest lucru se întâmplă dacă intestinul subțire nu poate absorbi suficienți
nutrienți. Malnutriția poate duce la anemie și pierderea în greutate. La copii, malnutriția
poate provoca o creștere lentă.
● Slăbirea oaselor. Malabsorbția c și a vitaminei D poate duce la o înmuiere a osului
(osteomalacie sau rahitism) la copii și la o pierdere a densității osoase (osteopenie sau
osteoporoză) la adulți.
● Infertilitate și avort spontan. Malabsorbția calciului și a vitaminei D poate contribui la
probleme de reproducere.
● Intoleranță la lactoză. Deteriorarea intestinului subțire vă poate provoca intoleranță la
produsele care conțin lactoză.
● Cancer. Persoanele cu boală celiacă care nu mențin o dietă fără gluten au un risc mai
mare de a dezvolta mai multe forme de cancer, inclusiv limfom intestinal și cancer de
intestin subțire.
● Probleme cu sistemul nervos. Unele persoane cu boală celiacă pot dezvolta probleme
precum convulsii sau o boală a nervilor la nivelul mâinilor și picioarelor (neuropatie
periferică).
● Boala celiacă se poate asocia cu alte boli autoimune, precum diabet zaharat de tip 1,
hipotiroidism, psoriazis, vitiligo și multe altele.

Tratament
Tratamentul care le este recomandat celor care sunt diagnosticați cu boala celiacă este unul
nutrițional: aceștia vor adopta un regim alimentar strict, din care să fie excluse în totalitate
produsele și alimentele care conțin gluten. Acest tip de tratament ajută, în cazul majorității
pacienților, la revenirea la normal a mucoasei intestinale și, implicit, la evitarea complicațiilor
afecțiunii.
O persoană cu boala celiacă nu va tolera produsele care conțin gluten, astfel că ea va trebui să
le consume doar pe acelea în compoziția cărora nu se găsește această proteină. Printre ele se
numără:
● salata verde;
● fructele și legumele în stare proaspătă;
● preparatele pe bază de legume;
● cartofii;
● orezul;
● peștele;
● carnea;
● ouăle.
Unele persoane diagnosticate cu boala celiacă pot dezvolta și intoleranță la lactoză, din cauza
acțiunii negative produse de gluten la nivel intestinal. Recomandat este ca aceste persoane să
renunțe nu doar la produsele care conțin gluten, ci și la acelea care conțin lactoză.

Bibliografie:
www.bioclinica.ro
www.paginadenursing.ro