TeIe/on:

Descrierea „Acestea suni cele mai măre(e vremuri din toată istoria
RAMTHA CIP a Bibliotecii Naț ionale a Rorrtăniei u'oas/ră i“nregiS frafă. Deși sunf vremuri prele și Plină
de
U lti rTiUl vale al tiranil or: profeț ia revizuifă / provocări. ați ales să trăifi aici, i“n acesfe timpuri, i“n scopul
Ramtha ; trad.: Laura Cristiana. - Brașov : M.M.S. pe care v-o aduce acesf lucru.
Publishing ,
Tuturor vi s-a promis de afâfa fimp câ i“l vezi vedea pe
384-2-4
c'is-apermis niciodată sâ il vede(’. În această viafă, cei mai'
I. Crîstiana, muI(i dinfre voi o să-I vadă cu adevăzaf.
Vezi vedea cum aici va lua naș/eze o i“mpărăfie magnihcâ și
vara[: ă ea civiliza(ii despre care nu avea(inici cea mai micâ
i”dee că există. fiii va sufla un vânl’ nou, iar iubirea, pacea și'
bucuria dea fi vor curge cugra(îei“n acest loc binecuvănlaf.
smaragdul universului vostru și casa lui Dumnezeu. “

Lo i“nceputulonilor ’80
Tehnoredactare. Elena David
 Titluri de §tiri actuale care confirmă ceea ce preda Ramtha cu peste
două zeci de ani in urmă , în anii 1980

., Na/rea polară se topește mal repede decât ne aşteptam. ”

AFP News, Copenhaga, 24 septembrie 2008
„Răspunsuri. Cât de mtilt va creşte niveliul mării dacă se va topi gheata

USATODAY.com, 21 noiembrie 2004

„Alarmă cu privire la siăbirea dramafică a Curenfului Golfului. “

The Guardian, ]Vtarea Britanie, 1 decembrie 2005

„f“n i'oua de Esf. Orașul care nu se inundâ nici'odafă e la 4 mefri su6 apă. “
The New York Times, 13 iunie 2008
..DepIasarea unui)et de“aer exfinde Tropicele și deșeWurile Pământului. ’
USATODAY.com, 25 mai 2006
..lncendiinecru(ătoare c//s/rog’Ca///arma de bud, ceIPu(i'n o jumăfafe
de milion de oameni părăsesc zona. “
CNN News, 23 octombrie 2007
Apă conlaminafă în si'stemuI urban.- ., Acelparazi’t, cripfosporidiurn, a
îmboInăvi”f 4DD. 000 de oameni și a provocat moartea a pesfe 10D de persoane.
De atunci-, au inceput revieii scumpe ia vechile uzine de frafare a apei'din
Milwaukee. “
CNN News, 2 septembrie 1996
..Substanțe farmaceutice inTesteaeâ apa pofabilă a Sfalaior V7?i/e. “
MSNBC, 10 martie 2008
„S-augâsi'fmedi'camenfei“nrezervele de apâ a 28deeone“din Sfalele

Associated Press, 10 martie 2008


u mai 'fine fi2Ofi!bÎlifi. Oarepufem sâ
Raport ul Mother Jones, martie aprilie Z006
•+ ! <hiMook dispare fărâ urmă.“
NewYork Times, 17 martie 2008
National Farmers Union, l1 mai 2007
MSN Finance News, 6 martie 2008
.,EosfuIpreședi'nf e George E. W. Bush și”B!/f Eh’n fon i“ii“ndeamnâpg
.. Adevăiafa ameninfarepenlru repub/ica noastră este acefitguvern
i”nv'izibi’l care. ca o caracafi”(ă uriașă. se)“nfinde în toată/ungi”mea sa
mucilaginoasă peste fof orașul, peste fotsfa/uJș pesfe boală na(i”unea. “
Uim dacă mările mort'“ John F. Hylan, primar al oraşului New York (1918 -1925), Discurs din 26
martie 1922
..Bush a recunosculpentruprima oară exisfenfa
inchisori/orsecrefein caresunfdetinuțJ suspe‹::țiideIerorismși... a
unuirâzboisecreti’mpotriva AJ @aeda, pentru oprirea
afacuriîori“nainIe ca ele să apară.“
Fox News, 8 septembrie 2006
,hivestitorli dlsperă dîn cauza unei economiî riesigure, care ‹r scu/undat dii
nou l›oi‘so... cea mai"mare cădere din 26 octombrie 1987, care o urma! <P*“
Lunei Nc'ogrâ, croshul din 19 octombrie cere o dvs1s o cădere cv 22,6
procente iute-o
.singură ședzkță. “
Associated Press, New York, 15 octombrie 2008

„invesfiforii cu' amănunlu/ caufă adăpost i“n monedele de aur. in miezul

Departamentul de Securitate fnternă al SUA, Z3 mai 2006

vrgent oduriiyÎ e și depozitote semiri)e de la radele
e ale acestor plante. penfru a asigura hrana i“n vi”ifor
Decision News Media, 23 mai 2007
..tare vor fi amenirjfările acestui nou secolJa adresa bunăstări”’i.* Terorismul
¥ăzbozie/e reli‘gioase sky o prăbușire a sistemului financiar... ?“
Barton Biggs, d ea//h.War and Wi”sdom, 2008
MarketWatch News, New York, 1 octombrie 2008
I-fenryA. /î’/ssi/?ger:„Cu NAFTA, SUA creează in sfârşit o nouă ordine
mondială.“
Los Angeles Times, 18 iulie 1998
„Președinfele este hofărăf să•șl urmeze agenda făcută de a crea o uniune nord
americană din Statele L/n//e, Mexi'c și” Canada, fifiră aprobarea poporului sau a

Lou Dobbs, CNN, 29 noiembrie 2006

decă[ ..Acum, ONUpoafe devenicafa/ieaforu/•IVoiiordinimondiaIe•spune£Iush.“
arma/e/e i“ri formafie de luplâ.“
Thorrias Jefferson. :Scri‘soore către John Tay/or, 1B16 Los Angeles Times, Z4 septembrie 1991

„Acest desfin aces/e schimbări despre care ann vorbif cu așa demulffimpi“n
urmâ, i“n vremea voastră aj”unpe la mani”feslarea Mergeti și oruncați o privire.
ridicolă.“ Ceea ce acum vi se fi›are obişnuit peatuncinu era obișnuif.“
N Omi Kiein, The:Shock Doctrine.- The Risc o/Dîsoster
Copîtali’srn țDoctrina dc
5O*- AP••‘ îI• pîtaăsmvlui’dez‹rsIre/or n.t./. 2008 Ramtha
iulie 1992
 C UP RINS

CAPITOLUL ȘASE: Preqătirea pentru schimbare .......„ .„, ., . .-....................i MESAJ IMPORTANT CU PRIVIRE LA TRAD UCERI .„.„,.„,.„......,..,..„. 13
Ajtztor dela a/tec/‘ vî/izațiișIMârșîtultirariîe1.„.„.......,...,..„ ....................106
CUVÂNT ÎNAINTE: JZ KNIGHT Ș1 RAMTHA,
CAPlTOLUL LAPTE: Putet,i schimba lumea, CUM AU ÎNCEPUT TOATE ASTEA ................... ......... .......................... 15
pe ntru că i sunteti ii ințe divine ..„..,...,..„,.„,.„..„..,.................................................... in
Le*! d*% ^es!rul!^v*’f*!o^-----•--------- -................-.....................................i1’/
•!•••• •••• de t’!•• .—..............- - ................. .... ........„. . i2i [NTRODUCERE DE JZ KNIGHT: OARE PROFETIILE DESPRE 201Z
SUNT DOAR O MARE PROPAGANDS? ..........,---...... ........................... 21
”””^’-..........-—..-......---—--..-.............-..-..............................., 12S
”!“o”!”fa“ț!”%pr!”nc+fi›a!epenfru•upra>ieluirea voastră .........„.„,.,..,.,.,..,.„ I30 CAPITOLUL UNU: O fereastră către viitor .................................................. 29
CAPITOLUL OPT: Zorii superconȘ tiinței .....................,....................................... 137 C’unoașlerea i’(i dăposibiJifafea să alegi .................................................. 33
Ce anume de!erminâ destinul?................................................................ 35
CAPITOLUL NOUĂ: Ajutorul lui Ramtha pentru schimbarea 1 umii...............145
imaginea Aiterego-u/uiomenirfi.....:........... .. ...................................... 37
EPILOG: Semnificația unică a invătăturilor lui Ramtha .........„,.,...,..,. ,.,. CAPITOLUL DOI: Napoleon și naşterea „oamenilor cenușii" ................... 4l
Wașina derăzboiși Rezerva Federală ,....,.......,......................................... 46
GLOSARUL LUI RA/’ITHA ...,...„.„,.„,.......,.„..„, --...-........-.....-.......-. .....165 Finanțaresfrategicăin numele democrației..........-........--........•...•...•... 53
Libertatea amenintată de letargie și de compiezență ............................. 56
5Cena âmeriC'anĂ• preȘedl fete Reagan ȘJ cEăshU/bUrSei .......................
Suveranifafea: oprovocarepentru lumea modernă............................... 62
BIBLIOGRAFIE .......,.....„,.„,..,...-. ...............179
CAPITOLUL TREI: Agenda oamenilor cenușii: Unica Ordine Mondială ..... 65
Libertatea spirihulvi și alter ego-ti/ ................-.........-...-...........-. ..-...... 69
Număru! fiareîși cardul de debif .............................................................. 71
Asalf asupra MameiNatură .............................................................. ...... 74
CAPITOLUL PATRU: Iluminarea risipește ignoranța și frica ...................... 77
CAPITOLUL CINCI: Combustibilii fosili, mediul
și schimbările Pământului ............................................................................... 83
!mpacîuJsfrafuIui de ozon asupra naturii............................................... 86
£u¡::›fa Pămănfuluipenfru supravie(uire .................................................. 89
Acfivifafea vu/canică și p/ăcile fecfonice ............ ........ .-.....--•....••...•.••. 91
Topirea calofeipolare și'i“nc ălzireagIobală .......... . •.•............................. 94
Via(a/n armonie cv nafura ....................................................................... 96
 Editorul

MESAJ IMPORTANT
CU PRIVIRE LA
TRADUCERI

Această carte se bazează pe Dialogurile lui Ramfha, o serie

de ii iregistr ă ri pe bandă maqnetică și pe compact disc a
prelegerilor și invă ță turilor oferite de Ramtha. Ramtha a ales-o pe
americanca JZ Knight ca fiind singurul canal care să îi tr ansmită
mesajul. Singura limbă pe care o foloseşte pentru a-și comunica
invă ță turile este limba engleză . Stilul discursului să u este unic și
exhem de neobişnuit, fiind adesea înțeles greșit ca arhaic sau
ciudat. Ramtha a explicat că alegerea cuvintelor, modificarea
cuvîntelor, consfrucția frazei și aran- jarea verbelor și a
substantivelor, întreruperile și pauzele in mijlocul frazei sunt toate
intenționate, penh u a ajunge la niveluri multiple de acceptare și
interpretare, prezente la un public compus din oameni provenig
dintr-o varietafe de domenii culturale și pă turi sociale.
ln scopul pă stră rii autenticită ții mesajului transmis de
Ramtha, am tradus cartea că t mai aproape cu putință de cuvintele
originale, pentru a-i permite cititorului să aibă experiența
invă ță turii, ca și cum ar fi fost prezent. Dacă gă siți fraze care par
incorecte sau ciudate pentru forma lingvistică actuală a limbii
dumneavoastră , vă incurajă m să mai citiți o dată paragraful
respectiv, stră duindu-vă si surprindeți înțelesul de dincolo de
cuvinte, mai degr abă decâ t să aveț, pur și simplu, o atitudine critică
cu privire la construcția liferară . De asemenea, vă incurajă m să
faceți comparație și să consultați sursa, publicația originală in
engleză de la JZK Publishing, o diviziune a JZK, Inc., ca sprijin in
scopul clarită ții. Vă dorim toate cele bune și o lectură plă cută .
 Dragă Ci“h'foru/e:

Cartea ce urmează să o citeşti se bazează pe conceptele unei

e mistere, redescoperite spre finalul secolului XX — o
eră
‹ ‹ sc rostogoleșie într-un materialism alarmant, in care nici
biserica, ii ică tușată în propria sa dogmă și in intrigi politice, nici
știința, inchisă ii i limitele materiei, nu șfiu cum să -i facă pe oameni
să fie întregi. Nu t'ste nevoie ca știința să -și schimbe metodele, ci
doar să -și lă rgească '.fara de acțiune; iar religia nu trebuie să -și
schimbe tradițiile, ci, mai rlcgr abă , să -și aduc ă aminte de oriQinile
sale: Spiritul și semnificația
:a primordială. Refacerea legă turii dintre cele vă zute și cele
nevă zute, in scopu! aplică rii utile a omnipotenței în viețile noastre
de zi cu zi, devine noua punte fă cută în mod conştient pentru
traversarea abisului ce separ ă cerul de pămâ nt. Acest efor t se
numeşte Marea Lucrare. Academia conceptului şcolii de
Ințelepciune Stră veche a lui Ramtha se construiește pe mă sură ce
fiecare inițiat/student devine o piatră de constructie individuală .
In centrul școlii de mistere se află ceea ce Ramtha numeşte
Vidul: uri vast nimic din punct de veder e material, insă totul din
punct de vedere potenția! — și pe care PitaQor a i1 numeşte
Absolutul. Aceasta este esenta fiintei necreate — Dumnezeul
necreaf — nimicul din care iau naştere toate potențialele. Vidul este
marele nemanifestat din care lumile efemere sunt materializate. În
timp ce lumile manifestate se schimbă și, in cele din urmă , dispar,
Zidul r ămă ne neschimbat. Această esență eternă a fost ascunsă
omenirii, deoarece omul nu percepe decâ t lucrurile tangibîle, fă ră
să știe că aceste forme sunt
 Cuzú r ñ u rife

i i u i 1 ',1'i culcatã in mormà ntul să u şi vede cum, din întunericul unei

i i' ' ›|I 1.Sr ñ sfele, apare un punct stră lucitor de lumină. Punctul incepe,
Rdmtha ne învața cv » p U fØm vedEã VìdMl, ş au neschímü abfl‹ it i‹ • 1, :.ñ se deschidă ca o floare radiantă , centrul să u incandescent
ł
, pentru a f••• etc, or bebui să decîã FáM a Se l‹ 1.u ù ndu-se şi întinză ndu-se ca un trandafir de luminä strä lucitoare,
parate de ceea c
suntem in mcd inef•bÎJ. Nu putem decá t sś devenfm ‹ i i › i nie de petite. Noi suntem floarea ce se desface din Sursă . Din
UŁ”łEs Cu rl şi, in
acesE fed, so deÏinirn a telağ e ce •• ‹'1 i moment, Dumnezeu este amanifestat - noi, voi, eu. Din acel
rœuïfà in co nferîrea de dfmerisiune,
i i ı‹ ›i i i‹'nt, şi noi am contempt at şi am dublat Sinele in substanță
ITłJȘ Cü rC. Noi, oarncnîi, Hal zil›ilă. Deținem acum ingredientul actin al conştiinței şi energiei,
C9’. ãgduCrmonia care exlstá ïnfre ceea cc estr i j u mental in şcolile stră vechi de gfindire ca mascu!inul eter n
Vá zut şî ceea ce esfe nevó zut. AtunCJ Cánd define I ‹ ›ı iştiința) şi femininul etern (energia). Prin urmare, aceastä uniune
sau este Vldul,
studentui poate incepe sá -şi tmagfnezc acCSt centr u ał tuturor ›‹ø loctă de conştiință şi energie creeaz ă uniunea perfectă de
Î Lt€'F Uri]qr ş[, ã Cest fel, incepe /darea Laare. Studentul ¡ ‹ ›'.i6iiitate generativă şi reproducô vä , care, mai apoi, va genera lumea
frcce prin
in I îWori ce ,.1 c'scnța lui Dumnezeu, ca noi înşine. Aceastä uniune este res-
adu ce a t ›‹ ›i isabilă de desfä şurarea lui Dumnezeu in timp, dimensiune și
spațiu.
Cunoaşterii țtïințiíice, cu înțelegerea ezoterică Dumnezeu, noi înşine, poate fi deficit acum ca ființă umană —
a ală turi de
Spiriżului,
S tă pâ nirea lucrurilor prin voințÔ , i i i i ve§rnà nt cor por a1 purtat de cà tre Dumnezeu ca Spirit, in scopul
Sfă pâ nind asffel
furtunile person
ce îl separà pe om de unitatea ce L exprim
ale ă pe Dumnezeu ca i li' a face cunoscut necunoscutul in materia lumii tridimensionale.
Sine. ' n ifletul omului ïnregistrează acesf progres, în forme energetice
R6mfhQ ne num ştè Dumne zeł care au uttaç
a atirmațe potrivita,
daca luã m in considerare ce cede maJo hàtEa Oamenìlor câ este liolografice, ca un jurnal de bord al că lătoriei. Acest amestec de corp
DumnezgQ - ò mă reț ie ce a creak ‹ u veşmà nt, suflet ca memorie şi Spirit ca Dumnezeu, ce lucreazä într-o
omenfrea, dar caË g rá mâ ne s naratã
şl departe de ea nrmonie distinctă, esie ceea ce facilitează crearea realității. Cunoaş-
vtne. Dumnezøi tcrea acestor lucruri reprezintă cheia propria-zisă pentru viațä, de la
Dumnezeu, DumneXeii nu au
exis ta L î naint• de toate, a mat degrab â ‹’onstituirea celulei la constituirea hiperfizicñ a omenirii, ca Dumnezeu.
VJduł a eel dfnfà i, elm şi absoÎut. Vlduł. pFIFt Iriada naturii tripartite a cor pului, sufletului şi Spiritului produce
contemplate de
it
I2eimagfnat, a rea{ @LłIÎCÎ ]DF'|”tCl ü l, pe care Ramtha îl num fcnomenul pe care ìl numim mintea omului, ce construieşte forme-
şte
punct conpnea conşó ința șł gò nd in juruÎ că rora este modelatä energia, creă nd lichidul realitã ții
C a oten al cosmice. Omenirea, și numai ea, este responsabilă de evoluția materiei
şi era cop{|\j| Viduluî. energia.
P p
uncM Zero era o substanța indiUiZlbi Îà, care
conținea ahate in rä dä cinile pămă nteşti, in scopul experimentä rii fizice a
formeze mot arele cr eațlel. Acc, i sjDinfLtl, acesteia, al naşterii tuturor potențialelor din Vid, înfr-o experiențä ce
esența a
Cee a ce
lot poate fi cunoscută . Aceste gâ nduri creatoare aduc lumile aflate in
ca țí č't FłOü StLă. NoÍ, Spfrfful, suntem Dumnezeu,
p •ibiIitap dİ\dy e. Metafore ìotusulul prTmul pr tnclpiu •• intrupeazà eVoluție, înlă tur â nd, treptat, acele vă luri ce acoper ä insuşi procesul
divinitä ții.
iTtÎ5i:0 nc poate
”^' °!^’ ces* !u ^, !ma9inañ - a, pentru a clïpá , a İ*t țlčtfó eqlpfesnä,

IP
 INTRODUCERE DE JZ KNIGHT:
OARE PROFEȚ IILE DESPRE 2012
SUNT DOAR O MARE PROPAGANDĂ ?

„/n prezent, pezspeclivelepe care/e arelumea noastră

sunt vapi, incelmaibun caz, maiaIesdacăincIuden›și20J2.
Dar nunelipsesc resursele de voințâ. deinspirafieșio
dorin[d de a Iăsala opartelâcomia carene-a adus
laprăpaslie PLifem săa!epem Î’esăne coborâm i”nfr-
oprăpasfle, e să merpem maideparte către un viitor
mailuminos. “

JZ Knight
 upă umila mea pă rere, 2012 a devenit o dată de
tulbură toare nesiQur anță în toată lumea, pentru cei mai
mulți oameni. În
cea mai mare parte, fatidica dată își datorează teribila popularitate
tr adițiilor religioase care prevă d un sfă rșit apocaliptic a1
civilizației. Rcferirile la un r ă zboi înspă imâ ntă tor, sâ ngeros, care
culminează cu un sfă r§it cafastrofal și de coșmar pentru omenire,
apar în doctrinele creștinismului, hinduismului, iudaismului, New
Age-ului spiritual și al altor mişcă ri. În continuare, substratul
fenomenului 2012 se întinde mult mai departe de comunită țile
religioase, croindu-și drum pă nă la numeroase secte, in care
tonurile subiacente ale acestor profeții au fost „văzute“ de profeți,
vizionari, oameni cu capacită ți extrasenzoriale, mediumuri și șamani
de toate convingerile. Nenumă rate că rți de autori cum ar fi
Nostradamus, Edgar Cayce, Graham Hancock, Zecharia Sitchin,
Peter Russel, Whitley Strieber, ca să enumer ă m doar că țiva,
contribuie și ele la frica din ce in ce mai mare de o catastrofă
mondială care o să aibă loc in 2012. Caiendarul maiaș se termină in
2012, o presupunere că atunci va auea loc o „dispariție în negru".
Cartea recenti a lui Zecharia Sitchin, The End oLDays: Armageddon
and Prophecies ofthe ReMrn’, vorbeşte despre reaparlția Anunnaki și
despre reuenirea celei dc-a două sprezecea planete, poate chiar pe
uri curs de coliziune cu Pă mâ ntul. Cartea Apocalipsei din Biblie, o
viziune terifiantă a pedepsei pă că toșilor, povestește cum va ară ta
„sfâ rşitul timpurilor“ și intoarcerea lui Iisus, la o dată incă nesigură .
Suntem avertizați că o cometă va lovi Pă mâ ntul, că Pă mâ ntul se va
roti pe axa sa, că va exista o inversare a că mpului magnetic al
Pă mâ ntului, că Pă mâ ntul va intra într-un câmp dc forță ciudat din
spațiu și așa mai departe.
' Sîărșitul zilelor. Prmogeddon și probe(ii/e întoarcerii (n.l.).
 c Oct esre ç oslbîJ ca toate
ICt2 6Cś? tic ar putea sń dea •l| .if 9lobului, ritmul distrugerii mediului înconjur ä for este evident
!> bfie Jmediat toate ace rca — şi chi.ar
şi it ir 5utățeşte din ce in ce mai mult. Al Gore, care, împreunä
este pJaõ t sa • lava
— +* *0 5ț0UFł SBVô nții despre íumca cu
cand ști!nla are ›n cuvă nt dc spus ’‹ n iiisia I nterguver namentală a ONU pentru Schimbarea Climei, a
i'.I iqaŁ Premiul Nobel pentr u Pace in 2007, arată că miezul crizei se
sunt mai degrabë de
imo¢lia@ Al mcdÎU)UI În onjurător ş1 t;|ø .ii lo in relația dintre dezvolfarea noastr ä fehnologicä , dependența de
@£I mante, noi tlndcm ss rlB Ę‹ iCâ m in fund
‹a n'i Qia bazată pe petrol şi explozia de populație. Alegerea politicä de
ã Ț@'l1dUce chestiunea schfmbării g
Johaie de Ia i i‹țrior a consecințele politice ale acestui lucru ne-a plasat pe cursul
la [apte Aceste
profeje i i i ir'i coliziuni frontale cu ecosistemele planetei, care sunt intrinseci
••*'uneascà , acn^ =siìiari ai sfzr
noastră , j ‹'i itru a ne susține propria viață . Omenirea a provocat incä lzirea
cess.Z { ucu/e cu çule;e ș ‹ ¡l‹›l ală şi, pe zi ce trece, pericolele se transformă intr-o urgență la
bQzà de petraJ, u tlJ ł tà țił e, fahr lcł¡ , i i ivcl planetar. Calotele polar e se topesc cu viteze incredibile. Nivelul
te\eioanei»r mobilE şî tehnolo@ló ț' g r ețeieÎe eJo ctł'îCe. tehnologl a i i iü rii creşte. Munți glaciari, care ne furnizează apa de bä ut, se topesc.
*S sunt acclea care emif carbon Vû rfurile de ză padă ale munților dispar. Avem valuri record de că ldur
ł *POi. 1*t č'tłTrlosÎerù . ñ ezlduurfłe tDXiCe de la İubFic ă , i iragane, taifunuri şi secetă . Unele plă ci tectonice tereshe se
úerrn eedeanmse
lz. hšrNe.|ab ra1o arele de scufundä , iar r ă urile şi lacurile dispar. O ïngrijorare recentä este
Pro! áÊe high-tG , r ez Ïduuri ie acestea se :scurg ïn yğ t |p gą 'g'-
n avâ ntul curenților
Peştii s 1e produc mutații, distrug albiilc ți, in ccłe din urmă .
‹ ›ccanici ai lumii, toți leqați laolaltă ïntr-o buclă numitä centura de
^o'esc •< ' ocrane. Sunr tcxinele n
mine şfie c a Mİ DuTT nezeu stró veCGİ. SŁID{C'asfre! Nu sunt <anaIfzarea I i ansmisie oceanică globală , prin care Curentul Golfului, cu ape calde,
canaJizarea nocslz ã! Aceste a
sunt chestił şLiin(ffłce p• •are ie auzim ¥[lnîc S t urge pe Coasta de Est a Americii, apoi se uneşte cu curenții de profun-
!6 şfîri, 1e vedem la tø|ğ
hoWuri, ïn carți, e fnterneł, pe bloguri, ¡ pł mime, cu ape reci, din apele Arcticului de nord. Savanhi destriu această
rcvf3te, in }urn •i• /tiințł fi e
Ș i in aIte per lodice. Dfscon for(MI C ‹:cntur ă ca pe o „pompà termohalină " uriaşă , deoarece este acționată
pe C are õ
Pö ate cá , in noua stare de con enfizare ut5t de cä ldur ä , că t şi de salinitatea apei. Această pompà alimenteazà
Iluxul continuu al curenților oceanici ai lumii. În present, efectele
„Câ nd se vo sfú rșî lu mea* ricol de a a pierde, ne inVebám: încä lzirii Qlobale an diminuat echilibrul fragil al acestei pompe pá nñ la
n ä mp a in »rr pt i •ș] ‹o Oare
o capacitate de patruzeci şi nouä la sută . Ce s-ar întá mpÍa cu Europa,
°° Üi°l8, c8ci ,le ^ U POt sñ Indice nicio data sIgøt dacă ea s-ar opri de tot? Oare ar apă rea peste noapte o pă tur ä de
‹ . •: mai d
**0 indreaptã cà fre •œultafe p robabi Îe. cu ni gheațä, care ar acoperi cea mai mare par te a Americii de Nord şi a
Nesiguran ta şï ș! ' cadre !• porale vagi.
Europei? Oare am avea o nouä epocă Qlaciar ă ? Savanții sunt
inQrijorați, pentru că acest lucru s-a mai intà mplat. Dr. Ruth Curry,
cercetä tor
Æä Uf ał sfá rțifului, ïn oceanograf, este foar te inQrijorată de topirea rapidă a calotei de gheațá
re de ră spunsuri. Ş ì can e rà spunsuJ to
* 2OI2! din Groenlanda, unde apa dulce, rece, curge in cenfura de transmisie
Pentru mine. Munca neostenitâ
a íuï AJ Gore şentTu a infó rma adiacentä , copleşindu-i in mod dramatic echilibrul delicat. Scñ derea
č*MCf3fÍ
carte. in Ş i g uvernelc cu privire la incă lzirea globals, il Î min nata iU; recentă a puferii centurii pâ nä la patruzeci şi nouă la sută se datorează
ln conmnient Tra)łi-‘. expune inn
P•«• d V ator pc care l-au topirii gheții din Groenlanda. Savanții au determinat cã , ïn hecutul
•wt şase miłiazdø ş i îvMă łfife dv o
Supra Ïun0|i CO IStLC. [n ecare îndepă r tat, acest lucru a blocat sistemul, ducà nd la o eră Qlaciarä .
ameni Oare suntem pregă tiți sä se intâ mple din non aşa ceva? Oare asta se va
întã mpla in 20t2*

dØoaF I J‹i ‹ Mcgã rați produse ambalate in plastic. Nu và puneb cumpà rà turile
C nvergența voci[Ó r S{râvechi cu Y O U resents, prøoteț¡{ ] øpt
p eU
It i | u ii igi de plastic. Aduceți-vä pungile voastre, din materiale
ecologice,
!P- Ş f VarJate osiblll łá ț •o‹e due
QÕ/endar ØȚ•§ înche(e duminicå, ;l |›iii icți cumpă r ă turile in ele. Stingeți luminile atunci cänd nu le folosiți.
23 d«cembrle 2ß1
dafÒ aQ-Øc siipticã este sfä tșiłul I tj'2 Toõ te 1 '1.u itați copaci peste tot. Puneți in casä şi la birou multe plante vii, cä ci
pus de acard asupra ac•sfei d•te. Oare aceste vo•i grotetİCC S-ù \J ‹'l‹- it idepă rtează dioxidul de carbon din aer şi produc oxigen curat.
sä fle dnar pro paqandá \’
Priate, I ‹ ‹•ți provizii de mă ncare, apă , produse medicale şi îmbră cä minte,
îFiSã voCile aceJea fuz1oneazà •onvenabiI
i i i.ii ules haine Qroase, suficiente pentru doi ani. Dacă locuiți lâ ngă
care Iraq øn semnã l de ala rma prívłn [a modîlicà t ÎlOr de clfml,
1 ‹ ›‹ i'iine, mai gá ndiți-vă o datò la problema vulner abilitäții voashe şi a
lgriorá nd rș1tuI !.u niliei voastre in apropierea apei şi luați in consider are ideea de a vă
lumii pe care îl contine schłmbarBD
ciÍmei la n'velglobalîiimpAc
i i iiit o într-un loc mai inalt. Dacä puteți să să pați o fà ntä nă penh u apă ,
Ale 1 n‹'cți acest lucru şi verificați puritatea apei. Acestea sunt lucruri
a* I a ^supra soc‹et Dior noastre moderns.
I ‹čžÒ Îi. S/à Ș itMl |asa no t,e
notița de iii{clcpte, la care sä vä Qă nditi pentru a vä imbunä tă ÿ viața, a voashă şi
dìn 1960, eø o Iamiliei voastre, lucrurì despre care Ramtha ne-a vorbit profefic cu
*• este cei mal hun i i rat mult de douä zeci de ani in urmä, după cum veți vedea in
in m›ntea pubílcułuf aceastá i ‹ir te. Sum modificã ri necesare, care vă vor imbună tä ți
din carfea iui Hi Care, cdevzr sentimentul de
fnc -.ígur anțä , sentimental că sunteți preQă tiți. Esențialmente, aceste
Oare putem s2 rte •chimbzw Viitor apropiat? Putem '.‹-himbä ri sunt o investiție intr-o siguranță viitoare, care vă va ajuta să
uł sà evftăm
va bebui ss schlmbam {ełul in qy it i aintați şi să evitați o calamitate iminentä.
noas De ł r bute ele Perspectivele pentru lumea noastră , in present lumea voastr ä , casa
voastr ä , sunt funeste, in cel mai bun caz, cu atâ t mai mult dacă mai
e inõ ndá cà tre un nou
enœgetice, care să resp¡Ï”ț gğ ¡aunem la socotealä şi 2012. Dar nu ne lipsesc resursele de voințä şi
de inspirație, ală turi de o dorințä de a lä sa deoparte lãcomia care
ne-a
in fiecare dinLe not. Indifet t daCã paimá ntă toare, dar ea începe odus in prä pastie. Putem să alegem să ne cobor ä m intr-o prä pastie
creclem sau nu că iumea se
san să ne acordă m o a doua şansă , sä mergem inainte, cä tre un viitor
ne schimbă m uap cut Ş f CMF0 aCœt lucru »ar mai stră lucitor. Depinde de noi; fă ră glumá, fä rä propagandä .
energte in
casa şi la }Ocu l de mun•a, D«z nu Vá produce
mașlnă nouâ , hub id, meręeș cU biCÏCÎeta P<tt'țİ SÕ VG pe rmiiețt o

cułfivați propriile ațimente, ïncepâ nd sau pe jos. İnvă țap cum z va

•are aveü flora şf pla iraț má ncare. cu legumele. Arağ peluzełe pe
 CI I^Igrã șâ minteIe indusiriaJe

rne. in afară de cazul in care creşteğ animelele

voi$nØuÄNub
ci bø¢ p œți reciclahili de st¡ciñ . )nvñ țBș
den
 CAPITOLUL UNU
fereastră către viltor

,.Se aștern i“nainfie timpu'rigroaenice, teribi!eși asta de

ceva vreme. N-ațifosf conștienfi de ele, celpuțin, i“n weo
măsură, jueri/m râ nul a///,/,2mânz/r, nu wa/ort/oame, stu
a///ăsa/râ vă mănânce bolile așa că, deocamdată, totul e
bine însă acest deslin acesfe schimbări despre care v-ann
vorbit cu atâta fimpi“n urmâ in werz/un" fe voastreajflnpe Ia
manifefitarea sa depIi”nă. Mergețî și aruncam oprivire.
C’eea ce vi separe obișnuif acum pe afunci era neobișnuif.
 aideți să facem un toast. Ascultat cuvintele. Simțiți-le.
Cu- vintele sunt ceea ce se numeşte umbre ale unor
emoții mai
puternice. Simțiți emoția și lă sați-o să pă trundă . Repetați cuvintele,
dar nu de dragul de a le repeta, ci cu o semnificație profundă pentru
voi, că ci prin ele îl salutăm pe Dumnezeu cel Atotputernic.

Din Domnul Dumnezeul ființei mele

întru Tată l care e in mine
vino în această zi
să-mi deschizi ochii
ca să pot să vă d,
si-mi deschizi viața
ca să pot să
tră iesc,
și să -mi dai intelepciune
ca să pot să ann curajul
să mă schimb.
Din Domnul Dumnezeul ființei mele,
intru gloria lui Dumnezeu
dc-a pururea,
mereu
și intotdeauna.
Așa să fie.

Vreau să vă spun ceva. Lucrurile astea pe care vi le predau nu

sunt spuse și nu vă sunt dezvă luite ca să incurajeze frica și
hemuratul, supă rarea și disperarea. Lucrurile acestea nu au fost
create ca o conspiraȘ s impotriva voash ă , pentru a crea frica pe
piață , nici nu sunt date pentru ca cineva să vă posede. Nimeni nu
poate să vă posede,
 decâ t D umnezeu care e în voi și alter ego-ul pe care îl posedați voi,
care permite altor a să vă ia suveranitatea. acesta e ori mesaj care, cu
sigurar ță , nu este dat unui spiritualist care are cine știe ce afacere de
hocus-pocus. Cu siQur anță , nu e un mesaj pe care î1 dai unei enfități
care se ascunde în spatele unor mantii spirituale și nu are cur ajut să
tră iască in lumea reală .
Acest mesaj, în această zi, este dat ca și cum ar fi o fereasfră de pe
care s-au tras la o parte toate perdelele, ca să puteți să vedeți orizontul
îndepă rtat, iar câ nd ieșiți pe ușa colibei voastre, să știți unde mer geți,
pentru că pâ nă acum, foarte puțini dintre voi ați §tiut unde merQeți.
Pur și simplu, era o chestiune de a trfii in ceea ce se numeşte o
conștiință socială și de a spune „Vai, asta e tot ce PoElte să fie“. aceste
învă ță furi sunt pentru cei maturi intru Spirlt. Este o înțeleQere
aplicabilă inse§i existenței voastre. Cu sigur anță, nu e ceva pentru
jocuri de copii, că ci vremurile acelea s-au dus.
Dorința de a avea această cunoaștere spune multe despre cine
sunteți. Reflectă asupra voastr ă faptul că , orice ar fi în viitor și chiar în
ceea ce se numeşte Acum, veți avea ocazia ca, prin alegere, să luați
deciziile corecte, care sunt impor tante pentru darul pe care i-ați numit
VÎâ ța. Cur ajul este cu adevă r at imanent în ceea ce se n umește
Dumnezeul care v-a creat, care este în interiorul vostru și în afara
VOastră . lter egcrul nu are cur aj. El are doar scuze.
Nu toți o să vă amintiți tot ce predau, pentru că veți avea o
fendință să lnuă luiți în ceață tot ce nu vreți să știți de fapt, e vorba de
alter ego, care filtrează ceea ce duce la ființa interioar ă , astfel că veți
avea lacune de memorie. Însă cei mai mulți dintre voi veți ințeleqe și
veți avea o viziune clară despre ceea cc urmează , nu numai in acest
plan, dar inevitabil și in propria voastr ă micuță lume intimă .
Toate cuvintele mele sunt doar vorbă rie și sigur că am fost
criticat pentru vorbă ria mea, dar asta este pur și simplu o reflexie a
voastr ă și a ceea ce înțelegeți voi. Vorbă ria e acolo doar ca să descrie
realită ți. Cuvintele schilodesc în disperare emoțiile, dar cuvintele care
sunt date vor avea uri foc viu, al lor. Aceste cuvinte care sunt atâ t de
întrepă trunse cu destinul vor avea o revelație și se vor manifesta,
deoarece cuvintcle evocă pur și simplu viziunea inferioară , pentru a
vedea ceea ce nu ați vă zut de acolo. Ee intă mplă mult mai multe decă t
poate fi pus in cuvinte.
Există multe niveluri care sunt implicofe în acest nivel demonstrativ
numit viață . Multe dintre ele sunt dincolo de cuvinte. Nu pot fi rostite,
iar dacă ar putea, voi nu ați putea să le ințelegeți. Aceste momente pe
care voi și cu mine le petrecem împreună vor fi pentru ca voi să
ințelegeți cuvinte care vă vor permite să înțelegeți schimbă ri. Vor fi 1a
fel. Nimic nu va fi oprit din ceea ce poate fi spus, iar voi veți reacționa
la ele după cum alegeți.
Cunoaștereo lțî dă poslblstatea să
Dreptul de a alege este dreptul inalienabil pe care îl are fiecare
entitate, dofafă de creatorul ei cu liberul arbitru. Liberul arbitru este
capacitatea de a alege și, din acea alegere, de a instiga cocrearea cu
eternul Sunt, cu Principiul Mamă ată, cu Dumnezeu Atotputernicul,
cu tot ce este totul. Liberul arbitru este ceea ce vă deosebește de îngeri,
că ci voi înhuchipați misterul tuturor formelor de viață și un suflet care
a fost insuflat ln ceea ce sunteți, pentru a evolua prin procesele numite
viață o alegere. Tot ce alegeți să faceți, faceți, iar instrumentul acela se
numeşte alegere in suflet. Fiecare dintre voi va auzi aceste lucruri, in
aceste zile, în ritmul vosh u, §i fotuși cunoa§ter ea vă este dată doar
pentru ca voi să puteți să reacționați după propriile voastre alegeri.
Asta este zestrea pe care o aveți de ia ceea ce se numeşte Dumnezeu,
Principiul Mamă ată, care se află în voi, dreptul vostru de a alege unul
dintre cele mai mari dar uri pe care le aveți, iar că nd pierdeți
libertatea, atunci ați pierdut dreptul de a alege. Pâ nă la acest moment
din timpul vostru, această alegere poate fi activată.
Nu trebuie să credeți sau să acceptați ceea ce spun eu aici. Puteț
să spuneți: „Asta nu e deloc adevă rat pentru mine" și n-o să fie. Puteți
să aleQeți să spuneți: „Asta nu există " și n-o să existe și tot o să fiți
iubiți. Tot sunteți impor tanți, indiferent care e alegerea voastr ă. Veți
aleQe să reacționați la învă ță turile mele in funcție de locul în care vă
aflați, în dezvoltarea voastr ă și de realitatea pe care o aleQeți.
Alegerile vă permit să evoluați sau să ră mă neți blocați pe cale, lucru pe
care mulți dintre voi 1-ați experimentat. Alegerile vă permit să aduceți
evoluția acasă , unde îi e locul, înă untrul nostru. Ceea ce vi se dă aici s-
ar putea
 L-!Ifi’mu/ va/s a/ iirar›ilo1
să nu corespundă propriului uosh u adevă r concis. Poate că nu fi
veți da voie să corespundă și e și asta o alegere. Vreau să știți că nu
sunteți obiigați să reacționați sau să faceți nimic din ce vă învă ț aici,
iar dacă vecinii voștri o iau razna și vă spun că cel mai bine ar fi să
facem asta, S A U CI O S Vă pară ră u, tot alegerea voastr ă e. Folosiți-o în
tot ce afla i astă zi.
Voi a!i ales aceste invă ță furi. Puteți să alegeți dacă să vă fie
frică sau să invă țați. Frica este cea care ține paznicul la poartă , ceea
ce se numeşte alter eQo-u1 vostru, care vă menține într-un tipar de
viați. Puteți să alegeți să avansați conform cunoașterii sau să o lă sați
să vă slă bească. Puteți să alegeți să o folosiți in viața voastră sau să o
lă saț deoparte. Deși sunteți carne și oase și sunteți și foarte firavi,
că ci sentimentele voastre pot să fie ră nile ușor, la fel cum o mică
zqă rietur ă într-un țesut vă face să sâ ngerați, sunteți fotuși divini,
că ci voi sunteți ceea ce se numeşte Qloria omenească a lui
Dumnezeu. Depinde de voi ce veți face cu ceea ce aflați aici. Ceea ce
vi se dă este cunoaștere, așa cum e vă zută. Cuvâ ntul viu se va
manifesta, că ci cuvâ ntul viu este deja în chinurile facerii, că tre
manifestare. MuÎfe din aceste lucruri pe care ui le predau se
întâmplă deja și multe altele se vor mai desfă șura, in urma acestora.
În esență , timpul este o iluzie, iar cei care nu percep nevă zuful
sunt, in esență , niște ipocriți, pentru că ei ador ă timpul. Ei tră iesc
după ceea ce se numeşte ceas, fie că e uorba de un ceas de apă , de o
clepsidri sau de uri ceas mecanic. Pentru că timpul este iluzoriu, el
nu este vă zut ca uri adevă r absolut, deoarece iluzia fluctueazi in
funcție de cei care creează iluzia. Ceea ce vi se dă în această zi este
vă zut in moment, așa cum este vă zut acum. Mulți dintre voi
intrebați: „Că te zile mai ann? Să fac lucrul acesta azi? Ar fi trebuit să
il fi făcut ieri?“ Ceea ce vi se va da se va baza cu atâ t mai aproape de
cadrul vostru temporal, cu că f simțiți că aveți nevoie să se bazeze și
va fi vă zut în acest moment, așa cum este. Astfel că se calculează din
acest moment.
Tot ce există acum este produsul unei forțe creatoare de ieri:
gâ nduri, atitudini, dorințe, vreri și chiar alegeri. Ceea ce se numeşte
destinul manifestat in raport cu drama omenească , cu elemente[ uman,
este manifestat in viețile voastre in conformitate cu alegerile pe
care le faceți pe baza atitudinii colective pe care o aveți. Dacă
sunteți blocați
în alter ego-ul nostru și viața voastr ă nu e decâ t o repetare r apidă
a zilei de ieri, atunci ați ales să tră iți într-o atitudine repetitivă , care re-
creează mereu ziua de mă ine. Puteți să dovediți că mâine o să vină ?
Puteți să dovediți că momentul„pestedouă să ptămâni" o să vină,
folosind altceva decâ t calendarele voastre? Trebuie să vină , pentru că
aveți atâtea întâlniri care confați să aibă loc peste două să ptă mâ ni.
Așa știți că vine acel moment, dar din această clipă , nu se poate
dovedi că acel moment ua exista. În două să ptă mâ ni de acum
înainte, în viața voastr ă , se va manifesta destinul vostru intim,
conform atitudinilor voastre emoționale pe care le-ați intreză rit
astă zi. Viața voastră se va schimba in două să ptămâ ni, din
cunoașterea lă rgită pe care o primiți in această zi, că ci atunci că nd vă
lă rgiți realitatea șl Va lă rgiți percepția, se lă rgește și destinul pe care îl
manifestați.
Ființele umane sunt chiar foarte nestatornice. Sunt creaturi
alunecoase. Regulile karmei, ale pă catului etern și toate aceste
elemente care aparțin unor învă ță turi limitate apart,in unor
ințelegeri limitate, pentru că, prin alegere, poți să te ră zgă ndești in
orice clipă — lucru care îți schimbă destinul. Desfinul este clipa,
este Acum, așd cum este vă zut acum. Dacă te trezeşti dimineață și
schimbi toati atitudinea a cine ești nu mai ești o pisicuță mucoasă și
speriată, ci te trezeşti curajos ca uri urs și cu o cunoaștere inferioar
ă nouă , atunci momentul Acum, destinul tă u se va schimba. Sunteți
foarte flexibili. Viețile voastre sunt foarte flexibile. Totul se bazează
pe alegere. Nu e mai mă reț să iubeşti decă t să ură ști? Nu e mai
mă reț să iert,i decă t să te ră zboiești? Totul depinde de alegere.
Ce anume determînă destinulP
Momentul acesta este rezultatul unei clipe de acum două
să ptă mâ ni, din trecut, care s-a inchegat. Asta a creat acest moment.
Omenirea, ca intreg, funcționează pe acelaşi principiu. Nu sunteți
diferiți de fr ații voștri care fră iesc și iși fac treaba, după cum s-ar
spune. Sunteți ca și ei. Destinul rasei cmenești este un destin
manifestat pe baza atitudinii coiective a ființei umane. După cum se
vede în această clipă , omenirea iși manifestă destinul ln fluxul
temporal, conform
 atitudinii sale de acum. Deci, cum putem sã norbim despr e viitor’? Este ignoranță .
greu să preciză m zile sau momente. Să vor beşti despre viitorul ›.itc din frica şi din dogmele superstițioase care v-an ținut in
cei care sunt
omenirii este simplu, pentru că , oricare ar fi atitudinea sa colectivò , ea ‹ i ‹care vor supraviețui acestor luCr uri care vin sunt
produce destinul manifestat în viața tuturor. n i iJ i iterniciți prin cunoaşter e.
O sà abordez drama omenească , distrugerea omuiui şi a naturii
de că tre om. Aceste lucruri care se vă d în drama omenească , care nor
fi in peisajul vă zut de la fereastra voastr ă , se bazează în întreqime pe Imapiwea Tier ego-uİui rnenirii
mişcarea colectivă a omenirii din această clipă . Ele se bazeazã pe
şi cTearea alter
obiectivele pe care le are omenirea in acest moment, obiectiue care Am abordat ceea ce se numeşte bărbatul şi f emeia
pentru care omenirea e blocată in tip arul ei repetitiU
‹ -ului. Motivul
sunt in curs de manifest are, cä ci ceea ce simțiți şi adoptați in aceastò ‹ etc că a creat alter ego-ul. Alter ego-u1 este ceea ce se n umeşte
zi, aceea este legea. pe care 1-an
f\nticristul. Este numit rã utatea omUlHİ, tİpar u1 familiar
Previzibilitatea iubiților voştri frați, a omenirii, este simplă . Deşi
oamenii, incă din timpurile mele. El a devenit imagine a,
ănite in mod
are opțiunea să se schimbe in orice clipò , ființa umană , în cea mai idcntitatea, iar această İmagine şi identitate trebuie hr
alter ego-ul
mare par te, este singurul lucru care nu s-a schimbat in acest miners in sirigular mereu. Atunci cñ nd bărbatul şi femeia tr ăiesc prin
permanentă schimbare, care merge mereu înainte. Natur a este pentru a-şi
for, ei îşi neagă divinitatea. lau o parte din divinitatea lor
splendoar ea lui Dumnezeu in evoluție, in permanentă schimbare, menține puterea, pentru a-şi QÒSİT ã un aspect bun, pentru a face tot
ce d ivinitatea
trcbuie, a vedea tot ce trebuie, a trăi ața cum trebuie, însó
mereu înaintâ nd, fă ră sä atinqă vreodată perfecțiunea, că ci asta se
ul dinăuntru.
care e suprimată este marele ego, care este Dumneze
numeşte o limitare. Ș i totuşi, in acest univers mereu in evoluție, există
o specie care refuză să euolueze, ființa umaná , şi face asta din cauza ant.
Aceasta este stain area suÎletului, care nu a evoluat de 35.000 de
fricii. J"otul este investit in susținerea ímaginii.
lucruri pe
Vom aborda previzibilitatea şi destinul manifestat al ființelor Atunci că nd tr ă im pentru o imagine, există anumite
care trebuie sä le facem, pentru ca imaginea să
ră mâ ná vie şi in stare
umane ca întreQ. Asta afectează mai profund ceea ce sunteți, pentru că
anumite
destinul manifestat vă va schimba radical stilul de viață . Aşa și trebuie. bună. Până nu demult, omul credea că trebuie să facă
lucruri
Natur a, prin evoluție, esfe Întz-o mişcare de înaintare pentru ca sã devinà bărbat, iar o femeie credea că nu poate să
supraviețuiască
totdeauna, care este determinatã cu uşurințà, dar fără timp. Natura decàt făcând anumite Îucruri, asffel cá supraviețuirea
se deplaseazá înainte, in ciuda stagnării finței umane. 5ă vorbim ei era asigur atà
printr-un bárbat. Înțelegând evoluția sufletului,
despre voi şi despre frații voştri și sá vedem de ce schimbárile, zilełe ínțelegeți imediat şi alter ego-ul şi locul pe care il are el, pá nä in zilele
care vor veni, vin mai rapid şi de ce vor avea un elect ątã de profund de astă zi.
ăspunzátor
asupra a cine şi ce sunteți şi, da, asupra locului in care tráiți şi Genul masculin, în i mpulsul pentru schimbar e, este r
ă la nivel economic şi ceea
munciți. Rețineți că aceastá înțelegere este cunoaştere. Alegeți să pentru ceea ce se întâ mplä in lumea voastr
la foamete şi la ră zboi.
înțelegeți, căci printr-o privire prin această fereastr ă, puteți să vá C€' se întâmplă Î \ lumea voastr ă cu prlvire
Creându-se separarea de femei, cu eoni in urmá, a {ostnevoie ca
schimbați direcția şi calea şi puteți să supr aviețuiți prin toate astea. pentru că Dumnezeu,
bărbatul sã nu aibă nicio asociere cu o femeie,
Subiectul supr aviețuirii este imper ativ in zilele ce urmeazá, pentru chiar şi despre
cei care sunt pe propria lor cale şi care înaintează in aliniere cu natura, la urma urmei, era bărbat, fiu l lui era bărbat şi s-a spus
pentru a supraviețui multelor lucruri care urmează. Această Sfâ ntul este bă rbat. Dupà înțelegerea bă rbă teascà , barbații
Duhincămod
cunoaştere erau divini suprem,
pe cánd femeile erau acOlO doćtF Cčì Sa
soților
vă dă oportunitafea să supraviețuiți la toate. Vă dă şi iluminare şi vá slujească şi puteau să obținà divinitatea numai prin rugámin(ile
 Dacă devii cuceritor și cucereşti un all cuceritor, atunci ai putere, dar ea e
așa de trecãtoare, pentru că masele sunt nestatornice şi nu va
for că tre Dumnezeu. La bă rbați a inceput să apar ã o car acferizare
distinctă atunci câ nd femeile an ïncepuf să lie considerate lipsite de
suflet, in aceste vremuri de demult. Bă rbahi, din frica de reflexie,
trebuia sä-și preia anumite capacită ți emoționale, care să le permită
sä lie exaltați, dar separați totuşi, de femeile for. Toate aceste emoții
care formeazä imaginea sunt suprimate in corp. Bä rbatul nu avea
voie sä plä ngä sau sä arate compasiune şi gingä şie, penhu că, dacä
fä cea acest lucru, ar fi lost consider at slab şi, ca urmare, ar fi fost
consider at femeie, despre care ştim cu toții cä nu sunt considerate
divine. Pentru cä bä rbałul trebuia să lie un realizator, un invingä tor,
nu putea sä rie un eșec; eşecul indica o lemeie. Bă rbatul a început
sä -şi dea seama cä datoria lui era nu numai sñ -şi lase sämä nța in
lume, dar şi sá vadă de treburile lumii, astíel cä bã rbatul a început
să creeze o imagine In care pofta lui de auto- realizare ar fi puterea
supremă.
Deşi asta se intämplä incă de acum 35.000 de ant, in hecare
viață , fiecare generațe cimenfează separarea dintre bă rbați şi femei şi
imaginile acestora. Realizarea supremă a bă rbatułui in imagine a
lost sä nu iubească . Realizarea lui supremä a lost sä aibä puter e,
cáci aceasta dä dea putere imaginii fur şi li dä dea credibilitate. Chiar
şi invă țä turile lui Dumnezeu, in multe feluri, au separat bă rbahi de
femeile lor. In timp ce realizarea supremá a unei femei ar fi ca
bã rbatul ei perfect sä o iubeascä , realizarea supremä a acelui bä rbat
perfect In imapinea lui ar fi afacerile și puterea, nu femeia. Acum
ințelegeți de ce bă rbații işi tratau afacerile cu lejeritate şi se
tă vä leau toată ziua in fâ n. Pentru ei, asta nu insemna nimic, doar
satisfacție sexuală şi eliberare de putere, putere frustr ată.
Pe mă sur ă ce an inceput sá treacă secolele, imaginea aceasta a
devenit din ce in ce mai puternicä. Bä rbatul era regele şi bă rbatul
era r ä zboinicul. Bá rbatul era cuceritorul şi întotdeauna crea
ră zboaie, adesea fo1osindu-1 ca scuzä pe Dumnezeu, pentru a putea sä
linişteascä acest alter ego, aceastà UTİčžşă imagine conform
cãreia trebuie sã tràiască. În fiecare viață, obiectivul acelui suflet
era să obțină putere. Nu era iubirea. lubirea nu are loc in alter
ego. Dumnezeul dinăuntru acolo se aflà da, nu in imaginea care
se suprapune peste voi toți.
 O
Tereasir
õ cãłre
vii’Ior

trece mult, pà ná ce vor uita că ai fă cut ceva. AȘ a că

trebuie să te duci şi să rugi cucereşti şi trebuie să menții
totul, ca să te glorifice; şi reține că acea glorificare e
suprimată de alter ego. Alter ego-ul taU SU Cčt un paznic
al sufletului şi al subconștientului tä u. Nu pemite sã se
așeze in suflet nimic dln ce nu se potriveşte cu imagine a
1ui. Cu alte cuvinte, sá vi se spună cà sunteți iubiți alter
ego-u1 uostru va spune: „Fugi de-aici!", iar mesajul nu
ajunge niciodată la sufletul vostru. El nu lasä in suflet
decâ t ceea ce se potriveşte cu imaginea lui, ìn fiecare
viațä . De asta ați
lost atâ ta vreme prinşi într-o rutinä .
 CAPITOLUL DOI
Napoleon și naşterea
„oamenilor cenușli"

..Pănă i“n 192D, oamenii cenuși”i ajunseseră să aibă

douăsprezece familii. Ei erau cei care de(ineau băncile
infernaționale și, liferalmente, intreaga Mvefie. Ei erau cei
care cuserăregula că aurulnu mai era comoddepurtaf cu
sine. Ei erau cei care creaseră banii de hârtie. Ei creaseră
Banca L andrei. Ei dețineau Banca Londrei. Ei au creaf
o Rezemă Federală ma,ioră i“n fiecare (ară importantă,
unde
//j:›ă reaz/ bani după cum voiau șii“n Iflncție deptanurilelor de
putere. “

noiembrie 198a
 ( à rbaÿi au continual să se tuple, să formeze guverne, sã
formeze reQate, adesea in numele lui Dumnezeu şi aşa a
început teroarea cuceririi unei ță ri de că tre alta și mizeria umanä
care a exisfat vreme de 35.000 de ani şi, mai recent, continuä de
şase mii de ant in timpul vostru. Ceea ce era important pentru
cuceritor era să prade şi să caute comorile victimei sale. De aceea
veh gä si comori străvechi peste tot, in lume, afişate en atà ta mà ndrie-
artefacte străvechi care stau in mausolee, piese centrale ale unor
autosträ zi, iar ei le privesc cu atä ta mà ndrie.
Da, da, da, acela era acul Cleopatrei.“
Ş i toată lumea spune: ,Oh, nu-i aşa cä e minunat? E fantastic. E
o operă de artä .“
Dar nimeni nu intreabä : „Ş i cum a ajuns la not?“
Deci comorile furate erau onorate ca realizä ri. Asta ìncă mai
există şi azi. Asta a devenit prada unui regat stă pâ nit şi cucerit. lar
pră dă torii erau foarte drepți. Porneau Îa ră zboi, cucereau,
stá pâ neau, iar faptul cä aveau un drept sä facä asta mai e valabil şi
astä zi. Nu e nicio problemä să asaltezi mormà ntul unui rege şi sä îi
iei comorile, în numele istoriei. Nu inseamnă nimic să asaltezi un
templu ínQropat și sä îi iei toate comorile. Pur şi simplu, aJa stau
lucrurile.
Asta a continuat o vreme şi too regii au avut întotdeauna tot
aurul de care aveau nevoie ca sä má rşã luiascã şi să ocupe orice
pozițe. Erau foarte bogați. In cuceririle lor, ei luau de la oameni
pä mä ntul, defrişau pă duri şi plantau Qrä u, Qrà ne şi tot ce putea sä
product pàmä ntul. Apoi, violau pámâ ntul şi luau recolta, pe care o
trimiteau țä rii care cucerea, sä-i hrã neascä hoardele și qloafele la piață.
 Poliö cienii

trebuia să țină gloatele mulțumife, să le țină stomacul plin şi să lc distrcz‹' • i, .ü [acù aCClaşi lucru, era important să nu aibă credință față de
3
i‹› țcră, ci doar să lie acolo ți sá satisfacă nevoia .
mereu, pentru că era important să aibă Uoturi, atunci cò nd asta a ajun
só ii
Acest prim om cenuşiu anume nu avea nicio femeie care
lie It ,ip5 §i pe care să o iubeasc ä, dar avea fii, cOIT1O㣠čl 1»i, prin
' să lie la modă . Ș i atunci, ce s-a întò mplat cu pă má nturilr unor a cli i i
care i‹ › fcnirea lui avea sá continue şi a continuat. “/'tCCSt bàrbat vedea o
aceste ță ri exotice, de care nici mă car nu vã ueți aminti şi care,
vrea bani
odinioar?a, erau acoperite de pà duri strà vechi şi de comori dupõ care , ilizar e a boQă ției supreme in alter ego-ul să u. Nimeni nu
se să po aşu de atent, ca să nu se tulbur e pă mă ntul? An fost devastate .‹ i itm bani, ci mai deqr abă, pentru ceea ce pot ei să lacă. Pentru
de-a lunQul timpului de cuceritori, de reQi. Tot ce aveți acum st ‹i* n i .›qinea acestei om cenuşiu incipient, acumularea de bogăție era
cheia
nişte zone care aratä ca nişte deşerturi, pă mô nturi aride, dar care aceastä
, me descuia uşa că tre putere. Nu banii erau cei care ímplineau
aitõ dată erau pă duri cenuşiu
i‹'uoie, această imagine; puterea o împlinea. Acest minunat om
putea să
dat seama curñnd, dintr-un profit at unei investiții, cã ar
Aceste a an continuat o vreme, pñnă ce a apărut această minunată ÕCUt° Â £ttUtčtt0
h icreze de ambele pàrt, i, ÎTTï]DOtŁ(Vč\ ITIÎ)Î OCUlUl ȘÌ Şa a (
entitate numită Napoleon. İnainte de eI fuseser ă toți Cezarii şi nu
{. rù numită /\ushia şi o țará numită Polonia.
fusese neapărat nevoie sò faci rost de finanțare pentru un marş. Pur şi toți cei
Curând, acest om şi fiii sài adunau un profit frumos de la
simplu, ei por neau marşul şi luau ceea ce le trebuìa. Însã iară-1 pe acest neficiul for
‹ are erau implicați in vreun conflict. Consider an cà era in be
mare cuceritor, cu vise de glorie şi de revigor are a țării sale, care sà lie .ă gener eze con(licte, deoarece, cu cât g uteau mai rrłUlt
Sã tčïGá ãSU ȘÎ
proeminentă în lume in acele łimpuri, însă țara lui era falită din cauza ,5 hrănească alter eQo-urile unor reQi lacomi şi ale unor cuceritori
lãCOlTlİ,
oamenilor, a gloatelor, care r ăsturnaser ă aristocrația şi, ca urmare, r u atñ t profitčtU lTlai mult şi cu atât deveneau mai puternici.
Unu1 dintre
scăpaser ă de tot săngele nobil care exista in țară la acea vreme. t•fectele secundar e ale acestei puteri era capacita tea de a-
Mulțimile învinovățeau nobilii pentru săr ăcia for profundă şi aveau şi pune fiii şi oamenii pe care ii dețineau in goziții foarte influente. Cu
dr eptate. alte cuvinte, dacò regele spunea: „ dau asta verişorului meu de-al
Acest cuceritor, Napoleon, a apărut ca să-şi ridice preaiubita țarà treilea“, atunci acest om cenuşiu, b1ănd şi înq rijif, spunea: „Ei bine, ce
din noroi; şi iatò un oportunist care vede că poate să câştige financier păcat, pentru cä individul ásta as fi făcut o treabă
cu chiar simțeam că
destul de bine finanțând aceastà entitate şi marşurile ei. El ii dă lui splendłdă §i, Ştii, cum nu se poate să r ămănă așa, chiar Ua irebui să te
Napoleon un împrumut substanțial, ca să meargă şi să cucereascã şi rog să îmi înapoiezi tot ce imi datorezi.“ Desigur, regele avea să se
apoi să-şi plăteascá datoria cu prada pe care o aduce. RețineȘ că rekagă , să-şi muşte unghiile, să le mestece puțin, să injure, să scr
femeile r ămăneau acasă; bărbații mergeau la marş, tar cățiva dintre cei â§nească din dinți şi să se întoar că şi să spună: „Oh, iTll-ar plăcea ca
slabi rămòneau in urmă şi aveau grijă de femei. Cu prima cucerire a fur omul tòu să facă tr eaba asta.“

de la care Napoleon făcuse rost de bani sau de aur a pus bazele unui
suma mam de bani pe carc **şt*Bal-
sistem minunat de aprovizionare şi de finanțare a cuceririlor, cu un 1) ałrm nø)l h crińcà pø Nb ^n Rots 11d pentru
la buræ enğIez.à, manlpulàçtd §ÎfrCa i£tÎrBng• '• !'•
profit foarte frumos. S-a dovedit a fi o aÍacere foarte lucrativá. t687, c«rfe• |ui John 'ae e. ’“” “ !*°
Un lucru pe care 1-a înțeles acest finanțist timpuriu a fost că,
pentru a face acest lucru, nu putea să jure credință niciunei țări. Curând,
afacerea fur a început să se întindă, iar el şi-a dat seama cä, pentru a fi
un întreprlnzător, pentru a stabill finanțări pentru oricine altcineva care
 De pe vremea acestui cuceritor, influxul de oameni cenușii a ’60. În acest raport, el spune- .,În moh natural, fami}îa Roischild a iinanțat acea opet ațiune și fiecare ră zboi de
atunci înainte, începâ nd cc Revolutia franceză ." ‘
crescut și, cu toate acestea, ei și-au ținut puterea printre ei și familiile
lor. Au început să înființeze bă nci. Au început să influențeze guverne.
Au început să -i influențeze pe reqii acelor guverne, pe conducă torii
acelor guverne. Cei care nu jucau jocul lor își vedeau port,ia de aur
tă iată §i relațiile cu alte ță ri întrer upte, relații care, pă nă atunci,
fuseser ă deschise. Totul incepea să treacă prin puterea aurului, în
marea tă rfă numită Europa.

Mași“ria de război șî Rezerva Federală

La începutul secolului al nouă sprezecelea, un mare bă rbat a

moştenit acest minunat plan de afaceri și activită țile de îr+ceput ale
oamenilor cenușii. Numele acestui om in anii 1800 a fost Rotschild.
Rețineți asta, pentru că din această familie veți începe să vedeți ce
anume fă ră rnițează egalitatea ființelor umane din toată lumea. Planul a
continuat în maini le sale, are familiei sare și ale celor care au fost aleși
să lucreze cu el, iar ei au început să controleze Europa.’
Ei au creat dictatori din oameni obișnuiți, hră nindu-i prin a[ter
eqo-ul lor. Au creat asasină ri. Au creat vinovă ție, r ă zboaie și disensi
uni, totul pentru putere și pentru bani. Banii le aduceau puterea,
pentru că fiecar e om avea un preț și fiecare reQat, cu sigur anță , avea
un preț. Încă din vremea lui Napoleon, fiecare ră zboi a fost man r ulat,
planificat
și finanțaf de oamenii cenușii și de familiile lor. Dacă nu exista ideea

’ În regist rări ale cortsg ira ție i Rotsch iîd pentru ard inca șî dorm inați a m ond bal ă datcază
incă de îa fnrmarea societăț ii secrete llluminati. de către Adam Weishaupt. în 1776, se
presupune chiar la cc rerea familiei dc bancheri Rotschild , Planurile lor secrete au fost
dezvă luite de la bun incePut. că nd Jacob Lanz, uri curier care ducea instrucțiuni
detaliate ale planului. pe drum înspre Silezia, a fost lovit §i ucis de fulger, în 17P5.
Ordinul s-a
ascuns în spatele francmasoneriei, iar planul a sup raviețuit , Complnful pentru trist au-
rarea unui sinQur guvern mondial care să irnplice familiile de bancheri Rotschild apare
din nou, foarte detaliat §i documenlat. la Myron Coureval Fagan (1887-1972). celebru
drarnaturg america n, activist gol.tie §i producă tor dc filme la Hollywood. El aduce
comp1c'tul În actualitate. prin piesele sale Red Roiribow (Cumubeol ioau) t1945),
Thieves Poi‘odîse
/Poi‘od:’sul/-/c›ț//oiJ (1p47) § i prin discursul său jurnalistic: The //7um/na/‘are' the Couric:’l of
For eîgri Relntîons (llluminotl și Cozis///‘u/ Jzienti‘ti Relafh Externe, ri.t.), “înregistrat în anii
i ix iui r ă zboi, o creau ei cu orice preț. Rețineți că
aceste familii nu erau i i cdincioase nici unei ță ri, „Între 1859 ți 1871. el [generalul american Albert Pike] a elaborat o schiță militară
niciunei Îegislații, nici unei convingeri i eligioase. pentru ră Zbnaiele din lumea a tre ia și pentru diverse revoluții în toată lumea. care.
Erau pe cont propriu, ceea ce le perrnitea să facă considera e1, aveau să aUanseze cnnspirația la stadiul ei Îî na1. în secolul douăzeci.“
Myron Faga n. op. cit
to’ate astea
‹ lcstul de frumos.
În 1857, în toată Europa, în alte locuri din
lume și în locurile de ii iceput ale acestei ță ri,
dinastia Rotschild a pus acei indivizi în poziții
‹1cciziona[e importante, care erau acordate sau erau credincioase familiei
,ale. În 1857, a fost o întâ lnire la Londr a. Acolo, au
pus la cale toate i fizboaieÎe care aveau să aibă loc în
Europa și în această țară , pă nă la a1 doilea Ră zboi
Mondial, ultimul ră zboi pe care 1-au plă nuit.
aceste familii sunt și aceleaşi persoane care au
creat revoluția din ara voastr ă , în ră zboiul dintre
popoarele din nord și cele din sud. E un adevă r. Cei
aflați în coaliție cu producă torii de muniție, care nici
ei nu crau credincioși niciunei ță ri, au creat revoluția
care a izbucnit în această țară . A fost manipulată .
Nordul voia boqă ția Sudului. Nu avea legă tur ă cu
înrobirea ființei umane. Asta a fost doar o scuză .
Sclavii deja luptau să -și capete libertatea, cu mult
înainte să izbucnească această revoluție.
S-a fă cut pentru a controla boQăția Sudului.
Lincoln a fost un mare rege, vreau să știți, și n-a
mai fost altul ca cl. De la alegerea lui în această țar ă ,
el s-a str ă duit să se debaraseze de banii care veneau
în această țară să cumper e din Europa, în SCO Uri
economice. Ș tia și ceea ce se creează pentru a
întoarce fratele împotriva fr atelui. S-a stră duit cu
disperat e să facă in așa fel, incă t oamenii din această
țară să -și dețin ă propriii bani. Cănd a luat decizia ca
țara să -și tipă rească propriii bani, fă ră dobâ ndă ,
pentru suveranitatea poporului, a fost eliminat,
pentru că reprezenta o amenințare pentru un sistem
deja bine înr ă dă cinat în Europa, care, in prezenf,
controla economiile lumii și, cu siQuranță , și pe ale
acestei noi, proaspete națiuni. Nu un nebun 1-a
distrus pe acest om minunat. Ci uri asasin cu
experiență . Banii au continuat să curqă in această
țară , ca să o sprijine, ptin interese
exterioar e.
 Acest prim rò zboi, numit Marele Ră zboi, a lost creat şi finanțat n de Robert
Whaples.
u numai de bancherii din această țară , dar şi de bancherii din Anglia și
din Elveția, pentru a manifesta mult aşteptateie taxe pe care acești
oameni voiau sä re impună americanilor. 6
Ră zboiul a fost creat ca să vă implice pe voi. A lost creat pentru a
supune Europa. A fost creat pentru a îşi insufla şi mai depar te
controlul prin bani in această țar ă. Ș i s-a întà mplat aşa cum fusese
planificat. Rețineți cä bă ncile din această țară şi din Anglia şi din alte
ță ri sprijineau acest r ò zboi. Poporul american, in acest timp, abia
descoperea liber- tatea şi opor tunitatea şi pă má ntul. Erau vremuri
grele, dar ei aveau un lucru mare, care ii fă cea să plece din Europa întâ i
de toate liber tatea. Puteau să adore după credința for, să tră iască aşa
cum alegeau să tră iască şi nu erau sub oprimarea tir anilor din țara for
de baştină . Ț ara aceasta nu era fă cufă din oameni cu un crez anume.
Era ceaunul lumii, liberta- tea şi toată lumea se bucura enorm de
această libertate, in această țar ă . Vreau sõ ştiți că această țară a ieşit
dintr-un r ă zboi oribil cu Cuba,
dar dați-mi vote sä vă spun că poporul cubanez a lost odată o insulă
mă reață de oameni mà reți. Nu erau revoluționari. Erau fermieri umili.
Nu aveau planuri revoluționare. Totuşi, aceasfă țară , prin propaganda
ei, a aflat despre duşmanul de sub ea şi despr e amenințar ea pe care
această mică țarò de fermieri o reprezenta pentru pacea mondialã . Era
un mod minunat. Oamenii cu muniția aveau şi ei un deget bá gat in
asta. Ei sunt cei care au creat şi an importat revoluționarii şi
instigatorii, astfel că această țară a pornit la r ă zboi ca să ii elimine pe
rebelii cubanezi. An mă celă rit fermierii care nu ştiau prea bine despre
ce era vorba, care nu se gñ ndiser ă niciodată la ră zboi, ci doar la
recoltele lor, la copiii for, la iubirea for de Dumnezeu şi la credința in
biserica for. Nu fò cuser ä ră u nimă nui, dar ei erau rebelii §i trebuia
eliminați. Rà zboiul acela a lost creat de oamenii cenuşii.
A lost nevoie de mari eforturi pentru a implica această țará in
Primul Ră zboi Mondial, pentru cà nimeni nu voia sá se implice.

^ .,Înainte de rázboi Primul Rózboi Mondial|. centrul pieței de cap it at a lumii era
Londra. inr Banca Anglieî era cea maì important ă instifuție financiară a lumii:
dupã război. conducerea a trecu( la New York. iar rolul Rezervei Federale s-a
întărit.“ Hugh Rockofl. US EcOnOm ’ İri WOrİd W i Ï (Economia IUA íri iI'mpuI Prlm LiiuÍ
Rãe ÒOi” Woaó’/a/. n././. in Eco nomic Histog Services Encyclopedia.Net, editată
1 1. n noniì ccnușii doțineau cea mai mare parte din mass- pr eşedinte.
media. Dețineau i .. etc ziarcle și le spuneau ce sñ publice şi ’ Preşedintele William McKinsey (29 ianuarie 1845 14 septembrie 1901) a lost al tre ilea
ce nu, pentru că era important i doțin ă controlul şi asupra a preşedinte american care a murit in u Uma uia Sri nsasinat. í9icKinley a protejat îndust ria
americană de concurența stră ină, impuna nd ta ri fe ridicate la impc›rt El a vrut să
ceea ce citeau oamenii. Au continu at şi ou lansat într-o
pă slreZe sta ndardul aurul Uİ Çcut r u mon.e da d in Amer ica. ceea ce i-a supã rat pe
campianie de media pentru acest r ă zboi, legată de bancherii şi pe industriaşii din Est. Actul Rezervei FederaÌe a lost promuÏpat ca lepe de
otriotismuÎ acestei ță ri, iar Cen care nu vedeau că steagul p reşedintele Woodrow Wilson. dupõ doísp rezece ani. in decemb rie 1913.
libertă ții fiutur ă
it itc›tdeauna liber erau considerați trõ dători. În această țară s-a desfăşur at
› campanie politică foar te tier binte, pentru a asigur a
r oducer ea i ü zboiului. Vă amintiți de incidental care v-a
dus în incurcò tur a aceea? Sta, scufundarea vasului vostru.
Ș tiați că vasele de pasageri care pă ră seau
‹ r›astele acestui continent deja duceau mă rfuri de
contrabandõ şi provizii?
İ era voastr ă a fost implicată . Că t de curajoşi an lost foți
fiiİ VOŞ İTİ §İ
ti[ icle dintre fiicele voastre, care au murit in acel r ñ zboi
pentru liberlate,
¡Pentru a elibera Europa de amenințar ea Germaniei. Ce
Iarsă . Nu era cleloc vorba despre asta.
Cã nd s-a terminat r ă zboiul, țara aceasta împrumutase enorm,
toentru a-şi suõ ține datoria de ră zboi. I s-a suger at subtil
că modul de a talõ ti acest împrumut era să impună din nou
impozite asupra oamenilor, astfel că s-a promulqat un nou
impozit. Oamenii plã teau impolite ca să plă tească
împrumutul de la oamenii cenuşii, care, in sf3rșit, ïşi
primeau inapoi ceva din bani. Ei voiau ca impozitele să
continue !a nesfâ rşít, pentru cà voiau ca oamenii sa le lie
îndatorați, aşa cum erau deja oamenii din Europa. S-au
Întá mplat mu1te în această perioadă de timp din istoria
voastr ă . Nu numai că mass-media voastr ã era deținută de
acești oameni, dar acum, oamenii din această țară erau
impozitați pentru un r ă zboi despre care niciodată nu
înțeleseser ă cu adevă r at de ce trebuiser ă să lupte in e1.
Nu ințeleseser ă niciodafă cu adevă r at de ce muriser á
copiii for. Nu înțeleseser ă niciodată povestea cu adevă r at.
A mar lost un preşedinte, unul care a avut un accident, care
nu a vrut SÔ joace jocul, pentru că nu Koi a sa introducò
Rezer va Feder ală in această țară . El a avut un rnic
accident 7 şi, după sCurt tİiTlp, v-ați trezit cu all
 t )clt i icnii cenușii chiar vă spun cine e cel mai bun om pentru funcție
, i ‹'i chiar vor ca persoan a aceea să fie acolo și să joace jocul lor. În
/‹›ufe numirile voastre de președinți, mai degr abă decăt de r egi, m ulti
dintre ei au călcat pe alături ți mulți au fost eliminați din funcție în mod
scandalos. Nu există preşedinte care să fi fost eiiminat din functie prin
scandal, în cazuÎ căruia scandalul să nu fi fost pus la cale de altcineva.
Toți președinții voștri care au murit nu au murit de mâna vreunul nebun,
ci mai degr abă au trebuit să moar ă pentru că nu jucau jocul și, Îa unii
dintre ei, le-a stat în cale conșființa. Cu alte cuvinte, Dumneze ul din ei
se trezea și spunea: „Asta nu e bine. Cu toată conștiința mea, prin mila
lui Dumnezeu, nu pot să fac asta. “ Oamenii cenușii au birouri în diverse
locuri. La o§edință se menționează acest mic subiect, iar ei spun: „Scapă
de el.“ Ei au p›tegătită următoarea persoan ă la r ănd, desigur, care o să
fie persoana care va prelua poziția §i va continua starea de f apt. Sunteți
afenți? Vă spun ceea ce n umai căteva entități au îndr ăznit vr eodată să
vă spună Și presup un că sunt foarte îndr ăzneț.
Pănă în 1920, oamenii cenușii aveau deja douăsprezece familii.
Ei erau individ:i care dețineau bănci!e inter naționale și, liter almente,
toată Elvetia. Ei au fost cei care au făcut regula că nu mai e bine să
port,i aurul cu tine. Ei au fost cei care au creat banii de h ărtie. Ei au
creat banca Londr ei. Ei dețineau banca Londr ei. Ei au creat o Rezer vă
Feder ală major ă în fiecare țară importan fă, unde tipăreau bani după
placut lor și după planurile lor de putere. În cele din ur mă, după căteva
a r ări nefaste în această țară, s-a promulgat Legea Rezervei Federale,
prin care, acum, Rezerva Feder ală putea să tipăr ească bani în această
țară, bani de h ăr tie, care nu mai erau neap ăraf susținuți de aur. Cu
alte cuvinte, erau lipsiți de valoar e. Au cr eat o economie bazată pe o
bucată
de h ărfie lipsi f ă de valoare, datorifă controlului lor manipulativ.'
Nu cu mulți ani în urmă, era îrripotriva legii ca americanii să dețină
£lUf și tot aur ul trebuia predat. Trebuie să înțelegeți că aur ul a fost
Lege a Rczervei
preşedintele WOOdrOw Wilson *n d•C2M îe I9I3. WIJ on a /ă ș‹rdt polili lie p J ¿,imi
întotdeauna puterea de schimb, vr eme de trei mii de ani, și cu cât
înlături mai mult din valoarea oricărei ființe umane, cu atât ea devine
mai controlabilă.
Acum, Rezerva Federală a devenit o instituție §i tipă rește „ln God
we trust“. Este condusă de un director numit de un comitet executiv,
care este numit de pr eședinfe, iar preşedintele este deseori numit de
umbre. Aveți în această țară un sistem bancar care împrumută bani
acestei ță ri, dar nu aveți destul ca să plă tiți dobă nda la împrumut.
Bunurile voastr e în str ă inătate nu se vâ nd așa de bine cum ar trebui.
Niciodată nu plătiți împrumutat, pentru că el poartă dobă ndă , iar voi
nu aveți decă t banii care vi s-au dat, așa că incepeți să faceți lucruri
ciudate și minunate, cum ar fi să puneți r otecă pe totul, iar țara asta
vinde tot felul de lucruri pentru a plă ti datoria națională .
Nu vi se pare precar ca !ara Voastr ă să aibă o datorie față de ea
însă și? Întotdeauna mi s-a pă rut ceva foarte precar. Pentru a se asigur
a returnarea împrumutului, s-a repus în circulație impozitul pe venit.
Toată lumea a pierduf tot ce avea, la că derea bursei, lucru care a fost
minunat pentru oamenii cenușii, penfru că familiilor care dețineau
controlul și care aveau oameni în locurile importante li s-a dat dr eptul
să cumper e foarte multe bogății în acele momente. Ș i asta a fost
planificat. Astfel că acum oamenii au un impozit împovă r ător, nemilos,
la o valoare a dolarului pe care o controleaz ă oamenii cenușii. Rezerva
voastr ă Feder aÎă nu e deținută de niciunul dintre voi, cei de aici. Nu e
deținută de guver nul acesta. E deținută în și prin sine. Ț ara că dea
rapid în datorie. Se instala Criza. Natur a tulbur ase pe toată lumea.
Oamenii incercam să gă sească o cale să iasă dintr-o economie inertă și
din să ră cie, așa că s-a creat a1 Doilea Ră zboi Mondial. Voi credeți că
monstrul Hitler ar fi fost cineva dacă n-ar fi fost finanțat? Voi nu
înțelegeți că acele entită ți au finanțat țara aceea la acea vreme, jucă nd
pe megalomania acelei entită ți, cu alte cuvinte, pe pofta de putere
absolută din alter eQo-ul să u? Acea entitate limitată avea o asemenea
poftă de putere supr emă . Hitler se vedea ca împă r at al lumii, se vedea
ca fiind persoana numă rul unu din toată !umea și era Îinqușit de cei
care îl sprijineau. Entitatea e n cu sigur onță loi aÎ a ță rii sale, dar
avea ncvoie și de o cale ca să
LOU tÎ tâ Ll C S 11 colt lS tG Olj ți i!o. A i5c u f cc csr l rl cr u distr ugă nd oameni
 dc aware pi ! 'n numclc ja*u!u! lcgirim, Vreau ;ù şõ øti l\ar/øÿ in numeJ'e
o(, ,
dfn New York a njutat la finan(area øø¿øt Cnfit3țî. Bã nc iîe Ang
•f íici cu
finanțat Vemorrafźeź
Jnlel naționalișj i. iat
^iC h'£*I• !, că rb Unele uoslru, to«fc îu șrur i1e pe car d Act a Agra ny d ä t
dDf anjet Îdîoz jge loa
t^sur*e ** *•!^ au fost P ansportate la ei,°
De unde credeți că au luat oțelul şi
metalul ca să -şi facă
de r ă zboi? Din mai multe țá ri care erau Ìiteralmente
maşină riile
deținute de oamenii cenușii.
țó £a aSLa spunea: ,.Se in tâ mp/ a • v i «
PreSupun că ar web“’ ** ne 'mr Jicú m. Æliticienii se pià ng ct
oribiła.
putem
 mericíJ sá pàlcascä, atuncJ có nd chlar aliąții ei
sunt
äțaCațİ de cštre C
* * *** S* u oasă4uülo e. Dacänu fçç ,
ş, øu
ïn sŁare ed suprfmà m comuni»qȚ ju|, j ł arxi*Wul și Chiar
SÎal|0. TrGbuÎe sâ ne implicû m țî sà pà srr ă m
omenin-
libertatea.
Din
"ă cate, ° fos* un joc "cal, Oam•ni *¡mpi¡ so binecu,à «np şf•au
copTfi la r ã zboi, CQ S moarú de a maarże sbng
roa sa, in timp ce
in accastá țaÏ'ă ecoøøm¡ø Cr øşy č l o a mm¡t
standardeie de ulațù čțeş teau şJ !••tä lumea era fmicițĞ . Ržî2boiul
a
fost finanțat, des|gur, de çartea aceasta a oceanu1ul șJ s-au maf |uat
PMtTu punerea ïn I C
*^ țI^0e a maşină rieJ de rû zboi, S-au
ham şî
colectat ImgoZthz. Jar
Nu ati CaȘÒ@Q( rÒ zboíu1, penJ u cà enłită rle care
au ins5gat r ă zbOJuJ
incă "’°’ 'a'°•° 1' °•*- *• ^°s^t›• io' d• ° iif a, ti inca mai
conduc i,< i acesta. Adevă rați i cucerifori din spatele că Î ă reți ior au
scò pat fără nicio zgà rietur ă şi niciunul din fiii for nu S-a dus la ră zboi.
crescut enorm ìn urma acelei acțiuni.
Bogă ția for a
Sum atâ tea de spus despre această poveste, dar să ştiți că
niciodată
NIU va mai fi un marş Îung nu in aceste veacuri întunecate
ale tir anilor.

“ Al able a Rent I Mnndia|.

t+ sÎ /irzanțeț dø K rug p ğ g
 sõ rezolvă m ceva. O să îți închidem datoria, in schimbul drepturilor
Bancherii au ajuns bancheri internaționali. asupra futuror rezervelor de
Bancherii care sunt in I era asta au împrumufaf bani
ță rilor să race, să încerce să le pună pe
¡›icioare din punct de vedere economic şi, desiQur, cea
mai mare dorință i c›amenilor in cele mai multe astfel de
locuri este să aibă o democrație. L' .for să tră iascã a§a
cum łră iesc americanii. An o dorințò reală pentru asta,
aşa că sunt copți pentru revoluție. Oamenii cenuşii
introduc insurgenții. Apoi, aduc un guvern militar şi
obținem polaritatea. Apoi, avem nevoia de a dezvolta țara
pentru a sprijini aceşti oameni care strigă după
democrație. Guvernul militar e acolo doar temporar. E
acolo doar ca să hr ă nească mai departe dorința de
libertate.
Dealerii de munitii Mac o gră madă de bani. İn
diferite ță ri creştine in care oamenii se luptă pentru
dernocrație, armele an fost aduse din ioată lumea, chiar şi
din aceastò țară designs, in numele afacerilor. Odată ce
an ajuns acolo, bietul ță r an care odinioar ă tr ã ia iiniştit
pe pă mâ ntul fur, care nu trebuia să plă tească impolite,
care putea să -şi hr ăneascá familia, îşi iubea Dumnezeul
şi putea să meargă la biserica lui, acum munceşte febril.
Mă rşă luieşte pe stră zi ciudate, in oraşe ciudate şi cere
democrație. Nu ştie de ce face asta, dar el face parte
dintr-o conştiință socia!á care a fost creată intențion at.
Desigur că ştim cu toții că democr ația că ştigă şi că rebelii
comunişti, bõ ieții cei ră i sunt da! i la o parte, iar iibertatea
flutur õ din nou liber. Ș i ce îi trebuie acum acestei ță ri? Îi
trebuie împrumuturi substanțiale pentru a dezvolta
aceastä țară şi a o face ca pe a americanilor.
Bancherii sunt boar te bucuroşi să le dea miliardele for de bani de
hà rtie, şfiind foarte bine că acer minunați oameni care
cred că au un conducă tor democratic, care e acolo ca să
conduct acest guvern, că e1 o să chelfuiască banii.
Bancherii ştiu că o să cheltuiască banii. Ș tiu că nu are
cum să -și plă tească lmprumutul, aşa că bă ncile vor trebui
să ii dea un aviz.
Conducă torul spune: „Dar nu avem bani sà plă tim
acest împrumut.“ Ş i bancherul spune: „E in regulă . Putem
 minerale din țara fa §l dr epturilor
pe tot petroiul care se gziscște îr› f iriilia și să scape de toți aristocrații, pentru a legi(era această teorie
apele tale teritoriale Sau în țara ta, o s@ Juă m i\ i‹Jrxistă. Aceiaşi bancheri au finanțaf-o, pentru a crea stigrnatu I
C o nducă torul e fericit și spune: „Cee pe Z\C esfea
afacere bună . •ninunismului — aceiaşi oameni care aveau să mai facă și multe alte
/i îtCum , n u mai e o țară . Cu sigur
democrație, dar nQ mai nță că încearcă 5Ă devină o
e o țară . E O parte dintr- lucruri în viitor.!*
granițe, care se formează din ce în ce o proprietafe fă ră
mai mulf. Ș tiți că te ță ri din L.umea Rusia are cea mai mare rezervă de aur din lume. De asemenea, ei
‹ rau preqă tiți și pentru o nouă formă de Quvernare și au primit-o. Noua
B TFeia au avut Destul de multe. O să fiți ordine mondială este luată din scrierile unei entită ți numită Karl Marx,
uluiți
cal de repede pot să treac”ă
după la treabă ți
••. Va înrra industria, lucrurile VOrcâ t de firavă va deveni țara
prelua controlu l, iă £ Oamenii ‹.are era un elitist. El și-a luat ideile de la Socr ate și Dumnezeu știe de
unde și-a luat Socr ate ideile, însă acestea au fost r afinate de fiecare
> *^ t£ Â laScă ^<<@. Nu contează că nu m îg i S unț let fermă și nu mai conducă tor.
în
au pă dure tropiC iă lQ . NH con tează Vin
. dezuolfatorii și taie pă durile, De ce este acesta un guvern așa de elitist? Pur și simplu, penh u că
finanțaț¡ de bă ncile inter naționale,
O amenii din oraşe 9e inlzcabâ în numele progr ?sului /0 lumea este controlată de o elită de câ țiva oameni. Ei sunt oamenii care
de ce sunt fiă mâ nzi și unde e
piațaunt sunt ră spunzători, bogați și puternici, îndeajuns încât să controleze lumea
ÎOr de al acele aventuri și atitudinile animalice ale mediocrită ții. Marx spunea că oamenii
€?C o nomice
numite exportur l și Impc›rmt . Unele vin
Ț ara ursului. Ș tiți de obișnuiți nu au nicio inteligență și că ei sunt cel mai rîiare pericol pentru
a primit comanda Tara ursului* De la
din unde
voi. comunism și pentru teoria marxismului. Spunea că nu puteau niciodată
În prezent, RXlStă Li s-a spus să livreze
marfa. să formeze o mediocr ație, o clasă de mÎjloc, că oamenii trebuiau
de frădoar
ția oameni lor trei ță ri în Jume care nu 5LtFlt Complet
deținute

ă supr monedei Îor, cenușii. Asta nu înseamnă Că ei nu dețin suprimați, controlați și că educația și totul (rebuie Quvernate. Aceasta
îl dețin. Două din aceste taI”i SUgț {n rcontrolul
a ă zboi, iar
era societatea idealisfă , iar acea societate a fost instigată , creată și
una a fost o arecum uitată , înjz-LJ n S ns i’ finanțată la multe niveluri de scop, destinul suprem a1 acestei societăți
e
Toate celelalte, inclusiv Rusia, sunt fiind instaurarea noii ordini mondiale, în câ țiva ani.
CUrioașteți termenul bolșevic? Cine control ate de oamenii
cenușii.Lenin a venit de nică ieri credeți că i-a dat bani lui
cu societa tea lui idealistă și, printr-o Comunismul a trebuit să fie creat, la fel ca și revoluțiile din
Lenin* ță rile mai mici care apă reau de nică ieri. Trebuie să existe o
revol uție, a fost în stare să îl ră stoar ne pe uiti mu J țar, să ii omoare polaritate care să le permifă oamenilor să implore pentru un gen de
făra mÎÎă toată conducere sau pentru schimbare. Dacă nu ar fi fost comunismul, ce
A se vedea John Perk
ins. C mKtfessiÂns ar fi făcut dealerii de arme, in acești ultimi câ țiva ani? Dacă n-ar fi
89QNm Publsheri fost comunismul, oare Cuba ar fi fost duşmanul vostru? Datorită lui,
p/ypyg
americanii au avut înfotdeau na o amen ințar e la iiber tate.
Americanii și-au bă gat
- =' Ramtha ’t!miI nnJ al Adult. 5 iunie 200”/, Irak a ince
•8‹boI
 î t una nasul in treaba tuturor, pentru că li s-a spus despre coÎnunism că
n d este o amenințare la libertate, câ nd, de fapt, era o
t e
NalîonaJă în 1982 o a ’:Z Bancherul newyorhez nă scut Qerman Jacc'b H euro' Schiff (1847-1920). cu conexiuni
ame nințate. legate de gefrolul din
Golful PerW TeDsîunJîe m Cuba eau miii i șj în familia de bancheri Rothschild din Europa, a ajut at la finanțarea Revnluției Ruse in
mare parfe uit ale laacea vreme. iar Uniunea Sav p j{
pră bușîrii ei. în 1989. *P bla c& momen uî 1917. precum și a forțelor militare japoneze care se luptau împotriva țarului Rusiei in
ră zbniul rusc›-japonez.

ma nipulate, un joc. Credeți cà oamenìi UrsUlui sunt nerniloşi

Credeți câ ei nu au suflet? Credeți că in ei nu există minunareaşi duri? lil crtății. Ei nu erau domni ai r ăzboiului. Ei voiau să fugă de domnii
in fafa
a ceea ce a creat toate astea* Credeți că, atunci
când lucrează cu pămăntul
Simplu, nu se minuneaz ă de toate anotirnpurile ccc ni vo'ştri Voi vre1 saaveți lbertafea voastr ä * E ‘o chestiune de..
şi de creştere a
din farfurie, de la o singur ă sămánță? ciacă puteți să vă lucr ați cá mpurile, să munciți in or aşe, sò vă beți
mñncării Şi ei sunt ca voi, căci
sunt copii, l›ñ utur a, să vă luați salariile că ştigafe cinstit, să ieşiți şi să petreceți şi
Dumnezei ai fort,ei vii. De ce le-a fosf frică de voi? Pentru sa mergeți la pr3nz. Să vä distr ați. Ș i toată lumea voastr ă e consfruită
că mass-
media lor e dețin ută ş i oarnenilor li s-a spus exact cum in jurul acestei cutii numite televizor. Vă distrează , vă hipnotizează , vă
Cčł]DİÈč tÎiȘtii Imper i alişti.
sunteți voi,
controlează emoțiile şi toată lumea voastrã e trã ită prin această dramă .
Nti credeți că, dacă ar fi fOSł dupà ei, şi-ar fi desc
his gr anițele către Ce vă pasă cine conduce țara, atâta timp câ t voi aveți salariul vostru,
§İ VOİ cătr e ei şi ați fi aVut un schim b de fr
VOÎ òție şi de viață, mai 6õ utura voastr ă , distr acția voastr ă şi zilele libere plătite? Nu şfiți că
degrabă decâf unul nefiresc? I maginați-Vă
controluÎ unui s1ngur om, in aceastá letargie paşnicà se afiă şi remarcabila atitudine şi motivul
care poate SÔ COntroleze o națiune înfreagă de ființe
umane, un uriaş pentru
alterCei
ego
be care ii numi{i COrrlunişti sunt fr ații şi surorile voastre.
vor să lie deranjați. Nu vor să audă veşti proaste. Nu vor să trebuiască
vă urăsc. Ei nu vă Înțele Ei nu să iasă și să voteze. „Ce ur ăt. Plouă. Sistemul oricum nu merQe.“ Nu
S-au menținut lu crurileg mai mull
decă t ii intelgeÿ voi pe ei şi vor să lie deranjați de procesul decizional din aceasfă țar ă. Ar pr efera
intenționat
in acest feL Nu credeți că un zid care e fă cut din
her e cea mai hidoasă QiãÍJTlÔ pe fața omenirii pe care ați să joace jocuri la emisiuni, decât să audă şfirile. Cu alte cuvinte,
văzut-o libertarienii au fost creaturi ale trecutului, in cea mai mare parte.
vreodată? En a1T1 fOSt äcolo, într-o zi din timpul uostru, şi m-am uitat la
cum un aid poate să țină la distanță o națiune în treag ă Fiecare
el. E uluifor de
- - - --. - - .-,.. . . ... -. ---. ..- -- - ..-......-, -- - ----..-. -
oameni. conştiență pentru clasa de mijloc, care doarme şi viseaz ă , a fost
ridiculizată şi redusă la inexistență , nu numai de oamenii cenuşii, dar
şi de oameni. Oamenii adormiți at acestei țä ri fac lucr area visului şi
împlinesc o ordine mondială. Tot ce an de făcuf teievizorul şi hâ r
tiile e să vă spună că cineva a înnebunif sau că a fá cut vreo nebunie in
trecut şi afã f le trebuie oamenilor, ca să rà dă toată lumea de ei, pâ nă
Fóate cá vi se pare plîctîsitor_ @t@ C ppp i Fel Eivan t in pa coboar ä de pe podium. Oamenii lac lucr area oamenilor cenuşii.
> ä jpentru decizÍi|e pe care le /ua(i ș[ pentru fetu]
impottarifä .
ar pulea să conteze asta penŁru \/ø¡ÿ \/ø| t €*pg y in fume* În present, ceea ce se numeşte țara voastrB.
CÃ t CtTläł aceasta e ahtudin ea care a áat vote. rmiø lucru irifinreøscä deş} UØi a nurnJ¢
s6
 ^9U *•! ! cru care țne I uoJ • !!* tesà tura libertăğf voay 4 e- A rot
Ecena americană.- pzeședintełe Reagan
ataø
ce e mat Important
şi crasAul buzsei“
țarø asta s-a ingr aşat şî s-ó ien evit. La nive1gi? neș c.
pe care I Regele vostru, Ronald Reagan, preşedintele vostru doar cu un alt
titlu, cäci nu poartä coroan ã, a fost tot ce voiau americanii. Era
considerat slab şi libertin. Era ceea ce idolätriZează americanli in
această

ceva despre regele vostru. A fost un om mare. Lai e şi un alt mońv

 pentru care a fost acolo această entitate. El nu a fost pe deplin pă pu§a
oamenilor cenuşii anonimi. N-o sò veò eți niciodată yreun om cenuşiri
care să -şi pună poza in ziare. N-o sà auziți rliCiodată nimic despre ei. Ei
ră mä n anonimi. Ei aleg aşa. E eel mai bine pentru afacere. Preşedintelc
acesta auea in el şi o mare iubire pentru Dumnezeu şi pentru justețc.
Oamenii cenuşi i cred că oricine crede in Dumn ezcu e un idiot
superstițios. Ei îşi dau seama că pot íolosi superstiția §i neîncrederea
aceea pentru a lucra in avantajul for şi o lac.
Acest preşedinte, vreau să ştiți cä îÎ tubea pe Dumnezeu, avea o
conştiință mare şi se ruga in fiecare noapfe pentru îndrumare. Ș tiu.
DOrința lui de a vă îmbunăt òți maşina de r ăzboi era justă, pentru că, la
tel ca şi clasa de mijloc, și eÎ vedea că libertafea poate fi amenințatã in
orice clipä de comunişti. Era foarte naiv. El vedea că era important sò
refacă tă ria acesfei națiuni, ca să aibă mereu fă ria să -şİ protejeze
gr anițele, aliații, imaginea. ÎJ iubeau. El s-a apucat imediaf de lucru, să
refacă gă rzile de centurioni la uşile voasfre. A fost nevoie de mult aur
ca să facă asta, iar Rezerva Feder ală era foarte díspusã să îi împrumute
bani. Îl iubeau. Producătorii de arme 11 iubeau, pentru că el î§i inarma
țara şi credea cá face bine. Trebuie să înțelegeți asta.
In continuarea mandatului, el a devenit mai conştient de ceea ce
se in râ mpla in jur şi ce se întâ mpla de fapt In lume, s-a str ă duit cu
disperare să schimbe lucrurile, pentru că , in sufletul !ui, era inocența
libertinului blâ nd care îşi iubea țara. A lucrat discret şi foarte silitor,
stră duindu-se să ținã departe de această țarä investitorii str ă ini, care
curnpă rau intenționat terenuri virane, proprietă ți imobiliare şi corporații.
Fà cea mişc ă ri să nu se întâ mple asta, pentru că țara aceasta apartinea
poporului, oamenilor acestei ță ri, nu alfor a. Într-o dimineață ploioasă ,
CÔ nd şi-a dat seama pe deplin ce anume conducea lumea şi de ce nu
putea să ia el aceste decizii, această entitate s-a îmboln ă vit foar te ră u.
Nu mai avea încredere in nimeni. Nu vorbea cu nimeni. Nu putea. Nu
putea să spună nimă nui ce simțea. Entitatea s-a luptat să aducă la
suprafață , prin mass-media, crearea bá ncii centrale americane, care
avea să lie banca poporului american, stzã duindu-se in felul lui să -şi
creeze propriii bani. Acest lucru nu s-a cercetat niciodată pe deplin, aşa
cum s-au cercetat treburiie lui, iar enfitatea care avea sà îl ajute in
această micà
r lacstiune a fost îndepă r tată din postul să u. Numele acelei entități era
l'aul Volckei‘.’ 3
Acest preşedinte a fost unul dintre cei trei care, la analiza finală,
nor duce la manifest area republicii lui SoÎon, superconştiința. Pentru
cci dintre voi care nu ştiți, eu nu votez şi nu Mac campanii. Fiicele mele
1-au citat pe marele scriitor Cicero, care a spus adeuă rul: „Politicienii
n u sunt nă scuți; ei suni excretați.“ Preşedintele Reagan se strä duia să
țină laolaltã ultimele contracții ale încercă rii de a face ce e bine, fă ră să
știe cum să facă asta, tar asta îl apă sa pe conştiință .
Entitatea a dorif ca dolarul vostru de há rtie, cu „In God we trust“,
să cadă , sperâ nd cò poporuÎ american nu va fi o investiție aşa de
profitabilă . În ultirna par te a lunii ianuarie a anului vostru 1987, a
fost o întâ lnire a oamenilor cenuşii şi a marilor bancheri, şi apoi încă
una in februarie, unde a fost reprezentat capul tutur or familiiior şi au
participat cei mai puternici reprezentanți din Est. Ei an deuenit mai
conştienți de dorința regelui vostru şi an hotà r â t să -şi ceară datoria
înapoi. Poporul american nu avea cum să re plătească oamenilor
cenuşii datoria acumulată acum, pe care o aveți față de Rezerva Feder
ală . Cei din această str ateQie v-au împins economia ïn sus, prin
naivitatea preşedinteltii vostru şi cò nd el a înțeles ce se întă mplă , ei au
spus pur şi simplu că , dacă nu fact asta şi nu sprijini impozitarea
poporului tă u pentru a plă ti aceastò datorie, atunci generatorii de bani
care au investit aşa de mult in piața ta se retr ag. Îşi cer împrumuturile
înapoi. Ïn țara asta n-o să mai intre bani. Ce înseamnä asta? Ei bine, ai
cam vă zut ce înseamnă , nu cu mult timp in urmă , că nd am jucat jocuł
de noroc la bursò ."
Ș i asta a fost ca să -ți ară t că r *ă -şi încordeze muşchii.
Ce ar insemna dacă ță rişoara aceea numită Japonia, al că rei popor
se intrece din datoriile for mizerabile, şi-ar retrage toți banii de pe
piațò ?
Paul Voicker a (ost preşedintele Reserve i Federale din 1979 pànă in 1987. sub
çrcşedinții Jimmy Carter şi Ronald Reagan, Voîcker a devenit apoi prețedinte al Îirmei
bancare de investiții ne orkeze J. Rothschild, Wolfensohn & Co.. condusă de
James
D. Wolfensohn. prețedinte al Bărlcii Mondiale din 1995 pãnã in 2005.
!’ Crashul bursei din 19 octombrie 1987. numit Lunea Neagră. a fost cea ma i mare
gierdere Îa bursă Înregisfrată vreodatá pánă atunci într-o singură zi. Cea mai mare
parte a (ărilor indusłrialc din lume a suÍerit o pie rdere mai mare de 20’1›. Pãnă in
çrezent. analizele nu au reuțit să stabilească motivuÎ acestui crash.
 E nevoîe doar de uri singur om, care deține majoritatea actiunilor în ă unaf conduceri i președintelul Reagan. că tre si5rșitul p re§edînției sale ,
prezent, pentru a crea o pr ă bușire absolută. Asta este în armonie §i cu
faptul că Statele Unite ale Americii nu sunt o țar ă , ci doar o lioră dc
comercianți. Nu poti să inchizi ușa Come otur exterior, chi ar ciacă tu
cumperi mai mult din produsele altor a decă t din ale tale și nu poți s5
impui nimă nui reglementă ri. O altă înțeÎeqere, ca să riu mai existe o
politică a ușilor închise, a fost că trebuia să cumperi caritiratea de
țcroduse trimisă acestei ță ri. Asta era legea, pentru că , înțelegi tu,
oamenii aceştia contr oleaz ă și alte tă ri. Ei i-au spus și președintelui
tă u: „O să îți impozitezi oamenii, o să le scazi saiariile, o să îngheți
achizițiile, iar poporul tă u o să trebuiască să plătească pentru asta,
pentru că , dacă nu, uite ce facem. O să trebuiască să dai înapoi
împrumutul ă stn.“
Preşedintele vostru a fost reticent la mă rir ea impozitelor voastr e.
Astfel, ca să -și clarifice ideea, pentru că e1 nu se clintea, 1-au ridiculizat
în public și 1-au fă cut prost în mod deschis, spun ă ndu-i rață proastă .'5
Oamenii care fă ceau asta știau exact ce fac, pentru că oamenii
care reprezintă Ordinea Unică Mondială sunt într-o mişcare de par tid
foarte deosebită . Au mers mai del a te și i-au insultat p›e regele vostru
și 1-au fă c ut să arate ca și cum ar fi fost bă tr ă n, decrepit și n-ar fi fost
in stare să gâ ndească cor ect, ba dimpoirivă , pentru tă 5e pr e9ă teau de
crimă .
Entitatea nu voia să majoreze impozitele cc niciun chip. S-a
îngropat în încrederea soției sale, că ci nu avea încredere în nimeni, nu
putea să vorbeasc ă cu nimeni și se ruga neîncetat să capete îndr
umare. Doar ca să vedeți că t sunt de puternici ace§ti oameni și să
trezim această societate minunată §i letargică , cei care pot să
controleze cu adevă r at bursa v-au jucat o mică f arsă . A fost doar o
avertizare, pentru că voiau să fie atăt de catastrofală, incă t toată
atenția publică să fie centr ată pe datoria voastr ă națională . Acesta e
motivul pentru care a că zut. Trebuia să cadă . A fost fă cută ca un alt joc.
Ce le pasă că t ați pierdut voi? Ei sunt

’" La 30 martic 1951. președintele Heagan a supravie țuit unui atentat în ca re a fost
impuscat în piept. Sprijinul lul public §i politic a crescut și mai muit ca urmare a aeestel
întfimpl ă i i. În a1 dnile a man dat al său. starca gi apă a ecc›nomiel fiî Afacerea Contras
in lran (care a exp us finan!area formațiunii Cont ras în N icaraQua prin vâ nzarea de
arme că tl e l ran. in timpul embargouluî din timpul războiului dintre l rau și lrak) a d
cei care au tipă rit banii. Lor nu le pasă . Dacă acolo erau obligați la faliment. Clasa de mijloc care sprijină elita și mulțimea de pe
economiile voastre dc o viață, credeți că lor le pasă ? Nu, stră zi o să aibă pe spinare uri impozit încă și mai împovă r ă tor, ca să
nu le pasă . Ei sunt e1iti§ti. Ca să vă dovedesc asta, mai aibă grijă dc toți. Asta face parte din spargerea avă ntului de putere,
bine treziți-vă și f aceți ceva cu privire la această pofențial, în această țară , pentr u că , cu că t trebuie să munciți mai mult
problemă , pentru că această țară e f alită , iar ei vor să -și și cu că t e mai mică puterea voastr ă de cumpă r ar e, cu atăt urmează
cear ă împrurr.uturile înapoi. E ată t de instabil, încă t să deveniți mai docili, într-o Unică Ordine Mondială .
pă nă și investitorii str ă ini se retrag. Toți jucă torii de pe
piață se uitau că tre regele vostru și sp›uneau: „Trebuie
să faci ceva cu priVir e la asta. Pierd bani aici.“ Ce mod
minunat de a pune în mişcare ceea ce voiau.
Pentru a vă proteja investițiile, oamenii sunf disr •
ș i să r r eia mai
multe impozite ca să plă tească imprumutul, pe care n-o
să îI termine niciodată de plătit. Neavâ nd pe nimeni cu
care să vorbească , nici pe
cei din jur, simțind r resiunea și dă ndu-și seama de
adevă r ata putere din lume, regele vostru mergea și
spunea: „Doamne ajută -ne, Doamne ajută -ne.“ Această
entitate era sub presiunea mass-mediei, ca toată
lumea să vadă că numai cheltuielile lacome și îndator
area Americii provoacă instabilitatPa economiei întregii
lumi. Credeți că sunt multe ță ri ln lume care sunt
mulțumite de voi, în starea lor economică din prezent?
Ce credeți că gâ ndesc ei despre voi? Ceea ce li se spune
să creadă despre voi.
Sigur că a spus: „O să vorbesc despre asta, chiar o
să ne gândim să mă rim impoziteie.“ Nu voia să o fac ă ,
dar e’i ‘ii presau. În cele din urmă , dr agii mei prieteni, o
să vi se impună impozite nemiloase, iar taxele dau peste
cap puterea. Standardul vostr u de viață nu va mai
crește. Statutul producă tor de venit a1 muncii voastre n-
o să mai r oată să vă crească salariile. Ș i voi toți,
minunați bă fr ă ni care ați investit bani în Quver n sau,
mai degr abă , aș pu mea să spun că ei vă iau banii ca să
vă asigur ați că veți avea uri loc unde să tr ă iți la bă tr
ă nețe, n-o să Uă vedeți banii aceia, penfru că și ei sunt în
faliment.
Fermierii din această țară vor fi în continuat e
 Va amintiți de Water gave? Regele, Richard Nixon, s a str ă duit s5 tră iesc pe picior mare, cum spuneți voi. Nu au neapò rat maşini. Nu an tacă muri de
facă acelaşi lucru că tre sfò rşitul domniei sale. El ştia totul despre aurul arQinf și de aur. Nu an covoare Aubusson şi persane pe jos
vosfr u, despre prețurile la petrol care erau fixate, despre Not ce sc
întă mpla şi a încercat să informeze publicul. Ca rezultat at faptului că
s-a întors împotriva celor care ìl susținuser ă , aceştia i-au preqõ tit o
inscenare.
N-am descris un tablou foarte frumos şi aş fi mult mai bucuros să
povestesc cu voi despre Dumnezeul dinõ untrul vostru şi despre toate
acele lucruri minunate care sunt punctul culminant at experienței
mane. Voi nu tr ă iți in epoca ilumină rii. Voi tr ã iți şi ați trã it in epoca
tir anilor. Oamenii cenuşii dețin lumea. Ei nu vă d lumea ca pe
democrațiì individuale, ca pe ță ri individuale. Sunt fă ră granițe. Nu
contează legile, pentru că ei Îe influențează . Ei dețin lumea, pentru că
ei controleazò banii.

Euveranłtafea- a provocare pentru

Guin ea modernã

America nu este cu adevã r at casa celor liberi, aşa cum a fost

creată sä lie. Odată era aşa, dar oamenii ei an că zut intr-o capcanõ a
somnului. Nu s-an ridicaf cu spatele drept şi cu ardoarea liberfinilor să
spună
„Destul", pentru că ce sunt cele treispr ezece Iamilii şi bancherii
infernaționali, împotriva unei întregi națiuni de oameni foarte supă r
ați?
Cei mai mulți dintre voi nici mă car nu puteți să concepeți să tr ă iți
fă ră bani. Cei mai mulți vă gă ndiți la suveranitate doar in limitele
liberta!i voastre de a alege. Vă gă ndiți că a pur la jugul impozită rii
nemiloase, îndaforarea din ce in ce mai mare şi salariile din ce in ce
mai mici sunt elemente ale unei vieți apar ent normale. Voi acceptați
asta, aşa că aici nu există cuvò ntul suver anitate. Dragii mei fr ați,
suver anifatea înseamnò liber tatea absolută față de toate lucrurile
care vă dețin. Există oameni suver ani in această țară . Ei şi-an c(eaî o
viață din pă mò ntul care îi hră neşte şi sunt oameni iiberi. Desiqur că nu
 ,.i n u mñ n ă ncõ din farfurii de arginf. Sum liberi pentru că nu Qenerează
venit şi sunt solvabili numai pentru ceea ce produce
pă mñ ntul for şi lac ',claimb in natur ă şi vâ nd. Sunt aşa de
ceva vreme. În cea mai mare Forte, americanii nu pot să
tră iască fá ră burgerii lor. Nu pot să conceal õ
./i nu lucreze cu banca. Nu pot să conceal ă să cumper e fă ră card,
Pentru că e şic. Nu pot să conceapă să nu aibă lucrurile pe care le au,
Pentru cá s-au obişnuit cu ele.
Dacá reQele vosfru ar fi avut cur ajul să se
împotrivească , chiar fă ră i iicio șansà , trebuie să ințeleqeți
cà oamenii din țara asta nu ştiu ce se întñ mplã , ci numai
ceea ce vă d la televizor, atunci oamenii cenuşii ar fi
cleclarat ră zboi acestei ță ri, tar bursa voastr ă ar urma să
lie disfrusă m3ine, pentru că ei ii controleazã fluxul. Ei și-
ar retrage toți banii din ouvern şi şi-ar cere înapoi
împrumutul. Dar ce valoreaz ă împrumutul?
E numai hă rtie. Oamenii din această țarã ar fi in cea mai
Qr avă criZò din câ te an cunoscut şi totuşi ar fi cea rnai
mare oportunitate de a vă clibera de tiranii care vă
controlează şi vă stò pâ nesc viața, a voastr ă , a copiilor
voştri şi a copiilor copiilor voştri. Nimeni nu înțelege
și nu
poate să vadă asta, pentru că cei mai mulți nu s-au qâ ndit niciodată sñ
cerceteze şi să ințeleagă de ce este aşa. După cum se vede
acum, veți avea impozite, salariile vă vor fi înghețate sau
micşorate şi, ìn mod dureros, veți fi puşi sub jugul a ceva
ce nu se va rezolva niciodată . Aşa
stau lucrurile.
 CAPITOLUL TREI
Agenda oamenilor cenușii:
Unica Ordine Mondlalîî

a”?PuIereabsoIufă, iarpuferea absoIutâi“nseamnă sfi-și vad ideal"smulIoz/egatde o Unică OrdlneWondialâ, i“n care toată lumea cugraniteinvleibi‘Ie, va fguvernafă care ingenu)unuJfascisn social. bila vă va g

noiembrie 198a
 are este țelul acestor oameni? Ce anume vor ei? Oare nu e
destul că dețin toți banii din lume? Nu e destul asta? Nu e
destul că au control asupra companiilor care dețin petrolul din
lume? Credeți că arabii își dețin propriul petrol? Nu, dragi entită ți,
ei au fost entități naive, care au luat imprumuturi pentru a-și dezvolfa
terenurile. Ei nu iși dețin petrolul. Oare nu au destul oamenii
cenușii? Ce ar mai putea să mai vi’ea? Distrug pă durile hopicale. Nu
știți de ce sunt distruse pă durile tropicale din emisfera sudică a
planetei voastre? Investitorii in imobiliaTe și bancherii sunt cei care
finanțează defrișarea acelor jungle. Credeți că lor le pasă că distrug
atmosfera? Nu le pasă . O fac din lăcomie, iar asta duce la putere.
Și ce anume vor? Putere absolută , iar puterea absolută
înseamnă să -și vadă manifestate ideile in legă tură cu o Unică Ordine
Mondială , in care toată lumea, cu granițe invizibile, va fi guuernată
printr-un fel de fascism social. Elita vă va guverna pe toți, iar
elementul din spatele acestui lucru care atrage și face vâ nzare este
că n-o să mai fie ră zboaie. Cu un sinQur guvern mondial, toată
lumea e egală , in afară de elită , iar ei vor duce omenirea spre
progres, fă ri revoluție, fă ră r ăzboi, fă ră pestilență , că tre o
urmă toare aristocrație. Cu alte cuvinte, America de Mijloc și
oamenii care locuiesc in ținuturi îndepă rtate și despre care nu știg o
să devină sclavi, iar mulți dintre ei o merită, pentru că au creat vidul
ca să se intămple acest lucru. Ei vor să li se spună ce să facă . Vor ca
cineva să ia deGizii pentru ei. Nu vor să fie der anjați de asta. Vor să
le spună cineva ce o să se intă mple mă ine, pentru că ei nu vor să fie
deranjați. Asta e Unica Ordine Mondială .
De asemenea, acest lucru se poate intimpla numai dacă există
o unică bancă mondială , iar dacă există o sinsur ă bancă mondială ,
de ce să ne deranjă m cu șeckeli, cu ruble, cu yeni, cu mă rci și cu
dolari?
 fluxul e •nomiei* A I chuii, p »‹
ecu*.dar atu°n unnai kr6uic. inloc„nP**• á hanf de hã rlïe, o A fost ceva foarte îndr õ zneț, să se scoatà la not public, aşa, tar
emitã u n card universal. nurriit caró I dC debiț. Ați auzit vre& ata i cacti a oamenilor a fost aceasta pentru că pâ rià şi eel mai naiv om
sú
îrițel gea implicațiile acelei leQi.
de øfî Lucrul acesta e foarte subtil la voi in țar ă, pentru că , dacă nu vă
Da, putcti sś lua ți Eardul €tC9Sta șÌ să mørpeți cu el orï unde ïn
sã lume,

mica orice loc web vat. Toată |umea il acceptá . Ş i iatã care e
p›robÎemá cu acest C£ìŁd, O mlcä probierna. TOP cci care întrebați bancherul dacă aveți un card de debit şi/sau un dosar de
iau debit, ei n-o sä vă spun ă dacă nu íntrebați. În țara aceasta, lucrurile se
acøst
numú r, t•t us lac eî at ordează prin reclame minunate. Totul e programat să lie pus pe
va ştl. Toht duc al , se va şti. Nu exJsżû lndm[tate. Ş | fä r ã acœt r arduri. Acum uteți chiar să cum ra rați şi o casá cu cardul. Da, aşa
*ۥ U
card.
ł"tU UtC/ 3á Cum pâ ra ți sau @ v ndetJ Fix ilİc. Schimh ul este. Trece asta in cont, trece şi asta. Totul e trecut in cont. E un mod
ubişnułt ve
dispâ rea. ToaŁă lurnea va ô V€'.ü Un numär, pànà la sfô rșłtu] vi *țjj €*
Top Ce[ Care au Hn numgr var avea us dasar şi È Ob cei care íes de a vă trece şi a vă aduce uşor atenția că tre acel card, că tre cardui
din suprem. Ei vă vâ nd aşa cum an fă cut-o întotdeduna, lie că a fost vorba
râ nd vor Îf ncurralłCațl.
de politicieni sau de a aproba un r ã 2boi sau altul, sau de a pr omulga o
doïarii Sà yÎà tib pâ inea şi vî lege sau alta. Înfotdeauna v-au vă ndut. Deja se întâ mplă asta.
se spune: NM mai primim do lar1: acceptã FD dOd cardul“. Merger la
Cardul supr em va r ezolva toate aceste lucruri, iar procesul care
urmdtorul brutar, care
vá *pane ace!aş! lucru, iąr voi petreceț¡ se pehece acum in această țară este că majoritatea dintre voi, care
toałă faceți afaceri cu bă ncile, deja aveți cardul de debit. Aceia dintre voi care
ziua cautã nd O Ù anzelã . pe care nu vga dâ nimeni, pentru cà
tră iți
dolariî
1*! ^^ mal valoreazà n1mic. Aşa cê vä duccți acasă fá rá pà ine. din cardul acesta de credit umflat o să fiți curônd trecuți subtil pe acest
SłngMÏ Lj| mod În care puteți sñ ave
k r İ •• œie så avețt carduJ. Nu card de debit. Projpaganda pentru el a încegut deja. Dar mai e
aveb un lucru care trebuie sa se întâmple, înainte să se poatà implementa
cà suntețł arnerlcanl cosrnopølițj cu adevárat acest lucru şi, in esență, asta ar fi distrugerea bursei
O să w alba gr;Já de impozitcle voąsfr e şi de conturile voastre, care va afecta toałe çiețele ce vor zbura căżre noul guvern.
voastTe. N-a
Dupá cum se vede
sä
ve¢ie[[ nicJodata VTP.un schimb de energie penfru munca voastr1,
pentru
cã schimbul pentr u fFtUncă esN consider at dE la angajator la acum, inceputurile acestei decăderi vor avea Îoc in mai anul care
sediul
«n4ü Λ Îa baFîCğ ți fÍecare obiact pe care îl Cumpă ra ğ se scade
din
s0lllmbul de eriergle. De)a œ intò rnpló aşa.

mcl* !' 5 Pama/t, c«tCİ łOCTTÏä f QA fost acolo acu m o cifpã . Cnrdul
acMa
q" * !••! propus oameniJ r accluJ
°l ll*e*aț'lor şi Panlru ci nu dä

urmează. Deja ele sunt distr use, pentru că ceea ce s-a întô mplat nu
demult a fosf o lecție pentr u acest guvern, o îi ezi e pentru ca
oamenii st înceapă să arate cu degetul. Oamenii pot sá fie foarte
blă nzi. pà nă se ajunge la problem a banilor; iar atunci pot să devină
foarte ostili. Unica Ordine Mondialä se întâ mplă la diferite niveluri,
prin diferite ță ri din lumea uoastr ă.

Mà refer la aÎter ego-ul omului, la imaginea sa ca fiind

Antichristul. Şi este aşa, pentru cá, într-adevăr, nu provine din
divinitatea dinăuntrul ființei umane, din justețea şi gloria aceea care
se află înàuntrul marelui ego. Vine dintr o imagine. Prin evoluția ei,
viațá dupà viațá, entitatea a
 sunt difcrite de ale voastr e. Aleaceeaşl
voasI:fc SVU! P^* Lt
energİe.
trăit conform acelei imaQini, in mod repetat, suprimând mer eu acel s ma t pentru putere a bsolu ta. E Ei trebule sä
aspect divin care per mite evoluția Spiritului uman şi apariția destinului
tinul low. Lucrul soprem Pensu alt ° sent
manifestat at lui Dumnezeu. Există din cei care cred în diavoli şi in unde lineascõ asta. E desLócom
Satan şi altele din acestea, dar nu există o astfel de entitate. Răutatea iøp-n clipitó, dacă devine moștenitor.
este, prin alegere, un simplu proces de rău sau bun, sub forma unui Se ur ăSC Unii pe alții, penh u
alter ego. Răutatea e o sfare emoțională n atur aiã într-un a1fer ego. În Ace§ti
r ăutate, nu vorbim despre crime împotriva statului, ci despre simple . ù eÎ toțl VC› mm de oarnent
crime, care sunt una şi aceeaşi crimă împotriva sinelui şi a reflexiei alții. duc r äzboaie violente
sinelui asupra aproapelui său. Alter ego-ul alege tirania şi îşi alege şi cìintr-o cear tă. Lor nu le pasă.
cccl
victimizarea. Răutatea se aflõ, prin alegere, in imagine a băr batului şi a vin la marşul victoriei for supreme,
acUlTi; İTS C• cei ca
femeii, căci, prin alegere, putem să iubim, in !oc să ur ăm. Prin alegere, l ungă, an reuşit pánò ul ION.
iați ți sunt obsedaț i de obiecńv
pufem să fim toleranți, in loc să fim intoler anți. Prin alegere, puterri să
acest destin manifestat sunt cunoaş-
adoptăm ceea ce se numeşte blăndețea Spiritului, mai degrabă decât Si ngurele lucr Uri care vor eradica
cruzimea Spiritului. Prin alegere, putem să dăm voie, mai degr abă terea şi trezirea.
decât sà ne r ăzboim. Prin alegere, alegem inevitabil ce anume vom
trăi, in destinul manifestat. Răutatea e o alegere a individului, lie că e
dObÎÎ
vecinul tău, suprimar ea vecinuÎui fău, a iubitului tău, a soțuiui sau Număru/ Ëdrei şi cardul de
soției
tale sau a copiilor tãi. A suprima pe altul sub õeghizar ea şi in scopurile
propriei tale imagini este o fir anie, iar in imagine a alter ego-ului se ¡ n cariea captor pe caTØ O
aflà ia card nu s-a umblat. DQCa Bț
chiar r ăufatea. Atunci când se întămplă la scar ă mondialä, e iar òşi Revslațll, in edespre ułñ m< *
jtitatea care a g'fOÎCțlt lumurl
hIdoa›
r ăutate, prin aiege fe. li loan cal uecht,
êț
After ego-ul omului este foarte diferit de sufietul lui, de Spiritul zile, iar un ÎT\g@
agitä §
lui, de reflexia dinăuntru, de conştiință, de sentimentul dr eptății, al care cìIpe şłe la , zumsäie, se roteşte, se Iiara* Sigur
iubirii, tlne
aI permisiunii şi at îngrijirii. lubirea unei ființe supreme pe care o dacá n-aț/ fi vãzut nïcladctá
reprezintă subtiÎitõțile vieții este toatá in suflet, care este suprimat øg @p qț¡ spune. Er,üratea asta a vazut, prł ntr-
pentru
a
gloria alter ego-ului, a celui care se numeşte Antichristul. Nu există om tø anîłestat elcctlv. P flarei este
cenuşiu care să nu î1 aibă pe Dumnezeu înăuntru. Nu sunt răi în fțarn se hranea cu ømyjăr, num áT UÎ 4TÒ 666 de aur-
suflefele M lar Sum

lor. Cei care muncesc pentru ei nu sunt răi, in sufleteÍe for. Printr-o
aleQere, ei îşi facilitează imaqinea. Pofta de pufere, care este punctul
culminant at alter ego-ului, este nesfărşifã. Nu e destul că ei dețin aurul
lumii. Nu e destul că dețin toți combustibilii fosili de sub pământ. Nu e
destul că ridicä frate împotriva fr atelui in scopul lăcomiei. Asta este
puterea. Ejacularea supremă de extaz pentru imagine este să dețină lumea şi să ii lie
suver ană.
Oamenii aceşti a sunt conduşi prin moştenir e, prin ceea ce îndeplinesc, prin
scopurile for, Prin obiectivele for. Obiecfiv'ele for nu
yøpregez tax de liar a Care ¡ęs lenumă ul Ø66P ** ””

c« care iau a<est cmd ded

şt îşt uor fi C6dat íi6ertate •

numelu!

Lnsä•l p° °° care ințelegø

num6țul fiar•i e nums
A„,‹ j,ps• la ‹ó-t8 •°
 Vă cedați alegerea absolută şi libertafea prin asta. lar cònd vidul
'.unați voi şi lucrurile par să lie mai reale şi lipsite de amenință ri. Vă
devine ată f de sever, incâ t colapseaz ă , legea acelei
colapsări este i iitați afar ă şi totul e paşnic şi liniştit. Pă să rile că ntă , tar animalele se
SChimbarea, tar cei care iau cardul vor fi schimbați.
foiesc încoace şi încolo. Cum poate să se potrivească vreunul din aceste
Cu adevärar. ac
întñm ‹tdevõ ruri in vreo ordine naturală ? Pentru că voi vedeți ceea ce vreți să
vcdeți, auziți ce vreți sä auziți şi dați voie la ce vreți voi să dați voie. Cu
eveinim la ampere Vñ amin ö ți de aieqere, cà nd
CLI tp0 dgC{gfcŽ junf CPI lfberi sÕ luağ decizia. Puts sit VØFtiț i
loate acestea, tră iți în cele mai mă rețe timpuri ale dramei omeneşti
și să pÎecați fâ rşitul acestei auenturi, in care dreptul inalienabil de a alege, prin
web. PMteți sã a legeți sé credeți sau sa nu credeți Futețl sà alegeț
tożu Ì in
reaJita tea voastrà, ceea ce mulț aț ş[ fã cut, din ‹Creator ul care v-a dat lumina a ceea ce sunteți, nu mai existä .
aceastã existențâ. Ș tiți voi, rà zboiul dintre întuneric şi lumin ă a fost profețit de mult
Ați ales chiar Șİ Cum o sâ vă înfoarcefi, genetic vorbind. Da, chiar
limp. Se întâ mplä la multe niveluri. Trebuie sò rețineți că o luptă între
aşa. întuneric şi lumin ă ar fi ceva take ciudat, pentru că ai crede că lumina
Ce se întâm plă cu leQea i nalienabil ă a lui Dumnezeu, atunci
cănd nu
ÏYtal D1. IStâ viduÎ alegerii via(ă* Ce ”se in tâ wn Î6 Cu ființQ umană penetr eaz ă întunericul sau invers. Ră zboiul dintre lumin á şi întuneric
in
Qlorihca(ã, atunci Cãnd dreptul éł diMn, înnâscut de a aiege, nu maî se referă la o libertate neuă zutò , care ajunge la punctul in care persoana
eXiS(Õ* Ceea ce urmeaza ve Bgzt dreptLt) acestei a
łegerl absolute in rrebuie să decidă sõ lie liber ă in ceea ce pare să lie lumea normală . În
libertaie. C eea ce aț crcaî este un $fã 1ił ai fluxuluf temporal, at viețil vremurile care urmează , o să faceți şi voi aleQeri care o să lie
care se rD•!ogoleştc *nalnte ş! in care uoi. Jluşt i| mei fray, j uieaș sã
pertinente pentru tot restul vieții voastre. La ce bun, dacă nu mai puteți
cream in 'Î eaJl f áțłłe voasfte lot ce và trebuia pentłu evoluția.
suf|etuIui să tră iți q!oria lui Dumnezeu înăuntrul vostru, in lumină absolut
nemuritor, pentru a deveni ființe umane imaculate, mai vaste,
până stră lucitoare? Ce inseamnă liber tatea? Ïnseamnă dreptul de a aleqe.
aveați să tr äiți in ceea ce se numeşte lumina 1ui Christos. Asta se face
prin alegere. E nevoie de curaj ca să te schimbi. E nevoie de curaj Dreptul de a tră i ceea ce a fost demonstr at atât de frumos. Atunci că nd
ca nu mai aveți asta, ați pierdtit totul.
sà porneşti in necunoscut, la aventur ă. Numai in necunoscut
adoptăm Oamenii cenuşii, in alter ego-urile for, sunt poate cei mai
evoÎuția Şi SChimbarea cu adevăr at. Nimeni nu poate să evolueze fără
să se schimbe, iar asta se face prin aleqere. Este natural ințelepți indivizi pe care o să -i cunoaşteți vreodată , pentru că ei cunosc
totul in Not. natur a umană . Ei ştiu cum. sunteți înrobiți de dorințele voastre şi ştiu
^*••' cãnd a*es' ucru *u mat =ica din c,iiza corinoiuiui care: và
faces6 nu mai evo1uay, atupo yă ț« S ta C um a ştiți, «ața ce vreți să auziți şi ce nu vreți să auziți. Ș tiu cum să vă mñ ngò ie şi cum
să vă amenințe. Ei înțeleg alter ego-ul, pentru că î1 într uchipeazä in
Ce nevole e ca Dumnezeu să se m anife ste in Łrup
mod suprem prin propriul for alter ego. Ei ştiu cum să se joace şi sä se
oamenii nu-şi dau osteneaia omenesc, dacă folosească de patriotismul vostru, de liber tatea şi de abundența voastr ä .
de şi nu lac nimic? Ce nevoie e de nicovală, Ecoriomia voastr ä se afiă într-o schimbare atât de radicalä , la acest
plug, ce nevoie e de pămônt şi de lucru, dacà nu este libertate? cald şi
Nu intoarceți la colibele voastre, totul e in siQurantă, aveți m àncare ïn cămar Ô, uä e
există. Atunci veți auzi o màreață voce, tr ansmisă îndepä rtată
din cea mai bine, nu trebuie să vò murdăriți pe mâini, vä S unä iubitul sau ìl
stea şi care emană de la toate lucruri!e vii, de la toate lucrurile
care tr ăiesc, iar vocea va spune „S-a terminat.“. Aşa începe
superconştiin ța.
Alegerea e de mare preț ïn aceste zile. Ştiu cà puteți sä vă
moment. Deşi luna mai e văzută ca absoluta distrugere a bursei voastre
— lucru care este aşa de important pentru această țară
— bursa o să-şi revinà şi o sä se mai lupte incä trei
ani, fără sä inainteze mäcar puțin. Asta o să iì facä pe
oameni să urle şi să cear ä reforme şi o să le
primească. Schimbările care vor decurge de aici vor fi
dramatice. Vreau sä ştiți că ați moştenit multe din
aceste lucruri. Ați venit in acest plan, in această țar ă,
in acest corp, moştenind adesea ignor anța pärinților
sau regula principală, legea. Cele mai multe entități
cred cä Rezer va
Feder aiă e deținută de guver nul federal. Nti este așa. Fiecar e țar i mă riți gă urile din atmosfer ă . Sunteți îngroziti de asta, dar ce puteți să
importantă își are Rezerva ei Federală ; asta, dragii mei, asta ține
bă ieril‹' punguței unei familii, nu a unei ță ri.

Asalt asupra Marriei Natură

Ecoriomic vorbind, vă aşteaptă vremuri qre! c, deoarece ca s5

ajungeți să vreți să faceți pasul urmă tor, trebuie s trcceți prin durerea
și prin supă rat ea schimb ă rilor care vor apă rea. Cei mai mulți vor trece
prin schimbă ri, pentru că simt că e de datoria lor să rezolve criza
economică . Asta a fost întotdeauna o capcană . Nu-mi p›asă în ce
mă sură veți susține că fă ră interes nu s-ar dezvolta nicio tehnologie. Ba
s-ar fi dezvoltat. Ș i nu ați fi avut oameni care î§i închid fermele care i-
au hr ă nit pe ei §i pe alții, de ani de zile. Acum, aveți terenuri goale.
Fă ră această lă comie, nu ați avea o atrnosfer ă care devine din ce în ce
mai otră vitoare și nu s-ar face gă uri peste gă uri în atmosfer ă , despre
care o să auziți. Ce înseamn ă pentru voi sâ mbă tă seara? Multe. Fă ră
această iă comie, nu ați fi avut distrugerile masive in ceea ce priveşte
animalele sau pă durile. Fă ră această lă comie noi ati fi suprimat geniul
sau preZentă rile mai ingenioase ale 1ongevită !ii lucrurilor care nu
folosesc combustibili fosiÎi. Ș i nu v-ați arunca otr ă vurile în mare, mai
ales, nu acolo, unde peștii voștri mor în grupuri mari, ar uncă ndiJ-se pe
plajă și plă nQănd:
„Unde să mă duc, că respir și mă nă nc excrementele voastr e, otr ava
voastr ă ? Unde să mă duc, altundeva, dacă nu aici, pe uscat?" Fă ră
această lă comie, n-ați avea pă duri virgine care mor. Fă ră această
lă comie, vremea și natur a s-ar deplasa lin, fă ră izbucniri dezordonate.
Puteți să coniinuați așa, pentru că toată lumea trebuie să -și că știQe o
pă ine, spuneti voi. Așa este, dar nu tuturor le-au plă cut destul de mult
legile care le-au permis să -și că §tige o pă ine. Deși este un destin deja în
curs de manifestare, destinul apare numai prin atitudinea adoptată și
prin spațiul acceptă rii sale.
Așa stau lucrurile cu lumea voastr ă și asta s-a intimplat și încă se
mai întâ mplă . Nu e greșit sau corect. Pur și simplu, e destin manifestat.
În fiecare moment că nd vă porniți motoarele și apă sați accelerația,
faceți? Trebuie sa merQeți de colo-colo, dar sunteți
oripilați. Ce să faceți? Sunteți în încurcă tur ă , pentru că
asta e virtutea acceptată a cosmopo- litului. În fiecare
moment că nd cumpă rab uri burger, sprijiniți necesitatea
distrugerii pă durilor din toată lumea, care ofer ă pă șuni
animalelor. De fiecare dată că nd aruncați un recipient,
toate gazele pe care le emană acesta se duc în stra[osfer
ă , dar sunt de aruncat, așa că , la naiba.
Există schimbă ri, în legă tur ă cu zilele care urmează ,
care sunt per tinenfe și pline dc sens, atăt pentru voi, că t
și pentru natură . Ar fi un mare beneficiu să îincepețl să
plantați pentru natur ă. În mişcarea Pă mâ ntului, care
înaintează și se stră duiește să -§i vindece multele ră ni de
pe cor p, poate că asta ar fi cea mai mare pă suire pentru
voi, in acest moment în care disfr uQeți calculatoare și
sisteme bancar e mondiale, pentru că plă cii tectonice nu îi
pasă pe ce stă . Unde ați fi fă ră natur ă, fă ră Mama
Pă mă nt? Unde v-ați afla? Unde v-ați construi casele? Unde
ați fi fă ră acest organism? Dorința de putere a tr ă it din
plin prin lă comie, iar bă rbații și femeile au avut mari
beneficii de pe urma progresului tehnologic. Acesta e
adevă rul. Pă mâ ntul vostru e ca și corpul vostru, intr-uri
fel. Imaginați-vă dacă ați avea trupul acoperit de lepr ă , de
ră ni deschise, să nger ă nde, dacă ați avea tă ieturi mari pe
corp, n-ați incerca să le unQeți cu ceva și să le vindecați?
N-ați încerca să cur ă țați r ănile? Dacă aer u1 pe care îl
respir ați ar fi mereu poluat și v-ar face să suferiți de
stomac, iar apa pe care o beți ar fi plină de otravă și de
bacterii și v-ar roade cor pul pe dină untru, dacă norii care
vin peste voi în fiecare zi ar da drumul la ploi de acid, ați
face ceva în acest sens? Pă mâ ntul nu e diferit de corpul
vostru, doar că nu puteți să tră iți fă ră e1. V-ann
prezentat doar o foarte mică parte din durerea pe care a
îndurat-o acest organism viu și de ce trebuie să facă ceva
în fața lă comiei și a puterii, ceva ca să se vindece, ca să nu
sfâ rșească la îei ca sora ei, planeta roșie, care odinioar ă
avea o civilizație infloritoa e numită omenirea.
 CAPITOLUL PATRU
Iluminarea risipește
ignorant a și frica

„fnălțareașiexlindereap Prie” conș fi”ințepri”n cunoaș/eze e

iluminare. Nu e vorba de rilualuri spîrifuale. E vorba de

Eu arrt a/es sJ vJ lominez fundalul, cc sJ începe(i să

vede(i oe fab'ou mailarp a ceea ce1“nseamnă
deslinulmaniTesfatla ozcem///îe/ez umane. co/ec//v§/ de
ce. Vreau sâ îzz/e/ey@/ asfa, ca să nu mai Îiținăpăsfuiți
de supersfiții. “

noiernbrie1987
 u vreau să vă descurajați și nici să deveniți fanatici. Nu
vreau ă credeți că acolo unde e cunoaștere nu există
speranță ,
pentru că există . Nu vreau să credeți că tot dezastrul acesta e lipsit de
speranță . Nu este. Pute, dar nu e lipsit de speranță , pentru că
iluminarea înseamnă să ieși din iqnoranță și să ieși din întuneric. Câ nd
cineva ră mă ne în întuneric și în ignoranță , e închiriat că tre superstiții
și neajutorare și devine foarte temă tor. Iluminarea înseamnă să arunci
lumină asupra iQnoranței, să risipești superstiția, să risipești frica.
Starea de cunoaștere nu e ceva de care să îți fie teamă , ci mai degr abă
ceva pe care să îl atragi că tre tine, astfel încâ t îți mă reşte percepția
propriei tale realită ți, a propriei tale vieți și, inevitabil, afectează
întregul. Conștiința socială , însă și pâ inea, mâ na și ințelegerea care hr
ă nește alter ego-ul, este un proces de gâ ndire care e format din gânduri
reciclabile. Cu alte cuvinte, e ca și cum istoria s-ar repeta la nesfă rșit,
nu numai la scară mare, vorbind despre o țară întreagă sau chiar
despre întreaga omenire, dar §i in viața individuală , în realitatea
individuală . Con§tiința socială , la nivel colectiv, menține alter ego-ul,
imaginea, Antichristul in funchune. E chiar hrana sa.
Adevă rul e peste tot. Conștiința socială e adevă r. A permite
absorbirea alter eQo-ului, chiar la scar ă de masă , a permite risipirea
conștiinței sociale, acesta e momentul că nd indivizii încep să -și
lă rgească propria lor realitate, adică atunci că nd sunt în proces de
evoluție și câ nd evoluează că tre destinul lor manifestat. Cu câ t devin
mai conștienți, cu atâ t e mai mare realitatea lor și cu ată t au la
dispoziție mai mult control, mai multe opțiuni, probabilită ți și alegeri.
În conștiința socială , sunteți foarte limitați. Trebuie să faceți ceea ce fac
toți ceilalți, dar conștiința socială r ă mâ ne intactă , pentru că așa e toată
lumea. Atunci câ nd se naște lumina in lume, atunci câ nd o realitate, o
percepție e
 lă rgită , câ nd iluminarea apare chiar și la un singur individ, acel indiviil, iluminare, pentru a că pă ta ră spunsuri. Necunoscutul nu vine
care fusese deja participant la continuumul conștiinței sociale, deviri‹' niciodată
deodată angajat într-uri adevă r mai mare, în mai multă ințelegerc
Conștiința sa înalță conștiința socială , că ci ceea ce începe să fie'
perceput de unul iese la lumină și începe să -i influențeze pe alții.
Rezultatul destinului uman nu este să fie distrus printr-o
repefar‹' istorică , ci să evolueze că tre a fi o entitate spirituală
completă , a devenit o ființă umană imaculată și a manifesta justețea §i
virtuțile Christicc, care sunt latente în noi toți. Acesta e destinul. Acesta
e punctul culminant a1 evoluției. Voi sunteți Dumnezei, că ci aveți
dreptul să alegeți.
Înă lțarea și extinderea propriei conștiințe prin cunoaștere înseamnă
iluminare. Nu e vorba de ritualuri spirituale. E vorba de înțelegere. Eu
ann ales să predau o învă ță tur ă de valoar e istorică , ce se repetă
intotdeauna: o înțelegere clar ă, uri „de ce“, cuplat cu alegerea și cuplat
cu înțelegerea imaginii alter ego-ului. Ann ales să o predau, pentru co
voi să ieșiți din iQnoranță și să nu mai aveți vreodată scuză că nu
învă țați, pentru că n-ați primit niciodată r ispunsul la întrebarea „de
ce“. Ann ales să vă luminez fundalul, ca să începeți să observați o
imagine mai larQă a ce înseamnă destinu! manifestat al ființei umane la
nivel colectiv
§i de ce. Vreau să înțeleQeți, pentru ca să nu mai fiți nă pă stuiți de
superstiții și să nu mai fiți induși in eroare atunci câ nd cineva vă spune
că așa stau lucrurile, că nd ele nu stau deloc așa.
Cu sigur anță că învăță tura mea nu a fost despre oprimare, ci
despre cum să înțelegeți mai bine modul în care puteți să priviți pe
această fereastr ă și să vedeți cum e terenul §i cum vă va fi luminată
calea. Iluminarea, pentru maestru, pentru ființa umană spectaculoasă ,
este la fel de necesar ă ca respirația. E la fel de necesar ă ca dormitul,
trezitul și fă cutul, că ci fă ră cunoaștere, r ă mâ nem doar o omenire fă ră
față , care nu are individualitate §i care imită doar ceea ce imită §i cei
din jur, apoi dau mai departe același lucru. Momentele acestea pe
care le petrecem împreună sunt ca să vă ilumineze și să știți de ce să vă
schimbați și să știți că zilele acelea au venit. În necunoscutul care se
află dincolo de această fereastr ă, veți afla și despre speranță , despre
opțiuni și despre probabilită ți care există in necunoscut și care sunt
descuiate numai celor care își lă rgesc cu adevă rat percepția, prin
la o eoîi bate cu mintea închisă și rareori vine la cineva care e copleșit de
frică , ci vine la cel care merQe înainte cu dorința de a ințelege.
Nu există disperare în toată această cunoaștere. Există o altă parte a
acestei poveşti, o parte care lncă nu e spusă , care încă nu e realizată și
vom ajunge la acel punct in momentele care urmează . Ț ineți-vă bine de
pă lă rie, de creier, de sufletul vostru emoțional și invă țați. Să nu vă fie
niciodată frică să invă țați. Asta vă va elibera din acest haos împu§t.

Din Domnul Dumnezeul ființei mele,

preaiubit Tată,
deschide—mi calea
și stră luce§te-ți lumina pe ea
ca să pot să fiu eliber at
din apele neliniștite
și să pot să stau pe pă mă nt sfințit
dc-a pururi, veșnic și totdeauna.
Așa să fie.
 -am spus să rețineți numele entită ții Rotschild. Vreau si vă
ară t că t sunt de puternici cei din familia Rotschild. Că nd
bursa voastr ă a luat-o razna, multe entită ți care investiser ă în
com- bustibili fosili și în petrol și-au pierdut multe din acțiuni. E
doar uri mic exemplu. A existat in Londra o companie mare,
Tyrannosaurus Rex, care făcea afaceri în domeniul petrolului în
formă lichidă și care a decis să emită acțiuni, pentru ca publicul să
poată să investească in domeniul petrolului. A fost un plan minunat,
pentru că acțiunile au fost puse la dispoziția publicului larg, care
putea să participe și să deȘ nă interese in indushia petrolului. Apoi a
venit ziua neagră a lumii financiare și, ca urmare, publicul s-a
înspă imăntat. Nimeni nu voia să cumpere acțunile. Oamenii nu aveau
bani, nu puteau să facă asigură ri sau pariuri. Așa că familia
Rothschild, care sunt niște indivizi foarte ințelepți, a intervenit și a
cumpă rat totul. Astfel, au putut să dețină și mai mult din această
masă controlatoare de combustibili fosili și planul a fost fă cut foarte
bine. Vreau să rețineți uri lucru. Oamenii aceştia nu sunt loipli
moștenirii lor, vreunei ță ri sau vreunei religii.
Ei sunt atei, după cum i-aț numi voi, în toate sensurile
cuvă ntului, iar Dumnezeul lor este banul și impă r ă ția lor e puterea.
Asta e. Nu contează nimic altceva. Aici avem mai multă putere, dar
asupra a ceea ce se numeşte Tyrannosaurus Rex din ră mă șițele din
combustibilii fosili aurul negru al multor ță ri de pe fața acestui minunat
glob. Combustibilii fosili, ceea ce se numeşte aurul neQru, au devenit
punctul de negociere care salvează orice țari care are nevoie de ajutor
financiar. Este singurul produs din resursele lor naturale pe care pot
să il folosească pentru a-și dizolva împrumutul pe care 1-au luat de la
acești oameni. Combustibilii fosili o să mai existe o vreme, pentru că
sunt prea mult bani, prea multă putere, lă comie și conhol implicate in
asta. Energia care se revarsă

de la soare, care e peste tot in jurul uostru, e aici de ceva vreme, dar n-
m le oceane care înconjurau Pământul intr-un nor mare şi gros.
a fost cercetată, din punct de vedere tehnic, pentru cä nu se lac bani
din forarea Soarelui. Şi acesta e un mare adevăr.
Combustibilii fosili o să rămână pe aici, din cauza capacității purc
de control pe care o an in lumea de azİ şi orice individ care a luat
poziție impotriva lor şi a vrut să creeze noi surse de energie a fost
eliminat. Știți ce înseamnă on patent? Înseamnă legitimizarea unei idei.
Au existat multe patente, vr eme indelungafă, care an fost date la o
parte — cumpărate şi date la o parte. İnsä nu e toful pierdut. Există un
individ măreț într-o țară numită Japonia, un individ care e un geniu
dintre oamenii obişnuiți şi care, in acest moment, a primit o tehnologie
minunată in domeniul ştiinței, El elaborează un dosar, aşa se numeşte,
care e cât o carte şi, printr-o sursă de energie care utilizează şi
stochează
energia solar ă, o să çoată sá se ocupe destul de bine de funcționarea
chestiilor pe care le aveți in gospodàrie. Entitatea e foarte deşteaptä
şi
are şi o mare putere care merQe cu ea şi de care are nevoie. Nimeni n-o
să elimine această entitate. Individul acesta va contribui mult la
conştiința socialä, când se va termina totul. Nimeni n-o să ii elimine
întreprinderea, deoarece entitatea aceasta a folosit sistemul íntr-un mod
foarte inteligent, ca să -şi creeze intreprinderea.
Unde ați fi voi fă ră combustibili fosili? Cum v-ați deplasa,
pedalâ nd sau mergâ nd foarte repede şi cä lă rind pe vã nt? Ideea e că , In
prezent, pelerinii pot să zboar e dintr-un loc in altul într-o singur ă zi,
tar invenția aceasta e minunatä , dar e propulsatá de ceea ce vine din
interiorul Pä mâ ntului. Fiecare om e mai degrab ă legat de pà mă nt,
dacä nu
utilizează acest seruiciu. Evoluția s-a oprit cu combustibilii fosili şi
ce
face asta? În present, aveți o gaur ä din ce in ce mai mare in stratosfer à ,
in regiunea sudică . E atä t de mare, ïncä t nici nu se mai scrie despre
ea. A crescut atât de mult, incâ t cercetä torii se str ä duiesc să se r
Gaura aceasta din stratosfer ã e rõmäşița a ceea ce an fost odinİOčìf ò
Când
, ‹aqorât apa şi a creat o planetă rnai idilică, acest strat to arte subțire
£tf ä İCI £i început sá
st dclicat a contin uat sã acoper e Pă mâ rltU1, i
înflorească viața, au apárut anotimpurile şi s-au creat regiuni aride, iar
fumea a devenit cu adevărat un mare ParadİS rnİrlUflíãt Shambhala,
dacă
oeti. Tot felul de for me de viață ale evoluției puteau să
ïnflorească in acest mediu, pe acest smaraQd at universu lui. Sunt
multe de spus despre
înainte
«emurile mele şi chiar despre vremurile dinaintea acestor d, Cñci
savanții voștri, pe
de vremurile mete, indifer ent de ce spun unii dintre
inteligenți, İar sursči ION
planeta aceasta existau nişte oameni foarte
cutTemure masive
pentru transport era lumina. În câțiva ani, prin nişte
artefactele
la exteriorul Pàmânt ului, veți putea sä vedeh câteva din
acestor
generații demult apuse.
În uremea mea, nu exista aşa de multă industrie. Ïn vremea mea
nu era petrol, dar vremurile mele erau in armonie cu mediul. CU
de care beneficiați
siguranțá cá oamenii mei nu aveau toate comoditòțile
voi acum şi care au creat aşa nişte funduri mã7i. Însä destinul omului
poate să lie,
era să evolueze, chiar şi in vremurile mete, să devină tot ce
pentru că Viața cu siqur an!a că este darul. Acest Pămñnt, aceastá dragă
şi dulce planetă a VOaStr ă, care este vie, este un dar at creației, pentru
a evolua la un statut mai màreț chiar şi decăt in vremurile mele. Prin
trezirea civilizației şi lipsa de respect pe care o are aceasta fațä de
pámánt, fiecare çarã a fost pr ădatá de pădurile ei, din timpurile mele §i
acum. Fiecare țară și-a pierdut părnântul arabil. Şi-a pierdut
pãnã
pádurile. far pămă ntul mai poate să dea numai praful care goneşfe pe
aripile unui vânt cald şi uscat. Omu1 s-a mutat din acele regiuni, ca sá
găsească alte regiuni, dar nU a Ïnväțat din 9reşeli şi incă
ma: ia
Pämântul ca pe ceva care i se cuvine, gà ndindu-se cä , deşi se pare că e
al lui asta
Dumnezeu . Pámàntul e a1 lui ca să facä cu el ce vrea, iar
n-o să
În fiecare
aibä mare impor tanțä, ìn timpul vieții lui. Asta e o greşealä.
civilizație pănä la această cİVilizaț ie,şi folosesc cuvântul prea ușor,
etragä de acolo, pentru că radiațiile care pä trund prin gaura aceea le face cataractă
la ochi.
resursele Pămârtului au fost violate şi pr ádate. Voi le
numiți resurse, dar, de fapt, etc sunt elemente naturale,
necesare pentru viață şi chiar pentru viata Pă mâ ntului.
Însă cea maİ Cã Usticà , cea mai pr ădátoar e, cea mai
aQonizantă este o civilizație înclinată că tre tehnologie de
várf
 §İ COFltrol at ă de lăcomie şi de pmere, de puferea care îşi
croieşte
drum pñnã §i ïn utilizarea combustibili lor fosili.
G ă urile acestea din str atosf er a voastr ä nu ex istã
acolo
dintofdeauna. Sś şùğ cã prfmele eroziu ni au apàruf înatnte de începu
tul secoIu!ul. P’ a*derea de c*rhuni In sftatosfera ț] au continuat şi jyjQ|
rapid, odatã cu decop rlrea pe tzoi• ful- Atunci când ardeğ
combustibíli
fostll fărá ca Pâmàntui sa aibQ RFI ech[lfbru corespunzz o r care sà atbà
grijã de el
dfspare in sp@¢U ' Nu. nu merge in spațø. Ei v••t• la aJbă
valabilitate doøf IDd ÌȚȚ}W er8 și este [lnut BC@îo. Chfar in acest
moment, vol ğneț
in atrCosfera voastr ä r
*” !t*!^ focurf!or pe care
lc-«ä ars In ca|ibeIe voasbe acum a sutã dc a nf. În flecare c|i gã cãnd
pornib motorul de la maținB, unde credețl că se duc• sia* Dłspare
din fa(a voastră, dar unde se duce* be duce acolo. sus, şî e ğnur in cen
(\J í ü atmosfericâ, İn fiocare cäpBin care tehnologia schimbú struckri
molcc u larr şf crøeazä taflț ChlmíCn, unde ered e)cü merg produse ie
mcundare §l garele
care se emană* In c
]D'îg Marte sau pe Are. ÏÜe sunt in juru] PämãntuJul vœłru.
Fără echilibru l cormpunzător al arborilor maiestuoşi şi at
frunzişului marÍlor păduri, díoxinele dirt stratosÍerà sunt aşa de grave, că
acum ele
rod din partea inferioar ă a planetei voastre. Acest lucru no a
fost abordat a.şa de deschis pe câ t ar fi trebuit, in mass-media voastr ă ,
pentru cä a aborda această problemä ar însemna sä indică m ce anume
problema. Freonu l nu e singurul lucru care provoacä
cauzează
problema, ci ernisiile de la deşeurile chimice, otr ăvurile care sunt
emanate din lucrurile care sunt ținute in atmosfer ă. Ce ar însemna să ia
toată lumea poziție şi să spună: „Trebuie să schimbă m asta“? Ce ar
însemna asta penlzu producă torii dintr-o mare ramur ä industrialä pe
care se bazeazä țara VO£iStr ă, producätorii de maşinİ şi de motoare cu
combustie infernä, care vä asipură kansportul şi energia penhu colibele
voastre? Sunt foarte puËnï oameni care sunŁ dispuşi să se debarasexe de
maştnì șl sq
piardä 1ocurfle de muncă. Sunr foarte putini oarnøni
care sunt dispii§l sè scape de combusti6ilîf foslJl. Sunt foarte pu{iriI
pameni care sunt d@ŁIŞÎ Sá {ȚBÎčŁgC • fårB aerul lor r6coros creat
arsficial, ca st dea voie să se întàmple aşa ceva.
Ecologii din țara voastr ă au fă cut un mare efort, ei iau lucrurile
ceva mai in serios şi s-an întô lnit cu ecologi din alte ță ri, ca să ia o
decizie să nu se mai product freon. N-o sã oprească producția pâ nă la
sfă rşitul secolului, penh u cä producția e necesar ă pentru a menține
creştò rea economicä a țä rilor acelor a din Lumea a Treia.
peril:ru
Pr actic, natura nu este diferită de voi, in întruchiparea voastr ă
fizicã. Cel mai mare răZboi pe care îl are de dus natura şí ceea ce
trebuie ea să schimbe in întruchiparea ei fizică la momentul present se
leagă, in principal, de combustibilii fosili. Sună simplu, dar e ceva ce a
fost creat ca un instrument de putere şi de schimb, o necesitate absolutä
in țara voasträ şi în lume. Nu poate fi abandon at cu uşurință, pentru
că dacà ar fi abandonat, afunci cei care vor controlul absoluf n-ar mai
avea biciul in mâna for.
De la începutul secolului uostru şi pănă nu demult, un consotțiu
de entități eterice pe care nu le-ați putea recunoaşte au produs regulat
explozii care au avut loc in stratosfera voastr à. Au fost nişte mingi de
foc verzi, str ãlucitoare, unii dintre voi le-an vãzut."
De unde veneau şi de ce se aflau acolo? O vreme, nimeni nu a
înțeles enigma acestor lucruri şi scopul for. Str ăduindu-se să salveze
acest mediu, unii dintre frații voştri care trăiesc pe alte stele şi in alte
dimensiuni an produs explozia acestor mingi ver zi de foc in stratosfera
voastr ä, pentru a ajuta la neutralizarea efectelor de eroziune ale
stratului inferior. Aceste explozii an fost ceua destul de obişnuit. Acum
au incetat de ceva vreme, pentru că reprezenfau o acțiune de interferare.
Trebuie să vă treziți şi sä deveniți conştienți cu adeväraf de împär äția
voastr ă.
” „Profesorul Lincc›ln LaPaz, un rep ut abil expert in meteoric i de !a Universitatea din
New Mexicc›. a anunțat cà e ceva foa rte ciudat in leqä tur ã cu o ser!e de opt mingi
sttä lucitoare de foe. verzi. văzute pe cerul din sud-vest in decursul unei perioade de 1ß
zile. Meteorii sunt rareori Uerzi. spunea LaPaz. tar cei mari tree rareori in mod repeÎat
p›e deasupra aceluiaşi loc“. relata un articol intituiat ..Not farfurii zbură toare”. In Time
lWagazlne. 3 martie 1952.
 Pă mà ntul ia tri ă surile in propriile-
tectonice. Nu numai cä aveți o gaurà ' mă ini, in propfiile-i puliii 1
Fl3aSivă deasupra PoluÍuí S‹i‹ I, lac să înțelegeți mai bine o inteiigență care nu poate să vă vor beascá
dar se formează una şi in regiunile nordice,
una direct, dar e exact ca şi corpul vosfru, cu ră ni, imbă indu-se in acid,
ïã rïle numlte Gro enla nda, MEQ IO Cã Ftà da ți un acare
care
acoper7n °•^!!'i. i
SC ÎGrrì1C čt Z‹i j ›i ' mirosind a otravă şi avâ nd o durere continu ă de stomac. Prin asta
cocsta Ø5'(ÎCã. Acum sUFłt dejîŁ destu( de nu trece minunatul vostru Pă mâ nt la ora aceasta şi nu ii lipsesc propriile
meroase. A¡?ar pes «
LFLt C I dfoxinele rod proprletațiìe care creează t‹¡ resurse ca să se schimbe, şi o va face. Deja o face.
!+ čłzâ FftdJatiiÎe care v/n de pe Soarele Pă má ntul şi toată natura, mă reții delfini, frații voştri care s-au
N ue chiarcea mai bun ăștire
pe ca eați Vrea SŹ °t O lJ¿i ți aruncat pe plajă şi au murit, ei fă ceau o declar ație. Micuțele animate
ca rezultat direct at radiațiilor care
deOarcr r' pă trund in delic.J!eîc de la care vin perle de înțelepciune Mac şi ele o declar ație. Ele mor.
ccos1sfem e al‹' planefei voastre, in scurt timp a să vedeți
la peştii din oceane şi o să se facă Pe§tii care, altă dată , işi gă seau zone bune unde sñ se înmulțeascä ,
legătura cu pl ün ct onU]. V
zone care nu mai există , se str ä duiesc şi ei să facă o declar ație. De
čż čtpărea la
știri, pentru că trebuie sà exisfe o explicație pentru asta. fiecare datä câ nd o mare balenă eşueazä pe malurile voastre, ea
Rã diațiile direcfe care 9ăff find prin aceste gfiuri vor încearcă sä vä spun ä ceva. Toate astea nu rä mâ n neauzite şi nebă qate
planctonul şi vOr începe să creeze defor ma
hibrizi care nu vor mai putea să sc in seamä . Cine să se apere şi sä aibă grijä de viață ? Dacă omul refuză
înmulțească . P lancton ul este începutul lanțului trofic să se schimbe, atunci cu ce mai ră má ne viața? Cu ce mai r ä mâ ne
in mare.
la el. Ț ara
care este un org tnism viap, č ț O t tÕSčtt, Șİ Î òsat, ŞÌ lăsat de copacul? Cine apă r ä balena şi delfinul şi mica scoică a că rei iritație s-
aceasta pe care o numițÎ Casa voastră proteja
a Íost foarte tă , a dovedit a fi o bijuferie? Cine apă r ă stâ nca, r â urile şi aerul? Cine a
in multe feluri. Â fost cea mai 1ungă perioadă
dÏrj istoria înregistzată , in spus pentru ele: Acum e vremea voastr ä , că ci veți fr ă i, iar ceea ce ați
care o civilizație ä trà it neîntrer uptà de O
SChimbare i ndusă de un vorbit va fi auzit şi va primi rä spuns“?
Cã t iäCIÍSrn. Într-un tel, țara aceasta a fost
foarte protejatä de multe din Natur a, fiind o mişcare spre ínainte numită viațá , a mat asupra ei
lucrurlle care s-au inłEtȚ Ț jp]g I. Intțial,
țara aceasta era couplet aużo- in aşa de multe feluri elementele necesare pentru a face ceva cu privire
!Oțf oamenii ei Ș j ii mai ră mâ ne a destuł ş i pentru alții. la propria ei mizerie fizică . Ultima datä câ nd am vorbit despre

de aici SÒ ćlİbă g rï jă de oarnenii schimbare, despre zilele ce vor veni, am vorbit despre multe lucruri I
ïn”ainfe. Era cu ei care se vor intà mpla in mediu. Numai douã din acele lucruri nu s-au
oarecare adeváraf O mare gră dină
şi ÎFICQ mai este, Îritr-o
rnă sur ă , dar prin ignoranțä , a fost
vioÎatä , maltr atatñ și folosită intâ mplat. Vremea se schimbă . Acum ințelegeți asta, in retrospectivä .
greşit. Pă màntului i se intăm plà ceva
foar te dramatİC. Toate lucrurile Pă mâ ntul se mişcä . Stratosfera trebuie să se vindece; altíel, toate formele
din naturã strigă . Le doare. Natur
a e vie. Suflul vieții e in toate l ucrurile.
Doar pentr u că un |DOITÏ NIU VOrbeşfe cu tine, asta ei de viață de pe acest Pă mà nf nu vor putea sä suporte radiațiile. Simplu.
nu înseamnă că el Pä mâ ntul e in chinurile unei mari schimb ă ri, mai profunde decâ t
nu e viu. O planfă e Ü e,P ănq ântu1ev!u, stã nca CÒ Ci toaże Î ucruriJe convulsiile naşterii sale. Trebuie să facă schimb ă ri, ca să poatä să
evie
manifesfate in ìrripä r ä ția iuİ Du mnezeu trá iascá in continuare.
sunt
vii.
ș putea să intru mai mulż in detalii,
dar spunănd cä eIe strigă de
durere sau cä se sufocä , Sä U cá sunt ucise
prin gazare, poate că o sà và
.,Savanții australie ni au dat peste
a moşłenire tułbură toare Acżív:íłatea imlcanłcã şi pJăci”İe fectonice
suseeptib i1 Ía lumina u ltravioletă dă ună toare. C ercet ã tor îi
ozon. Au descoperit cà kr1lluI.
care este miezul lanțuîui tragic
g uríi din Strałut de in
ă Antarctica, este Îoarțe

CÔ Lld studiau structura geneticá a krill u|ui. Dr. ü U ÎÒ CUt descoperi rea pe
Nicol spune că descoperirea este |Dro Îun d
tuJbLJrà toare“. relata Australian
BFOadCasting Co. la 7 februarie
199s.
Întâ mplä tor, Inelul de Foc este o mare falie tectonicä ce înconjoar ä
toată lumea şi este dinamica unui proces numit plä cile tectonice.
Activitatea plă cilor, sau faliile, sunt cele care permit Pă má ntului
 condnuumu) 'rogresie} sale evoiuKve. cach čtżMnCl Când plã ciJe treC
la Locurile s4ă vechi vor prinde viață . Vulcanii şDà vechi sunt ca nişte I
suprafața compn arù a Pã mSn tului. eye sunt scftirnbate şi transformate
tiQri care dorm, in acest moment. Nu e ca să scape de voi, ci ca sä
și sce 6 Min nou, rcînnoite, revigor ate. İn prgzent,fiecare vindece ceea ce ați fă cut. İn acest efor t, Pà mã ntul se mişcä din toate
ridî cnnline.nt
de pe fața Pamã ntułui vosuu e › miȘCarc. ToBte se JTtݧC$ rri‹3 i r plă cile sale tectonice, de acum şi pâ nă la sfà rşitul secolului vostru, iar
ep›ede uoi veți asista la o intensificare r adicală a activității lor.
decãL a fó 5i ïÏ”Ïregișb at vreo c|čț tâ , penbu cá mčł se]e În oraşele centrale, In centrele de afaceri, veți vedea fenomene
conform wi i1 falîiÎDr ți haate sunt acÎJvate. ce apar in cer şi sub pă mâ nt. Veți vedea cum se întâ mplä lucruri stranii
Faliile permit curgerea unei substanțe nutritive minunate din şi minunate, cu privire la natur ä şi la asalturile acesteia asupra
ceea
ce se numeşte lavá , pbrjjà Ï”ț t oraşelor care sunt ră spunză toare de poluare in planul vostru. În
suprafața P3mâ nżulu! P**ttTIJ Vìața p)ó nte1ol', car • ver jgøggg imedlat present, veți începe să vă vedeți patria, frumosul vostru smaragd a1
Sã răsarä din
universului, in avâ nful schimb ă rii continue. Gaur a ciin str atosfer ă şi
voastre, a avut Doc oriunde altundeva, dar nu in țara voastr ă presiunea şi
există vulcani vioÎenți care erup chiar in acest moment,
În oceane mişcarea plă cilor tectonice vor crea un elect de încă lzire pe Pă mä nt,
disperat de a purifica apa. înfr-un efort
şi despre tar ïn urmä torii patru ani, Pä mâ ntul se va încä lzi atât de mult, inc3t nu
În present, existä vulcani care se
veți mai avea recolte."
reactiveazä
care se crede cò erau stinşi. nabstro Întã mp8/4e recanw em demowtrat em4așø
fTtó l \ze dILj vremuclle
Toale acesfc activitağ neDhițnulte sunt ceva cc nu ğ ne de •utwmbïiîîatee nu'asrr6 din ce in
U> I0timž şÎ de
lumea œ mai mare I• schlmh4cde •J‹malIce.
o bsor vgrca Viebi de cá fre vol. personal. Nu se reduce
la ce a sa mã ncați la cinš şJ IQ C ^ • •a /aceți câ nd a s mergeț
în
ń zttä
rit?tenii voştr'. NM ÎFțsc amnă nJmÏc pentru voi, peritru C§ ø çt
1^1õ plávoUã.davîn curând o »ă se inłó mple, pentru cà Porta cu
cere sunt ímpinse p]ã cł1e CE se ridłCă fnspre țara voastrâ œtë ma›
decá t orice s-a fDF ł'Nčtt WCodată ca energiJ2 d sEunsá ïn
uluttoare
acest plan şi este

Pà m6ntul se schimbÔ Ș i in fun¢tie de habiżatUl omului, Acolo

era deşcrt ț1 nirpopulat de ot'n înaînre, veti incepe sá vedețî
unde
fÎorJ, pțof țł furlnl neobIşnuife. care nu apèreau nTcłodałä În locurïle
acelea. înainłe de râ fuielile omulv l. İn zonele cu populațe densâ
ver începe sá vedep CUT nü tlu£ I aCtioneazá maî radical fațã de
implicareø OF\J}Ml, iar ceea ce a fast sursa natur alá a a netuiul să u,
vet idea cum se s«htmbă foar te rapid, t cileÎe care vor veni.
 Recoltele ță rii voastre au fost luate de puteri rnai locuri iar aceste locuri sunt cu adevă rat foarte mari. Există in prezenf
mari, iar fermele nu vor mai fi. Locurile care pâ nă acum doi mari vulcani pregä tih să elibereze presiunea plă cilor schimbă toare
erau deşerturi, locuri unde omul nu se duce decâ t ale planetei voastre. Unul e in Europa şi se află pe o insulä, iar in acest
foarte rar, vor fi inundate de ploi neobişnuife. În timpul moment este in erupție, pentru că activitatea de sub coşurile lui e atàt
acestei încă lziri a lumii, tiparele climatice se vor de mare. Marea foamete din Europa, marea foamete a Irlandei a fost
modifica. Ați văzut începutul, chiar şi anul acesta din rezultatul erupției unui singur vulcan in 1800, care a stâ rnit prat ïn
timpul vostru. Mai urmeazá şi stratosfer ă şi a creat iarnà in miezul verii, inQhețâ nd astfel toate
alte lucruri. recoltele şi provocă nd foametea. Un singur vulcan a fá cut asta. La un
Pä mâ nful se stră duieşte progresiv să ïndepă rteze niuel, Pă mà ntul se încă lzeşte, iar la altul, dacă ambii vulcani se hofä r
omenirea, că reia nu ii pasă şi care nu se ocupã de ä sc sä -§l elibereze presiunea şi numai natura decide câ nd e
suprafața sa, pentru ca el sä poafă să se vindece ïn multe
lur•, !+ •d c• hr • na noasl ra æ !!• łi nü ' n•sigut&: vo duce la creşterea njvelulul
° ^^!^‹ *c ccæst6. la interl.sitate din œ In ce mai 2
' Stocurile globale de Qrâ ne an ajuns la cele mai scä zute niveluri in ultimele trei
fFlQfØ ü iÚ j=¥BgłF@țÓ z np[mpg|@ gț ¥"¥£lf\Lț Íß tJa ar •peci1 ți lrt rà sp8ndlrea de bol i vectorłaîe
decenii. lăsând întreaga Hume vuJnerabilä In fața şocurilor produse de recoltele proaste“.
, r'a dn PrG@ü mul dQ @e iu al Națlvnllnr Lfnltc (UNEP}. New Delhi ź0O2, relateaZă AOL News. 28 septembrie 2007.
 momentul erupția lor în stratosfer ă va crea o r ă cire imediată a
suprafeței Pă mâ ntului, ducâ nd astfel la formarea unor tipare climafice
radicale. Dacă locuiți pe o falie, atunci vă jucați cu viața voastr ă. Dacă
vâ place falia și Vă place priveliștea, ră mă neți acolo. Dacă nu puteți să
vă permifeți altceva, stați acolo, dar aCUfTl locuiți într-o zonă activă .
Dacă locuiți în apropierea apei un loc periculos nu numai că se mișcă
plă cile tectonice (și nici savanții voștri nu sunf conștienți de asta), dar
piă ciÎe acelea care se află sub mare se mișcă și creează valuri foarte
mari. E o reacție naturală de schimbare. Într-uri ecosistem echilibrat al
naturii, in care animalele sunt în armonie cu Pământul, veți vedea
rareori weo
schimbare in acele zone.
Topirea calotei polare, gaura din strafosfer ă și lncă lzirea planetei
în urmă torii patru ani se vor petrece mult mai repede decâ t vă vor
spune savanții voștri. Topirea unor mari pă rți din calota polar ă deja
are loc, iar asta va crește nivelul apelor pâ nă la două sute de picioare°°,
iar in golfuri și în unele locuri ua crește numai cu două sprezece
picioare. Calota sudică deja se topește. Calota nordică e și ea deja într-
un proces de topire lentă , că ci aveți un ghețar care s-a rupt și care acum
e în apă , iar acesta e rezultatul încă lzirii apei și ghețarul e în mişcare.
Sunt mai mulți care sunt în mişcare. E in regulă să avem un pic de apă
in plus, dar un singur ghețar ar fi de ajuns ca să fur nizeze apa de bă ut a
acestei ță ri timp de treizeci de ani. Afă t sunt de mari. Cum și nivelul
mă rii crește, nu e deloc înțelept să fii pe apă , ci în interiorul continente!
or. Nu veți vrea nici să fiți în zone cu populație densă , dacă puteți să
alegeți să schimb țÎ dsta. Pă rTiă ntul se va incă lzi în urmă torii patru ani
și, în fiecare clipă , prin erupția a doi vulcani majori, ar putea să se
trezească cu o iarnă în miez de var ă . Valoarea recoltelor la scară inter-
Groenlanda §i f¥nja,pțjgg t tn Pi. asta at dt-tfB lfl ridica ră u ril»ețujuJ bal al mă rilor
cu aProx'mat'v 2J*' rlr.!oa‹a. °au 5S dc mersi.- V.Yd Tod»y. 21 noierltbtie 2004. ştirile
i iațională va fi periculoasă pentru modificarea climatică , pentru că
există un lucru pe care omul și alter ego-ul să u nu pot să îl facă , și
anume să modifice vremea și să modifice Pă mâ ntul, in schimb ă rile
sale.
Cum v-ați simți dacă cineva v-ar detona o armă nuclear ă în buric?
„Doar o testă m, desigur, să vedem cum reac!i nezi.“ Credeți că armele
producă torilor de muniție, cu extr aordinar a eliber are de ener gie
concentrată în interiorul Pă mâ ntului, ră mă n fă ră niciun fel de urmă ri?
Dacă ai unde de șoc care îți trec prin buric în centrul acestei ță ri,
împreună cu o fort,ă creată în interior, că reia i se ală tur ă și fort,a cc
vine din ocean pe plă cile tectonice, atunci ești într-o poziție foarte
nePotrivit  . Ș i deșeurile noastre nucleare, care se aruncă în faliile
tectonice? Ș tiați
că deșeurile nucleare au fost puse în butoaie și aruncate în marea
peșteră care intră în California, în falia San Andreas? Nu știați asta,
dar desigur, cum să știți? E o peșter ă adâ ncă . O să se miște, o să o
acopere §i o să ajungă încă și mai adâ ncă .
Pă mâ ntul are multe de schimbat, pentru că se luptă pentru
propria sa supr aviețuire. Cum cad ploile pe coasta estică și în Europa,
otr ava lor distruge resur sete natur ale, pă durile, pă mâ nturile, peștii și
tot ce este viață și este legat de apă . Cine o să oprească asta? Credeți că
o să se oprească doar pentru că noi distrugem câ teva lacuri și câ țiva
copaci? Dacă ploaia care cade peste voi e ca și cum ați bea otr avă , e un
preț mic pe care il aueți de plă tit, ca să mergeți inainte și să vă împliniți
un vis, o realizare, tehnologia unei civilizații.
Oamenii nu sunt cu gâ ndul la schimbare. Nu-și permit să o fac ă .
Între acum și sfă rșîtul secolului vostru, multe locuri care vă sunt
familiare acum nici mă car nu o să mai arate la fel. Ceea Ce altă dată
erau insule va dispă rea, iar acolo unde nu exista pă mâ nt, acesta va
apă rea. Acolo unde odinioar ă era deșer t, vor creșfe ră saduri peste tot.
Acolo unde erau c ă mpuri de gră u auriu, pâ inea vieții, ueți gă si acum o
zonă deșertică , unde nu se poate cultiva mâ ncare.'3
Unde veți gă si locuri in care deșeurile umane sunt aruncate în
apă , veți vedea reacții violente ale naturii în acele iocuri. Va veni o zi
câ nd pescarii o să -și arunce plasele în abundența mă rii, care, in esență ,
„ Calota arctică se topește mult mai rapid decă t se au teJatat următoarele: "' lntr-un nou studiu. savanți i constată că o deplasare a jetului de aer ,extinde zonele
prevă zuse. tropicale §i deșe rtice ale Pămă ntului“ ASA Iâday. 25 mai 2006.
 hr ăneşte atòția oameni
din lume, dar le vor scoate goale. Deja se
înfâmplă acest lucru.
Voi nu ați fost afectați prea mult de turbulențele naturii, care au
ÎOC člCUm, pentru cä nu s-a întâmplat in cur tea voastr ă. Vedeți
doar
poze cu oameni care mor de foame în Africa şi vă pare rău de ei, dar
de fapt, pentru voi nu înseamnä nimic, pentru că nu voi sunteți
cei
Llfiți. Nu înseamná prea mull pentru voi, dacă nu e dish usă
care casa
voastră atu nCi când ïncepe sä se cutremur e Pămãntul. S-a
altundeva. A fost la ştiri. Deşi vä pare räu de oamenii care
întàmplat
au pierit in cutremu r, in noroiul care curgea de pe munte mai repede
decâf puteau să meargò maşinile for, deşi e otragedie, designs, ea nu
este in realifatea
voastr ă, pentru că nu vi s-a intâmplat vouă niciodafă.
Părnântul, in evoiuția sa şi în nevoİa sa de a merge ìn ainte și de a
se autosusține, e pe un curs violent față de omenire. Natur a va
fi într-o
opoziție violentă cu omenirea care refuză să asculte, care nu se poate
rnuta din glorioasa-i colibă, nu poate sã piardă un apus de soare ocean
la
şi nu poate să se consolideze pe o bucată de pămănt. E un adevàr. Cine
o sò dea de mäncare tufuror acelor oameni care s-au mutat in or așe,
care trăiesc unii peste alții şi care locuiesc în locuri unde nu estg păman
r unde nu cresc lion dec"min parcuri Supu ficłaie? surtt eel care au
reuțlt, cîasa de mî]loc, care a sã devină y mat bogaț,
du C iFłE D Sb aibâ gr iJ â de ei şl clne a sâ łe punã pâfnea
pa masa* De
unde D 5Ś Vinà? De unde a sâ 1e vinã apa de bâut*
Cu schimbările climatice care urmează, omul se află în cea
mai
vulner abilă poziție in care a trâiż vreodażá, pentru că s-a îndeç ăr tat de
bunul pă mânt. Ïn tOt timpul şi toate marile schimbări care au avut loc
in decursul unor vieți în4egi, chiar şi in Viața mea, omenirea era
suficient de suveraná ca sà poată sã meargá dusă de val, pentru cá
(ráia ïn armonte cu mediul sáu. căcî aceea era masa e ì.
omenirea În
aceasfă zi, p-tru omenirea CiVjl1zatá care trBieşte punct ì culminan
aJ opactf saie de aur Şi te hnologie. când annul poate sa vadă depar ts
ïn spayu, CčŁGB ś? VÎI[OIMÎ ÒC@gtg! omenirî, care a p ásir bunatafea pàmšnt
luî şl s-
a dus să urnplc vidul celor care domnesc joeste Pămônt? Prăpóstioase
sunt vr emurile care sunt aici, chiar acum. Să vă spun că o să vină
valuri care v-ar acoperi şi cea mai înaltä clădire a voastr ă n-ar însemna
nimic. Să vă spun că se vor i uye bucăți întregi de masă continentală la
conexiunile dintre plăci n-ar însemna nimic. Aş putea sä vă spun cà
mor copaci m ăreți, copaci maiestuoşi, dar ei nu sunt in cur tea voastr à.
Ați plâns din suflet când au eşuat delfinii şi au pierit pe plajele voastre?
Ce uă spuneau ei? Ce creatur ã mai blândă, mai sălbatică, mai liber ă ar
putea să lie atăt de afectată de atitudinea omenirii? Dar voi nu i-ați
văzut. Unii au plàns răuri de lacrimi, pentru că, in sufletul for, an ințeles
ce ïnseamn ă moartea acestora pentru propria lor ființă. O să le ducem
dorul.
Natur a este in alinier e cu Not universal şi cu toatà ueşnicia,
pentru totdeauna. Un copac va trăi cu voi şi o să vă dea umbr ä, adăpost
şi chiar màncare, dacă tr ăiți in armonie cu el. Dacă iubiți pământul pe
care stați, el o să se îmboQățeascfi şi o să vă hrăneasc ă bucuros. Norii
care vã trec pe deasupr a capului o să reverse cea mai bländä apă
peste voi, dacă sunteți in aliniere şi dacă aveți respect pentr u ei. Cum
altfel ar fi putut sä supr aviețuiască omenirea, vreme de eoni, dacă n-ar
fi fost câțiva oameni minunați care au înțeles ceea ce nu poate fi spus
niciodată, ci poate doar să fie tr äit? Acum, natura mòr şãluieşte. Nu
pentru că Dumnezeu vă ur ăşte. E victima care strigă. Nu pentru că
lumea vă ur ăşte. Pămôntul nu ur ăşte; numai omul ur ăşte. Asta nu e
pedeapsa pentru că n-ați fosr dintre cei care Mac bine. E euoluție. E
schimbar e. V-am spus că, dacă vreți să alegeți de partea cui sä fiți, en
sincer no m-aş duce in colțul oamenilor cenuşii, pentru că numai natur
a, in impulsul ei, are puter ea şi mobilitatea de a perturba întregul plan.
Vreau să ştiți că existä multe, in lumea nevăzută, care sunt aliniate cu
prețiosul vostru Pământ, iar ceea ce e aliniat cu natur a e aliniat cu
Dumnezeu din ăuntru, cu cel din afar ä, cu totul care este in tot.
Pe măsur ä ce industria merge lnainte şi țările îşi pierd chipul, iar
ordinea mondială începe sä ia o formă ordonată și frumoasă, Pământul
spune: „Destul.“ Cñnd o sõ vedeți in Ziar e, dacă o să aveți noroc, că
t apele cresc, binecuvântați-le. Dacá auziți de vreun vulcan măreț că
er upe, binecuvàntați-1, pentru ca ct elibereazá presiunea penfru a
regenera natur a, priñ plăciie tectonice şi mişcările acestora. Data viitoar
e
 / *//////f // I', //ÿ , J/ //j , // y//, y

când
auzii ur fi treaba voastr à , in viață . Dar nu se va întò mpla aşa, pentru cä nu
conlinuui, .acesta e planul Atotputernicului.
En am crezu t că ceÎ m ai Vreau să rețineți ceva despre schimb are. Motivul pentru care nu
Viața mea era Soarele, iar urm măr eț lucru pe care 1-am văzut vreoci of it
Ô OFUI )UCf U măreț era Luna. Fără
forțe vita]ï?, firava /iința Li mp ğ nu ar accst‹- vă schimbați este că vä e fricä de ce o sä fih in necunoscut şi de ce se
SOarele nu este acolo ca să avea o casă in Cčlre să se exprim‹', află acolo, pentru că nu poate fi identificat. Asta e o schimb are de care
vã pòr jolească sau să vă răn ească. E
Cd 5ă acolo› nu ar trebui să vă lie teamă nicodatä , ci ar trebui să aveți curajul şi
Và susținñ viața. Știaț i exiztô universuri in care soarele
e albastrii. grația în voi să faceți schimbä rile necesare pentru a că lă ri pe fur tunä,
iør ei căau luminä albastr ă , in loc
de lurriină galbenò? Soarele acesta pentru cà tocmai se coace una. Schimbä rile acestea sunt per tinente
bci i ga!
e unic, iar prin fotosinteză , voi aveți extraordin nu numai la niuel economic, ci şi liter almente la nivel de supraviețuire.
ara culoare verde. Ș tia[i
că verdele nu existà în
avet CUl oarea verde alte locuri* u o aÎfÒ Cu loare, dar
pe planeta voastră pentru că nu e verde. VoJ Aparent, la magazine n-o să se terrine niciodată burgerii şi o sä fie
aveți un soare mereu multă pâ ine pe care sä o puteți alege de pe raft; dacñ e pä ine
galben. Asa O face atát
de mí nunatà Și ażôt de unicà, asta O face casa
care, deocamdată, dOar o iau de veche de o zi, puteți să o aruncați, pentru că o să luați alta, dar tot
Dumnezeilo t’ hună.
tipar u1 de viațá al alimentelor se schimbă . Aparent, sunteți puşi
SCh İ lTlb ări se în tàm
EVO Í uț ia
acestor plă deja. Schi mbăr ile vor împotriva a douä mari fort,e. Iară şi, dacä aş fi ïn locul vostru, eu m-aş
CO PltjFlu a pân čl SÎÔ rşitul secolu l ui vostf U, câ nd va apă rea o Oaste in alinia cu natur a. Cealaltă pare foarte plá cută , pentr u că e zona aceea
ä
cer uri care e pe drum. Ce înseamnò asta?
asta ínsearrtnõ CA, În de confort, e cutia, e cardul şi, aparent, biletul vostru pentru o viață
zine ale G']DOCIİ tÏ£anilor, śe dezlànțuie o putere,
ultimelc care HU Odte fi mai confor tabilä. Vreau sä ştiți cä trepidațiile care urmează nu sunt
de oameni, aÎe căror idei şi ale
cáror planuri erau să
confrolatfi fã rä sper anțä , pentru că, in toată aceastä schimb are, mai există și
COlapseze
alegerii intru
vidul un
inrobire completõ şi cõ cei umil¡ p t at treilea ingredient. Cei care se aliniazä cu natura şi se aliniazä progresiv
i› '- <i $ Ò mà i"1tul.
E CIO CÒ VOÎ SUrłtetï Umili nU înseam nõ că sunteți nişte idioțİ
fărä să-şi continue suveranitatea vor träi să vadă vremuri märețe, despre
cei
mime. Ïnseamnă cunoa

Să ascuiț ștere dobânditÒ Șİ înseam nă sà as care am puține cuvinte să spun, sau chiar nu pot sä spun nimic. E
culżi natura.
i coP č!c U I, iar e1 o să î ți vorbeasc ă. Să Înțg jț?gi ig IP vorba de super conştiință, o fume fără imagine a alter ego-ului, dacä
C direcție
batevântul şi să te mişti in consecințã .
Aceia sunt cei umil i. De fapt, puteți să percepeți o astfel de lume. E o lume care supraviețuieşte
ei sfârşitului acestei epoci. Nu e făcutá din oamenii cenuşii şi din cei
sunt ingenioşi , cä ci ei supraviețuiesc
i ste toate.
NPI pufeți să mai continua P care şi-au colapsaf capacitatea de libertate, pentru că ei an ales sä
tİ SÕ SfâŞiați s tra tos/er a, căCi fărà
interVen ți a narurii, øt /1 O SO cieta te facã asta, ci e fòcutà din cei care au fost profețiți, care au fost numiți
foarte asem ñ nă t ã re cu poporul
cei puțini şi
men i niția Í, care tr ăia Într- COC FtUmit L.emuria, uitat de mul t şi r adicali dintre Dumnezei şi mulți dintre voi o sä vedeți toate aceste
un foarte
corl troversa f. Ei tr ăiau sub Pă mÔ nt, din
se aflau pe pãm ant. N-o Să
cauza tut uror a nirri alelor acesta
Íiã care ura Căror
Oamenii meazàpiele
şi ineste
aniiexpusă
ce vin.lavasoare.
fi o creştere radicală a r ă nilor
care puteți să ieşiți la sOare. Chiar şi in anul De ce se ïntămp lă asta in
această țarô? Pentru cã in st ratosfer
à ap are O @čï UFÒ• E Ml Cô, dar
se
lărgeşte. Dacă ar fi rămas aşa, toată l uiTlea
ar urma sã lie condusă de vr emuri.
O €•1ită sub pă
mân t, tar mu ncìtori i ar rÔ la sujsrafațö şi cam asfa
man e
 CAPITOLUL ȘA5E
Pregătirea pentru schimbare I

„Chesti'unea importantă apregăfirii, pecareampredat-ocu

mul(i ani in urmă, este că i-ann rugatpe faci cai care vor
să asculte să depaz:îteze mâncaza și să devînă suveranl yl să
aibă multă apfi, dar să o aibă din pămănl - și că punefi
deoparte mâncare pentru toti cei din vlața voastră șlsă fi(i
suverani 7oartesuverani, sfivăpfisfrafihaineIeșis&l'ucra(îi“n
așa fel i“ncât. indiferent ce s-ar i“ntâmpîa co lumea, voi
să putețisâ văsus(inet,Itn continuare.
Ei bi”ne. asta nu e o /“nv'â/âforă nouă. Asta s-a i“nfâmpfaf
cu mulfi ani I“n urmă, in timpul vostru. Dar tot e important
penfru că wemurile despre care vorbeam atunci au sosit
deja fiisunfi“n curs dedesfășurare.“

Romdia
 e să faceți voi, în sifuația asta? Iar ă și, e vorba de aiegeri pe
care eu nu pot să le fac în locul vostru, așa cum nu pot să
cresc eu în locul vostru. Eu pot să vă dau opțiuni, dar voi trebuie să
faceți alegerea. Trebuie să o faceți pe cont propriu. Vi se pun in față
alegeri pe care să le faceți și veți deveni din ce în ce mai conștienți
de ele in zilele care urmează, mai conștienți decă t ați fost vreodată .
Nu sunt a1egeri•oribi!e și nu sunt urâ te și nici rele; sunt doar
alegeri. N-ar trebui să reacționați din frică , c1 mai degrabă prin
cunoașterea despre cum să supraviețuiți.
Pufeți să aleQeți să ră mă neți unde sunteți, dacă sunteți în or aș, iar

lucru: luați aurul cu care v-ați duce la petrecere și investiți-I in mâncare

multă și în apă și fiți pregă tiți. O să aveh nevoie de mâncarea asta, intr-
una din zilele acestea. Nu vă spun asta ca să mă aud fă câ n.4u-vă o
previziune infunecată , ci pentru că e ceva natur a1. Cine o să vă
hră nească, atunci câ nd fermierii voștri o să fie victimele constoir ațieî
împotriva lor, o să lase mâ ncarea să putrezească pe câ mp, ca să
promoveze alte ță ri, iar mâ ncarea pe care o cumpă rați voi o cumpă rați
de la alții, nu de la propriii voștri fermieri? Pentru că schimbarea
climatică e in toată lumea, cine o să vă hră nească pe voi?
Dacă vreți să vă susțineți, atunci mutați-vă de unde sunteți, dar
faceți alegerea pentru că simțiți in voi că e lucrul important care
trebuie fă cut. Gă sib o bucată de pă mâ nt și iubiți-o și ea vă va iubi, la
ră ndul ei, și creați-vă acolo coliba, fie că e vor ba de un palat sau de
un loc sub un copac, unde să vă sprijiniți. E în regulă , atâ ta timp că t
e pămâ ntul vostru și aveți suveranitate. În zilele ce vor veni, dolarii
vo§tri cu In God we trust" ar trebui investiți în aur, căci aurul a
susținut un sistem de schimb vreme de trei mii de ani. La analiza
finală , va fi singurul
 / C’ H/ii“CJ />6"/ifî D sc ?//77 ‹9i N
Îucru
în lume. Se manipulează subtil ca să ajungă leQe. Că t o să dureze?
cănd ceva despre eITt5. Ei nu plătesc impozife, iar dolarii
Trebuie să cadă toată economia sistemului monetar, în toată lumea,
pentru ca asta să poată fi implementată ca o salvar e. Aveți patru ani,
lor sunt bine pușî
du pă cum se vede în acest moment, ca să vă sprijiniți aver ea și
ia avânt, suver anitatea, să puteți să faceți schimbul dolarilor și să vă obțineți
o s* P! Ă - dupâ cum se vede acum. Piața vo $ s
desîgut. va fi suveranitatea deplină la timp. După cei care guvernează lumea, patru
câștigu] lor ani e data lor optimă , după cum se vede acum. O să se intă mple multe
Suntșl lucr J‹| mai mșrețe in CaFC Sa Va inveshți fOndLtrile de în patru ani.
decBtîn bunurf in{arțg} }j ,
cayital, P ^ <* alztnci cănd jucați Am vorbit despre economie §i de ce e ea a§a cum e. Am vorbit
jocorî de noroc, despre Pă mă nt și desyv e schimbă rile lui și de ce sunt ele necesar e. Am .
jUCă [i îrl iluzii, iar cineva trage Sforîle acCJor iluzil. D
L=1MFi tangibJle,
pamânt, b unul pă m0 sa vă inlarească, în uI"e rnurile ce o să vorbit și despre aleger e și de ce suntCți voi divini atunci că nd alegeți.
ânt vină
bine să ai n bucată de pă mâ nt pe care să o numeşti
a fa și care să Rețineți că v-ann spus că există sper anță și există opțiuni. Cei care
/ie a td prin foab tulbur ă file astea care o să vin ă . Pe acel p
ă mă nt vei dobă ndesc o suveranitate absolută , care tră iesc în perimetrul
avea adă post șl o să treci cu bine prin toate care vin, prin
intermediu l a
ceea ce se numeşte Dumnezeul dină untr ul tă u. Niciodată pă mâ ntului lor §i n u c ee az â in cadr ul com uri it ă ți i economice a u
nu deții
pământul. Părri ăntul e acoio ca să îi fO1OSe§ti. Este casa opți uni extraordinare, pentru că sunt ceea cc se înțeleQe cu adevă rat
ta în această
prin oameni liberi.
biata dmp cat îl foloseșd. 0 să te înyf¿ty @
O să te hr ă neamă . Sunteti mult mai mulți decă t cei adunați în această țară , mult mai
ca să nu te deținâ nimenl, !07 LNâ ncmeg fete pențTu supraViețuire. mulți care sunt conștienți de aceste lucruri. Voi credeți că cei mai mari
D”up analiști financiari au Îevrne ie și fă ntă nile și banii lor îngropați în
dezofdo nat,a fÎuxul
aceastăse va perturba.
izțy JucruriJe se vor întâ mpla monede de aur și de argint pentru că ă sta e obiceiul lor? Ei nu sunt
prostă nacul
in oi'tce care ascultă de cine știe ce personaj fantastic, care îi spune toate
aceste
a decloă t FÂZÂOi. Oamenii cenuții se luptă ți se
»*0lesc să dnă lucruri care urmează să se întâ mple. Entită țile acestea sunt entită ți
str
atenuat. l3inecuVântat să fie cel Care planul conștiente. Deja și-au fă cut provizii. Unde credeți că se duc oamenii
• rr•s adev 7M) ti s\Jnt muiți care cenușii? Tr ă iesc în munți, în refuqiu. Cu sigur anță că au și colibele lor,
spun adev/'iruÎ ț i pe caro eu nu 1 lftu Unii se trezesc,
dar m6ncBrea dar își au locurile lor sigure. Oare ei nu se gâ ndesc că planul lor ar
yradu9â dc pămâ nt EĂ VQ 1FÎtĂFQQ5CĂ, prin toată această
schimbare putea să reuşească , fă ră nicio posibilitate de eșec? Sunt pregă tiți foarte
Na¢unea radlcală . ultimele zîle in această țar ă, pe acest pămani,
frumos. Ș i asta e doar o învă ță •• a re r+tru o mă nă de oameni spirituali
în
fl I(ÎUnea unui popor radical care se va ridica iWpobivo dețl propria putere. să i(i deşi MCM)
opresoruJui u, SÂ î{i întă reștî corpul, sâ devii suveran ți
chip sâ devil ann simplu. Nq e nimic rău în •• . Eu v- sfatui. deși voi
sâ u, iar cel mai mare mesaj al ef vine din nota.
Cine o să câ ştige ră zboi ul? Partea luminii. A§a e destinul voasbă , sB nu Juați semnuJ fJarei. carduJ de dohlL ÎjgCQ
Asta e nu e lege absolufâ
alegerea. Natura e aliniată in Îumin ă . A fi sustenabil înseamn ă să iți
care urmează o entitate fantastică ? Deloc. Numai prin
ioal ta ea unui astfel de alter ego a ajuns omenir ea să -
§i lase pă mâ ntul și să se adune în orașe mai mari, să
devin ă sclavii celor care îî dețin. Numai de curâ nd au
încetat oamenii să mai recolteze și să-și culfive
propria lor mâ ncare și să facă provizii. Astă zi, cu toate
converiiențele voastre, pare aproape prostesc să
depozitezi mă ncar e, dar omU1 Cdre o face e înțelept.
Cei înțelepți sunt foarte bine informați mulți dintre ei
nu știu ce sunt eu și nu șfiu de voi și sunt foarte
con§iienți de ce urmează să se întâ mple.
 Aj“utor de la alte ct“ ilízofi“i“ și sÜrşitu/
tlranleî
Nu sunteți singuri. De ce nu a spus cosmosul: „Hot, Koi de ‹ c›1o,
treziți-vă “? De ce frații voştri din mä rețele nave de fee nu an voi All
omenirii? De ce nu u-a vorbit Dumnezeu, marele g'. rd? De ce tacc
toată lumea pe tema asta? Nu pentru multõ vreme Pentru că fiecarc
parte a tot ce este, este totul-in-tot principiul Este, Dr iinczeul.
Pi‘incipiul şi a tà cuf, fă cà nd Doc reflexiei a ceea cc rate, dramei umane,
să se desfă şoar e prin voința pe care o dețin oameni i și prin. aleger ea
for să iasă in față şi să devin ă Dumnezeu/b ò rbat, Dumnezeu/femeie,
realizat. Marele gâ nd nu a spus nimic, imaginați-vă că spațiul are o
voce, ddf a fã cut loc.
Există entită ți de vibr ație superioar ă , masă energetică şi mai
există şi ìnQerii acer a din vechime, care le apă reau oamenilor de pe
acest Pă mâ nt, le dã deau profeții şi încercau să ii ridice din neglijența
lor. İnqerii aceio vin en nişte nave mari. Ei sunt formel•- învă pă iate,
acestea sunt navele in flă că ri c rc c› să lie din ce ìn ce mai vizibile pe
cerurile voastre şi din ce in ce mai mulți oameni or să intre in contact
cu ei. Ei existà . Dacă stați şi vă gă ndiți cã voi sunteți singurul lucru
splendid din acest univers, sunteți mult mai inQuşłi la rninte decà t am
perceput en la început. Dacò vă gñ ndiți că , din cele zece miliar de de
sort din Calea Lactee şi din ei, existá universuri intreQi, acest smaraQd
cu soarele sä u galben, din cea mai exterioar ă parte a minhi fur
Dumnezeu, este singurul lucru care are parte de drama omeneascä ,
atunci aveți nevoie de o viziune. O să vó trimit una. Aşa să fie.
Aveți frați, surorí, inteligențé omeneascà ce arată aÍtfel decò t voi,
penhu că mediul for e diferit. Există diferite sisteme in care mediul
însuşi, mediul ființei umane schimbă ființa umană . Asta nu ii face mai
puțin frumoşi şi mai puțin iubitori şi nu inseamnă că ei nu an sufiet,
pentru că an. Aceste entități an jucat un mare roi in evoluția voastr ă.
Rețineți că voi suriteți intr-tin flux temporal foarte lent. Ei an reuşit sà
încovoaie spațiul, in foÍosul lor. Asta e inteliQența care vä aşteaptã in
superconştiință .
Entită țile acestea sunt foarte conşfienfe de ce se întà mplă aici.
Sunt foarte conștiente de distrugerea țesutului Pă mã ntului. Sunt foarte
co oștiente de str atosfer ă . De ce sã fie conştienți? Pentru că sunt frații
şi surorile voastre, tar ceea ce voi nUmiți Tatã l vostr u este şi Tată l for.
Ei sunt îngerii din vechime, care s-an înfă țişat str ã moşilor voştr í. Ei an
fost cei care au atins Spiritul profeților, ca să vorbeascà tuturor ță rilor,
nu numai fur Abraham şi poporului să u, ci şi oamenilor dinaintea Int
să susțină şi să ajute, să scoată omenirea din stagnate şi să o ducă in
evoluție.
N-an venit ca să vă salveze. Au venit să vò ajute. Ei nu vin să vă ia
pe toți şi să vă ducă altundeva. De ce să area să facă asta? As şi ei
mediile lor, de care să aibă g E un adevă r. Ei sunf aici ca sá vã ajute
sã salvați Pă mă nful. Ei sunt in aliniere cu mişcarea şi cu direcția sa. De
asemenea, ei sunt aici şi ca să intimideze marele spectra numit alter
eQo. Sunt aici ca sá oprească r ă zboiul ímpotriva puținilor r adicali ai
lui Dumnezeu, iar focul lor va fi ca un scorpion poker ă t din ceruri
împotriva celor care împing că tre colapsarea completã a vidului
omeniril. hunt aici ca să ii ajute pe cei care nu vor toler a sã le lie jefuită
însä şi libertatea. Ei sunt de partea voastr ă. Lucrează in armonie cu
Pò mâ ntul, In mişcarea şi ín schimb area sa, cu presiunea economiei şi
cu înrobirea supremä a lumii. Ei iucrează peritru o voce singular ă ,
care nu a fost auzită niciodată , vocea fur Dumnezeu care vine din toate
lucrurile, din steaua cea mai îndepă r tată , dincolo de ce se 'Bede in ceea
ce credeți voi că este spațiul, la toate nivelurile tuturor universurilor.
Cuvâ nful care nu a fost spus niciodafă este „Gata“. Sunetui acesta
este eliberarea pentru totdeauna a alter ego-ului.
Cum poate să continue o înflorire a omenirii, că nd ceea ce fusese
in continuum fusese abilitatea dată de Dumnezeu de a avea o voință ,
de a face schimbarea şi de a face alegeri? Atunci câ nd alegerea voasfră
e cedată şi cá nd nu mai aueți de ales şi cand sunteți deținuți, atunci
este sfä r şitul timpului, pentru că timpul, destinul manifestaf, este
bazat pe alegere şi pe atifudinea colectivá , experimentate In acest
Acum care asiqur ă viitorul. Că nd viitorul nu mai este o aleqere şi că nd
a fost colapsat intr-un efor t de masă at omenirii, care şi-a cedat
puterea pe deplin, fă ră sä mai aibă nicio alegere, atunci nu mai există
evoluție in drama umanä , in Spiritul omenesc. Ce ar fi viața, ce ar fi
evoluția? Unde e libertatea să lbatică a sufletului? Cu ce se mai desfată
Spiritul şi cò tre ce poate să evolueze, dacă piere şi se întoarce iar, într-
un suflet
 care și-a cedat complet puterea? Asta înseamnă cardul de debit.
Cardul, după cum i se spune, cardul nu esfe ră u. El este doar
instrumentul car ‹' exercită cedarea dreptului vostru inalienabil la
libertate, a dreptului vosti i i divin de a alege și de a fi un individ viu și
vital, o ființă uman ă glorificat i in sâ nuÎ eternită ții, dc-a pururi și
veșnic.
Timpul se sfâ rșește. Asta înseamnă sfă rșitul timpului. Timpul e
relevant doar pentru schimbare. E relevant doar pentru evoluție.
Evoluți.i rio are nevoie să existe dacă nu există tirrtp și, cu toate
acestea, timpul și evoluția sunt unul ți acelaşi lucru. Ele sunt flux. Ele
frebuie sti coexiste, pentru viață , pentru confinuum. Atunci că nd nu
mai evoluați și nu mai aveți aieQer e, decă t prin instrument, atunci ați
fă cut alegercu să vă cedați dreptul divin la individualism și la destin
manifestat.
Așadar, ce se str ă duiesc să facă marii voștri frați și surori? Să țină
contin uumul pentru voi, pentr u puținii r adicali, că ci pentru ei, cc
inseamn ă o nicovală , un plug? Ce să fie munca și pă mâ ntul, dacă nu
există libertate? Nu inseamn ă nimic. Drama omenească a acestei
înțeleQeri încă nu §i-a realizat cel mai mă reț potențial al Christosului
dină untru, al nobleții a ceea ce se numeşte om, bă rbat, femeie. Încă nu
a ințeles ce poate să facă fă ră aÎter ego, ce poate să fie fă ră limifar e.
Asta încă nu s-a realizat. De aceea are loc această intervenție. De aceea
e necesar ca natur a să facă O mi§car e. De aceea vln ei să vă ajute.
ln aceste vremuri, dobfindfrea cunoașterii va permite sâ a î
•s• t -
Puteți să avem insrrumentul, dar alUn¢[ v-ați vsncî ut sufletul, sou putețl
S ă negați fnsrrumentul și ss «al $ aS!2fuJ pământului că re va avea
decl3îaaceaSta sunle{i cunoscut thiarși defraȘlvo i
mai mari, în aceste vremuri care urmează .
Fă ră iFtSfrument Ordinea /‘Mondială nu poate să vă urmă rească
mişcă rile. V-ann spus că n-o să fie niciodată ceea ce voi numiți ră zboi
nuclear. Acesfa e adevă r ul. Nu pof să -și permită așa ceva. La ce bun ar
ÎÎ SĂ fitr unci totul în aer, dacă tu vrei autoritatea supremă ? Ș i atunci, ce
sunt zilele de foc care o să vină ? Are foarte multă legă tură cu
schimbă rile din Pă mâ nt, cu incendiile care ard scă pare de sub control
la suprafața Pă mâ ntului. Acestea sunt ge cale să vină 24
” .,Inccndi i necr\Jț ă toare au fă cut ravagli în Ca|ifornia de Sud pentru a treia zi, marți.
ia r gestc o jumă tate de milion dc ÎOCUiÎOFI ți-EiU pă răsit locuințele“, reîata CNW News.
23 octombrie Z007.
Dcja exis î a pt o să continue. Ce înseamn ă asta? În clipa în care
j »ițiriii rodicali ai unei națiuni r adicale se ridică și spun, „Destul, n-o
să
1. iccm asta“, pe acest pă mă nt va izbucni ră zboiul penfru prima oară ,
i.ir r5zboiul va fi cu amenință ri de anihilare nuclear ă . Ei dețin jucă riile. I
t ”Sud se va auzi vocea care spune „Gata“, voi vă veți uita în sus, spre
‹ er, și veți vedea o oaste ce depă șește orice imaqinație. Oastea aceasta
t'ste de partea a ceea ce este ales și se știe cine sunt, §i așa vor apă rea
‹ cea ce se numeşte campionii dr amei omenești.
Sunt mulți, in alte locuri, care știu asta in mod Ș i-au dat
voie să fie conștienți și să știe. Au devenit mai mă reți decă t micile ior și
ei știu asta. Ș i sunt cunoscuți pentru asta. Există și oameni în alte ță ri
care șfiu. Cum de știu? Pur §i simplu, știu pentru că Domnul
Dumnezeul ființei lor, care s-a stră duit să tră iască curajos, le-a ară tat.
Ei știu ți mai stiut m• !i. ulți alții.
Frații voștri vor ueni și vă vor ajuta să cură țați str atosfera. Ei §fiu
cum să facă asta. O să se facă prin reînsă mâ nțarea Pă mâ ntului, prin
stabillZar ea mișc ă rilor sale și a tiparelor climatice. Pănă în 2042,
Pă mâ ntul va ară ta din nou ca în vremurile că nd il știam eu, cu verdeață
din abundență și plin de viață și cu cererile cele mai albastre și apele
cele mai curate. Acesta e destinul lui, iar el se va vindeca. Deja se vede.
Este stabilit în destin. Așa este. E rege. A§a să fie.
Yeshua ben Joseph se întoarce în această oaste. Iisus Christos
manifestat, Dumnezeu manifestat, Dumnezeu care tr ă iește prin om a
tră it și incă mai tr ă iește. Au fost o muÎțime de credințe cu privire la
acest mă reț Christos și nu există elemente de controversă , cu excepția
f aptului că e1 incă mai tră iește. Entitatea s-a str ă duit să predea că
ceea ce este în e1 este și în voi și a promis că se va întoar ce. Se
întoarce cu ceea ce se numeşte oastea. Yeshu a ben Joseph este un
Dumnezeu manifestat la semnul că ruia r ă spundeau îngerii, entită țile
vă zute și nevă zute, pentru că el avea atotcunoașterea de a fi conştient
de ele. Ceea ce voi nu vedeți, e1 vedea și încă mai vede. Învierea
Christosului înseamnă Dumnezeu/bă rbat, Dumn ezeo/Ievneie, realizaf
la loc întru absolvit ea a ceea ce s-a numit diavolul, alter eqo-u1 §i
merqă nd mai departe întru planul divin a1 omului dc a crea, de a alege,
de a tră i, de a intă ri continuumul. Entitatea se va întoarce și se vor mai
întoar ce și multe alte mă rețe entită ți, că ci ele se află într-un flux
atemporal.
 Asta nu e ca să profețesc revelația cuiva sau să sperii pe cineva.
Pur şi simplu vă spun cum e. Ïn clir a in care vocea care vine din toate
pă rt,ile, vocea a tot ce e viață r ă suiaă şi spune: „Gata, iată că s-a fă cut",
se vor deschide dimensiuni întregi, tar vifalitatea experienței omeneştl
va avea o ocazie să creasc á prin mă reți a împá r áției inter ioare.
Ïntoarcerea oştii e deja fä cută . Oastea deja se află aici. O să vedeți din
ce în ce mai multe astíel de lucruri pe cerul vostru, după cum v-am
promis, iar într-o zi, veți vedea pe cer întreaga oaste. Cei care au trà it
pentru gÎoria Domnului Dumnezeu înă untrul for se vor bucura, cà ci CAPITOLU L ŞAPTE
ceea ce an ştiut ei dintotdeauna e in vă zul tuturor, iar ceea ce au
Puteți schímba lumea,
experimentat, ce an bă nuit ei, ce1 cu care au vorbit ei mereu,
Dumnezeul despre care toată lumea credea că trebuie sä fie imaginația
pentru că sunteți íiințe divine
cuiva ua fí dezvă luit. Ei vor auzi vocea a tot ce e viață , r ä sunâ nd in
ultimele zile, spunâ nd că sfâ rşitul e inceputul noului.
Aceastà epocă a tiraniei se apropie de sfâ r şit. Ultimele zile ale
acestei tiranii şi experiența umanä , ră zboi şi moarte create in scor u l
controlului, nu vor mai fi niciodatä experimentate In elementul uman. „Nu e nimic din ce am abordat despre zi/ele ce vor
vent‘ș1n- am łâcui decál sã zgâril unpicsupra/a(a
Mesajul a ceea ce se numeşte Zilele ce vor vent va afecta viețile tuturor,
care••’nu poa!a“f schimbałã de ciTeva care e i“nzesfraf
indiferent că t de mult sau de puțin ați ascultat, cä ci ceea ce se vorbe§te cu divirlitafe.
astă zi aici este cuvà ntul viu, iar cuvá ntul viu se va manifesta. Veți
Cu cót se trezesc oamenii. cv atôt poate i“ritteaga /ume sâ se
deveni conştienți de aceste lucruri, care se vor materializa in mediul
schimbe in ormã/c›area c//yă. "
vostru. Bucur ați-vă de ele. Ele inseamnă sfă rşitul supă r á rii, at disper
ă rii, ră zboiului şi mortii şi bolii, înseamnă cä ura şi amä r ä ciunea s-an
Ramtha
terminal, că ci acestea sunt emoțiile alter ego-ului, Anfichrisfului. Așa
nolembrle198Z
sä lie.
Vreau să ştiți cä vá iubesc mult. Oricâ t de fantastic ar suna toate
astea, acesta este adevă rul incredibil, nepractic, inutilizabil şi care vă
strică toată treaba, dar e adevă i’u1 care o să vã elibereze pentr u
totdeauna şi pe veci. Trebuie doar sä vă uitați la propria voastr ă viațä
şi să vedeți cum s-a integrat alter ego-ul vostru. În acea fume micuță şi
personà lă a voastr ă , trebuie doar sä vedeți ce pot să facä efectele unui
alter ego care caută putere. Dacă puteh să vedeți clar asta in viața
voastr ä , atunci de ce sä nu fie fezabil la scar ä mondialà ? Este.
 -ann stră duit să vi împă rtă șesc că sunteți divini. Pâ nă și
excrementul este divin, pentru că este viață și nu e nimic
,
vulgar sau ură t despre viață . E o mare oportunitate să fii în viață, să
vezi un ră să rit de soare, o Lună , iar voi sunteți divini și vă stră duiți
să freceți de alter ego-urile voastre. Pentru ca acest mesaj să ajungi
înă untru, să poată fi tră if, ann avut o sarcină dificilă , ca să nu spun
mai mult. V-ann invă țat și m-ann stră duit să vă deschid in multe
feluri. Ann făcut orice putea să aibă un efect, să vă scutur ciitiuța și
să puteți să fiți scoși din letargie, să uedeți ceva la care e important
să reacțonați, cu toții. Ce v-ann spus cind v-ann vorbit prima dată a
fost deja documentat. Deja s-a intimplat. La fel se va întâmpla și cu
asta. După cum se vede în această clipă , fie că se face prin proiectul
omului sau prin reacția naturii, tot o să se întâmple.
A spune că sunteți divini, a iubi pe Dumnezeu, această
declarație ar trebui să se desfete în voi, pentru că ce este viața
voastr ă in lumina întregii eternită ți? Cum sunt alegerile voastre in
lumina intregii eternifăți? În această sufiare de viață, în acele că teva
clipe, ce valorează ele? E o afirmație mă reață , să spui că ceea ce este
„afara“ este înă untrul vostru, că voi sunteți divini și că sunteți însă și
virtutea alegerilor voastre. E o afirmație fantastică , dar e adevă rată .
Nu e nimic din ceea ce am spus despre zilele ce vor veni și n-ann
fă cut decit să zgă rii puțin suprafața care să nu poată fi schimbată de
cineva care e inzestrat cu divinitate. În clipa urmă toar e, dacă trei
oameni cenușii - și trebuie să folosesc termenul acesta, pentru că se
potriveşte - ar vedea dinfr-o dată lumina, ei singuri ar distruge tot
restul planului. Credeți că lumina nu e trimisă și la ei și la legiuitori,
care sunt Dumnezei, ființe umane înzestr ate cu viață divină ?
Absolut că da. Nu știți că a vă aborda pe noi în ceea ce
 priveşte deciziile voastr e, dura cum se vede in această clip5, vă dă
dreptul de d vă rä zgândi, de a vă schimba mintea şi destinul
manifestat? Totul e a(ectat de unui. Oamenii aceştia care Uă țin de
bereQat5 câ nd e uorba de bani, nu credeți că ei sunt iubiți? Sunt
iubiți. Dup5 cum se vede in această clipă , momentul acesfa este
neclintit in ceea ce v-am spus eu acum. Oraşele se vor zgudui şi se
vor pră buşi. Oamenii vor fi mánați íntr-o singură conştiință şi
intimidați, in timp ce Pă mâ nful va continua să se mişte. Nu ştiți că in
clipa urmõ toare, care este viitorul, totul ar putea să se schimbe? Da,
dar cñ t de mă reț este oricare dintre voi care e dispus să se schimbe
doar ca să vă asigure vouă proviziile? Dacă voi sinquri nu puteți să
vedeți necesitatea pentru a face asta, atunci de ce credeți cá
omenirea, ca intreQ, lşi va schimba neuoia de combustibili fosili,
indiferent dacă ea distruge Pã mâ ntul? Dacò voi nu vă dați seama de
nevoia de a vă produce propria voastr á mâ ncare,
atunci de ce să vadă ei nevoia să-şi înceteze lăcomia?
Schimbarea necesită foarte mult cur aj. E nevoie de cur aj sá spur
„Nu, mulțumesc“ şi să te adresezi unui viitor care a fost atà t de bine
planificat cu tot succesul, toți banii, tootă faima, toatä recunoaşter
ea şi să faci ceva istoric pentru omenir e. Cum a fost afectat viitorul
vostru
prin ceea ce yearn spus eu aici, in această zi? A fost afectat, însă acel
viitor e doar atâ t de puternic, pe câ t este momentul fr ăit. Cu câ t
conştiența iese la supr afațñ , cu atã t mai mu1f o urmează
iluminarea, cunoaşterea şi înțeleqer ea. Uitați-Uõ la peştii acer a
care zac pe plajă . Ce vă spun ei? Uitați-vă la copac. De ce moare? E
nevoie doar de o clipă ca să ne trezim. Cu ,cá t mai mulți oameni se
trezesc, cu atà t se poate schimb a lumea întreagă , in clipa urmă toar
e. Cu sigur anță că natur a e de partea voastră , cu cele mai
compafibile resurse, atâ ta timp câ t există respectul şi grija pentru
viață .
Vă iubesc, maeştri, pentru că am fost unul dintre voi şi chiar şi
in clipa asta, cà nd vorbesc, mă adresez votiă într-o expresie
minimă . Voi aveți puterea să vă schimbați realitatea personalä , sá
aduceți bucurie. Aveți puterea să plantați o sămâ nță şi sò o priviți
cum creşte. Aveți puterea să contribuiți cu ceva, dar e nevoie de
vine de la Dumnezeul dinăuntrul vostru, nu din alter ego-ul VOstru.
Acel mõvet cur aj e aliniat anume cu impulsul de înaintar e numit
evoluție, naturã , viațä , curajul de a avea grijă de voi înşivă , curajul
de a vă tră i lumina, pentru ca lumina voastr ă să poatã să str ă lucească
pentru lume. E nevoie de o entitate rară ca să facă asta, dar există
entită ți care sunt destul de rare şi fantastice incâ t să o facă , pentru
că vor.
Nu există demnitate in sclavie. N-a existat niciodatä . Demnitatea
există doar într-o ființă omenească liber ă , suver ană , care tră ieşte
acea demnitate la cel mai înalt potențial al să u, in propria sa lume
privată , in întregimea eternită ții. Asta e demnitate umană . Nimeni
nu v-a bă gat ïn încurcă tur a asta. Nimeni nu v-a obligat. Alunecarea
într-o zonă de contort a fă cut ca toate astea să tie in regulă. O
înşelă ciune a creat vă lul securită ții. Faptul că ați dat voie. Că nu v-ați
asumat responsabi- litatea pentru viața voastr ă personalá . Că ați
dat responsabilitatea quvernelor, politicienilor, regilor, celor care Mac
banii şi bancherilor, să ia hotã r ă rea despre cum ar trebui să arate
lumea voastr ò , iar ò acă nu e bine, puteți întotdeauna să-i inuinuiți
pe ei. Totul începe cu voi şi cu
cine sunÎeți Voi.
Suver e aproape pierdută . E aproape un vis mitic, ceva
realități, dar in
anitatea
curaj ca sà aduceți acea contribuție. Nu ați vønit aici să auziți nimic aitceva, decăt
despre viitorul vostru şi ce se întâmplă şi Ce urmează să se întâmple. Ați venit
aici ca să înțelegeți. Pentru asta a fost nevoie de cur aj, dar cel mai mare cur aj
care nu e tocmai tanQibil in această lume de dovezi şi
această înțele9ere, este optim să lie realizat de fiecare
entitate. Ceea ce ați creat, puteți sä de-creați,
deblocâ ndu-vã şi mergâ nd înainfe. Dacã asta ínseamnă
a tră i de pe uTma pä mâ ntului într-o cocioabò , ÇTOdu-
cá ndu-vă propria mă ncare, iar in urmă torii ani fÒ Cá nd
câ t mai mult aur cu putință şi adoptâ nd Qenialitatea cu
fiecare ocazie pe care o aveh de a và cumpăr a libertatea
şi de a vá asigura dreptul, atunci faceți-a.
O să vă ajute. Aşa sò lie.
Dacă asta înseamnă sã vă luați înapoi demnitatea şi
puferea, atunci asta înseamnă să trà iți din Dumnezeul
ființei voastre, mai degrabä decâ t din alter ego. Dacä
inseamnă să ieșiți ïn față pentru prima datä in viața
voastr ă şi să vă Íă sați pă rul lung, faceți-o. Dacă
înseamnă să vá luah viața in mâ ini, íaceți-o. Dacă
inseamnă să Vá schimbați, să merQeți înainte, să vă dați
seama cã fiecare lucru plictisitor din viața voastr ă e o
repetiție a alter ego-ului, ceva deja ïnvă țat şi repetat,
atunci mergeți inainte. Dacă inseamnă cà pentru prima
datá in viața voastr ă vorbiți din Domnul Dumnezeul
fiintei voastre şi spuneți un adevò r şi poafe că
 toată lumea vă disprețuieşfe pentru că o spuneți, atunci v-ați spus
adevărul cu curaj. Ați devenit un individ. „hunt Un individ şi n-am Domnul Dumnezeui fiînței voastre, o sá vedeți gloria lui Dumnezeu și
cedat
nimic, n-am tră dat nimic pentru iubirea lui Dumnezeu, n-am c sč auziți vocea care nu a fost auzită niciodată. O să vedețî revenirea
prostituaf
ni/TtÎC omului pentru iubirea lui Dumnezeu.“ Numai CÎ\i istosului imaculat, mulțî dintre voi. O să vedeți pe Domnuî Oştilor.
cu o mişcarc
curajoasă şi cu afirmare se naște geniul. Exi St a O lUfTlİnă máreață O sń vede{i Nnu1 lerusalim, Noua Erfi, dupä cum se numøște. dar
merQe cu voi? Există oportun it€lfe čl care vò veți uodea, de laps superconşóința. Cu tndep6rtarea altar ego-ulu(,
care face COC vOuă*
Sunteți aleşi* Gloata fără chip n-o sà íie aleasă , cñci ei deja au ales să nu creieruÎ e deschidd şl înfioreşte. Cu ìndcpãrtarøa fricií, • ifi. ł « in
mai poatã să aleagă. evoluție. Üu indepät'tarea catarsctelor orbńe ale łłmitării, veți pu(ea sâ
Cât de subtil poate să ÏÏe să vá tráiți propria íntegritate? Cum putețí vedețl dimensiunile şi lumina PU care n-ați perceput-o niciodată , pä nă
să fíțî jigniți de gaura din stratosfer ă, ca apoi sä vñ urcați in
maşinä, să acum.
porniți motorul şi să merge ți ? E Id tel de subtil ca şi a fi impecabil
de ceva care şfiți cã e adevărat, ină untrul vostzu, şi să aveți c
față urajul
şi
îndrăzneala Să trăiți acel ceva. Poate că e ceva foarte subtil, cum ar fi Lecfli de 1s maestrul i“rivăfător
alegerea de a fi blând sau de a ierta, când moda e să nu ierți.
Poate că
e îndr ăzneala de a spune: „În realitatea mea en nu am dușmani, căci
in C⣠sunt de aproape toate aceste lucruri? Piața voastT á financiarã
e haoticá după aceastà zi. E făcută să cadă. E planificat ca ea să se
realitatea mea existä doar glor i a luİ DUrnnezeu, iar in gloria fur pr àbuşească. Asta e pe ordinea de zi şi o să se întâmple in mai, În anul
Dumnezeu, in omniprezențä , nu se aflä niciun ră u, ci c urmă tor. S-ar putea să se ră zqá ndeascò ei şi piața sà cadă in februarie.
ontinuumul
bine veşnic, astfel cà asta e realitatea mea. Doar că stă in inimB În acest moment, e haotic. Aurul vostru n-o sä vã lie Îa dispoziție
de
omului Sà ale agă răutatea şi r ăzboiui. İn inima mea, eu nu mai aleg asta. întotdeauna. Dacă îl cumpărați, cumpărațí-1 câf mai repede puteți.
am duşmani.“ Asfa ïnseamnà sà trăieşti un adevăr care e
Eu nu reflectat Indiferent cât costă, o sä vă cumpere suver anitatea in zilele ce vor urma.
tOată țe sătura vieții. Pălăwàgełi łe spirituaÎe nu înseam
in nă nimic dacă nu Pentru cei care muncesc, economia voash á se schimbá şi multe
sunt frăite și recunosc u te ca fiind însuși puÎsul
vieții. O filozofie nu va din sper anțele, visele şi aspirațiile clasei de mijloc americane nu vor fi
face decât să vă aducà mulfă vorbòrie și multă realizate; cu toate acestea, existò un mod mai bun de a le realiza. Nu
repeliție, dar n-o sã
vä ajute cu nimic sà puneți pàine pe masã. prin iubirea de bani le veți realize, ci prin iubirea de Dumnezeul din
Puteți să purtați żoate cristalele din lume, sà locuițï in ele,
să le voi şi prin puterea de a le manifesta. Veți fi ajutați.
pur tați, sä mfincați din ele, să stați pe ele, să dormiți şi să Călătoriti
Dacă nu v-ați făcut rost de mâncare, v-aş sfătui sä o puneți
eÎe, dar ele n-O SÒ VĂ tčiCà Să SupraViețuiți şi n-o sá vã permîtă
pe deoparte, deşi poate că o să alegeți să faceți altfel. În present, mâncarea
cunoaşteți pe Du mnezeu. Dumnezeu e personal.
să-( Tot ce este creşte peste tot. Fundamentalmente, existä din abundență, mai ales in
in această zonă. Profiłați de ceea ce este Acum, căci Acum este volatil şi
schimb ore e volatil. Tot ce se intñmplă poate sä
lie schimbat ìn clipa
se schimbă.
urmätoare. Toatä rasa omeneascä n-a äVut idealuri recente, numai Este imper ativ să vă faceți rost de apă şi de pámánt. Dacò nu aveți cäile
ipocriți, dar idealul n-a fost niciodată ceva decât sä
din afar a voastr ă, ci chiar
permite liber late și suveranitate, atunci iertați-i pe frahi voştri, cáci ei nu fac
vpi. repete sentimentele celor care vă dețin. Dacă voi alegeți sà fiți
După cum u-am sQuS, voi alegeți ce este ales. Voi alegeți sä träiți
in ceea ce va fi criticat ca fiind un mod
de viață prostesc, neruşinat, de
neconceput şi fărà compromisuri. Dacă modul acela de viață vá
şi mijloacele ca să le procurați, insă aueți dorința şi nevoia de a vă
schimba, o să fiți ajutați. Dacă aveți iubir ea unii pentru
alÿi, ajutați-vä unit pe alții. Dacä nu aveți pământ, dar
frații voştri au muÎf, cereți-le să vă faceți gr ădina acolo
şi îngrijiți-o. O să se manifeste. Dacă spuneți că nu ştiți
nimic din toate astea, atunci o sä vä trimit mesageri sä
vă ajute sà invățați, dacã aşa alegeți. Dacă spuneți că, in
mod cert, asta nu e prosperitatea pe care o speram,
aşteptați. Lucrurile sunt volatile.
 pentru că v-ațJ vándut dreptUł dim dC a alege pentru a a să alcaQă cirie sunt, chiar acum, şi sà facă alegerile întru Qloria lui
Sulk are, se va intâmpìa Rica voastr $ ø dobándi?
IE! øp df : Duro'iezeu, Tată l, care este in ei in ceea ce va veni.
mare cä o sa o da
Recapitularea acestor lucruri no a fost deloc dificilă . Voi vă luptați,
ceea ce v am Spus, cu pøpç cu neîncredere față de inłorrnațiile incredibile pe care vi le-am dat şi
e }g
că t de cornplet deZagreabil esfe sã vinä toate astea in propria voastr ă
'STOP Q PÑ{yjğpt ‹ * *. • Sc ‹ sunt lucrur í mai »\àTețO de s|Dr e care realitate. Nu numai că en và par nedemn de încredere, dar şi ceea ce
pal
sà vorbesc cu voi şi a sã uorbesc in eiÎele cc vor
^* ^- Sä vá spun că vò spun suná incredibil. Vreau să ştiți ceva. E nevoie de un luptă tor,
frimlt înspre ml o enw9le a£nłatò cv Dnmriul
foarte asemă nă tor cu ființa interioar ă, ca să aibă curajul să mear9ă
]D'ŒD Èuf CØ fly tj TTt]DU Ì CAFØ ü ma1 y ărrj@ $a
ffe fâcuto a1egcrt mãrețe, iar / O j
sâ deveni îf foarte çrosperi, da r să nu fiți CUrn pãraț de aceu înainte in orice situație. Dacă vă întindeți şi vă moleşiți cuprinşi de o
Stä in natura voastrà $ğ a placá jocuriïe de moarte tã cutä pentru că cineva vä admonestează cu privire la asta,
prosperitate. noroc,
dar sà joci pe suflet atunci nu sunteți fă cuți din materialul cel bun. Eu le-am ad us la
lumină ,

un jaw de noroc. Avo{Î 1mjuu]su| tiQi, -• F fast niciodata aici, în fața voastr ã , iar voi vă luptați cu ele. Ș tiu din lupta aceasta că
sà p n Vä s n tİSface nevn lle, dat ułeți să facețl acele sch‹mbărl penbu cea mai grea durere e această realizare, pentru cñ va fi nevoie de
pot naşte din mat ïntàł fr ehuie sá alegeți, iar aleqeri le nu realizarea aceasta, ca să dea pinteni schimb ă rii in viața voastr ò şi voi
se
Ùi 'á. Ele trebuie só se só pużeți să supraviețuiți. Chestiunea nu e dacó o só mergeți şi să
ascà din ceea ce æ numeşte muriți pentru țara voastr ă. Oamenii care an murit pentru țara voastră
sã nu ñğ vlcñmă, Dac3 o facql in nici nu trebuia sà moar ă pentru țara voastrò. An făcut-o pentru afaceri,
CL!*+țwăpağ de Inca* pentru
víctimä §[ voi čtÎ CPI SĂ FłU aVcğ curaj. E simplu. târguri şi pentru control. Nu e vorba de asta, ci e vorba să abordăm ce
Când
adQpL cğ curajul, anume e real In lume şi cum arată cu adevărat un om liber. Puteți sä
> Wț- Cûnd adaptați frica, atun ci O sB a
atunci spuneți: „Da, sunt liber. Am un cont de economii substanțial.“. Acum
avet.i.
Vreau s6 vñ C øțtJç ş{ øa înțelegere mai harga, per\gø Cø, nu vã mai îngropați banii. Îi dați băncilor. Aveți pensia frumoasă, pentru
øø p-țpi
atunct cånd ve uîfați pc fereastr ä, có ei no sä v6
sá şŁih ce u rmeazâ . Rźîzboaieie
un Ltł toc doar În 5« put de a scoate |a lumină
peìulla dem‹›crape, care aduce cu sine împrumu a ‹: 5a dal R Jrr jul la aceasta In for m a(ie e un lucru foarEg Cuf ajas şł
ft vânzarea voinței
O@MlUf ÛiCef male nu i se ve irtŁárrtp)Q
de-a face cu asta, ri cal dO@7abă Cu ceva

care e foarțe p r/minv. Am VFUt 5d țùți desire economic mondlalà,

gaura din stratosferá şi despre
*e se in mp • cv Pãmàntul
despre
vosQu. Am wut să înțeÎeget î şl sa n u vă be teama, ca Îa un copil
mic, ci sa fit
când bătr ânul soldat nu mai vrea să mãrşăluiascã şi
vrea sä se îngraşe și să se întindă lănQă o femeie bună.
Nu aveti facturi de plătit şi puteți sò faceți cam ce
vreți, aşa că vă qândiți cò sunteți suuer ani. Dar
suveranitatea completă este să ai cu adevăr at ceea ce
ai, să deții acele lucruri în mod absolut şi să nu te de!i
nă nimeni. Oamenii nu prea îndepăr tați de viitorul
FÎlfTl[C. CăCł eu stau
°*••[° i u‹aa°«i•l • inr«»șa<a,«»øusa
e*mitc ’°f!°' =^ ã Puèniłor radtcaii ai łu‹
Dumnezcu
vostru obişnuiau să tr ăiască aşa. V-am văzut luptändu-vä cu asta şi cu
ce înseamnä asta pentru zonele voastre de contort, penfru care ați
muncit atâta in toată viața voastr ä.
Vreau să vä spun ceva. Guvernul vă înşală, pentru că guvernul e
deținut de ceva din afara Quvernului. Poate că, in durerea voastr ã, o să
vă ridica ți şi o sà l u ați decizi il e cor esp unz ătoar e, de dr
agul
continuumului vieții voastre.
Cel mai mare mesaj din asta a fost să vă dau aceste informații, să
vă lac să aruncați o privire asupra lumii voastre, ca să nu vă simțiți ca
 Pvte(i schimbe fumez, pentru câ ernie(i min(e dlvi’ne

niște vic time ș [ să nu bai vina pe Dumnezeu și pc Puterea clasei de

§mq ț
d •chtde %cârnaaceva,
s-a întâmplat din cauza groprie| voastre suporSb ș
[Qnoran{e.Adevărul În conștiința voastră socială , în toată omenirea care evaluează
+fhJaI nu aparțlne unul rnă nunchi de enMta acele instrumente de cunoaștere pe care vi le-ann dat, elementele
gractlci bfgare îri cel mal bun c•• . Ad 'Vâ rul splrIWaI se inr3zjjp|g $g [[g acelea din sistemul vostru socioeconomic sunt extr aor dinar de
tOl il. Separ area adevar ului spiritual de mOdMÎ VOS1u de precise. De asemenea, atât de mulți dintre oamenii voștri iau cu o
via|a e o oarecare disper are o hotă r ă re să accepte pur și simplu ceea ce le dă
viața reală. Ei bine, asta seamă nă foarte mult cu o abordare leneșă a
9 •t• • experfen(â mai degraba plicbcoasă , pe care trebuie să o victimiză rii. Există în țara voastr ă și, desigur, în toată lumea indivizi
tzâ iască îar șl iar. care sunt dispuși să accepte poverile care li se impun și să nu mai
UlLiT7iUl ’“cjU pe CaTe VÎ-| yoi gpune este cd n-o”să întrebe de ce ar trebui să fie acolo acele poveri sau de ce ar trebui ei să
macar iri nevă zut, penh'u Eă eu sunt un mare trâ mbi v$ pa 6sesc nici
t•# •/ •devâ ruîui fie încarcer ați și
Ș l sunt independent Ît ceEa ce am de spus. o înlă nțuiți penh u a sprijini uri sistem care nu are grijă de binele lor
sâ vâ supraveBh« in
/9Care Cl]pd, pe parcursuJ in4egu1ui proces superior. Ei nu întreabă de ce, pentru că nu vor să știe, pentru că dacă
de r»anî”festare. Ș bu cine
iale frunza 1a c6int Ș i cine nu. Pentru cei care ar ști, le e teamă că vor lua o poziție și vor spune nu.
se ridică , fie că e ceva
subbl sau că tșî daLt seama cine sunt infr-o cît Dumnezeu, principiul Este, nu poate fi dovedit pentru mintea-
]DĂ ȘÎ ăU Curajul sâ
pkșească maimuță a omenirii și nici nu poate fi infirmat. Toată această dramă
înainte. eu n s6 fiu GÂ NÎ II Care( împinge dfn spate. vâ promit,
patty
cDnu arn ventt aJcI ca sB t•1 p LJ Î 3 toa fe se desfă șoară în această minte mare a lui Dumnezeu Esfe sau fotui-în
€'a !^ 00 i'astă Îecpe, tot, mintea eternă , Dumnezeu, veșnicia pururea și mereu, iar bă rbatul
lucrurile
apol 9Â Vă las ba]fS. ToQf6
nebUDia 8sfa are un scop, iar scopul este
și femeia sunt copiile divine, distincte, ale acelei minți. Corpul fizic este
ca
acela dintre uol care refuză sb se ajute aju( pe capabil de lucr uri exlraor dinare. Creierul poate să primească o
singuri. cunoaștere mai mare, frecvențe de gâ nd superioare, geniu. Geniul nu
Aveț! cu f O /TtaYe pUtere șf este cunoscutul; geniul este necunoscutul realizat, care se află într-o
mâ rețle. minte mai mare.
asrea*“ „Oare am met tat toao Dacă , in ființa umană dotată cu puterea de a alege liber, emulă m
' meri"," u c.Nu int jon SăVă p%r&cc. o copie a lui Dumnezeu Atotputernic, atunci cu siQuranță că cel mai
v& duc Nu
un p(atou de sare și apoi sâ y§ # 0 5B u'â facec tabă ră aici mă reț instrument care uă stă la dispoziție este capacitatea de a recepta
ț/ gâ nduri și de a le adopta emoțional întru creativitate, ca pe toate
5Ă SĂ@â . Vâ spun să mergețî înfr-un lac lucrurile din destinul manifestat. G â ndurile voastre care au fost
facețî |ucrurtie astea, dacă alegeți sâ adoptate emoțional se numesc atitudini, la nivel colectiv. Așa se
^ lace¢, *â cl lucrurile care vtn
sunt șf”mai mari, creează viața
cu găndurîîe Maestre. O sa fiu Cat voî în cel mai m¿ ty y ¿|tggp
gă ndurf, in
SoȚ Tt VOStru# /0g voastr ă . Viața voastr ă e o manifestare a atitudinii voastre, insă iată că
5â Uă ă tă t șÎ o să v6 ajut s6 vedețl lucruri despre
dB
vot lucruri mă rețe, nu iucrurl teribl1e există și alte ființe umane, care au fost hipnotizate într-o let argie.
Tehnologia, care a devenit accesibilă , v-a fă cut leneși. Ființele umane
divine nu mai pot Qândi singure. Să gâ ndih singuri acesta e dreptul
vostru inalienabil, pentru totdeauna, e ceea ce vă diferențiază . De aceea
sunteți divini. Aveți capacitatea să adoptați gâ nduri nelimitate și să le
faceți aplicabile.
 În starea umană , aveți scopul divin al lui Dumnezeu, carne și care s-au retras din propria lor capacitate de a îmbră țișa libertatea de
oase, iubit pe deplin, fă ră judecată și în grația completă care-i dă
voie acelei imagini, în carne și oase, să-și exploreze sinele superior,
tot cc este și să nu demonstreze asta într-uri proces de gâ ndire, ci
intr-uri proces de tră ire. Ce să gâ ndeşti, dacă nu poate fi tr ă it?
Nimic. De aceea, mă uit la conștiința socială și la drama umană și
vă d entită ți cu minți capabili și cu trupuri capabile, care sunt ca
niște lipitori și tră iesc dc PT urma altora, dar care sunt capabili să fie
indivizi, dacă ‹ oresc asta. Îi vă d experimentâ nd faptul că toată
lumea are grijă de ei, Pt2ntru că sunt în această situație. Îl uă d pe cei
care au grijă de ei făcă nd asta cu iubire și cu milă . Asta e o virtute
veșnică . Dar cel care e capabil de geniu și care hăiește din roadele
inimii și ale muncii cinstite a altcuiva, acela a că zut într-o impietrire
incă și mai mare. Acela a refuzat viața și totuși, prin insă și existența
sa, trebuie să fie r ă splă tit și ingrijit.
O republică este o suveranitate a poporului. Fă ră clasa de
mijloc din această țară nu ați avea republică și deși alunecați în
democrație, democrația dă naştere la tirani. Eu vă d cum clasa de
mijloc sprijină idealurile unei democrații, sprijinindu-i pe cei boqați
și pe cei să raci, iar prin poverile pe care le duc, ei acceptă tot ce le
dă guvernul. Ț ara aceasta se va infuria la mă rimea structurii de
impozitare. Există oameni fantastică, care sunt suficient de
individuali încâ t să se întrebe de ce ar trebui ei să poarte poverile,
pentru ca cei bogați să devină mai bogați prin investițiile lor, iar
mişcă rile politice să insiste să aibă grijă de mulțimea de pe str ă zi,
care s-a retras din existența vieții, pentru că, din punct de vedere
politic, pentru ei e cel mai inteligent lucr u de fă cut. Ei sprijină o
datorie și continu area unor plă ți care se fac cuiva care nici mă car
nu face parte din această țar ă. Oamenii cred că guvernul tipă rește
banii; nu e așa. Atitudinile acestei clase de mijloc sunt cu adevă rat
salvarea orică rei democrații. Clasa de mijloc este egalitatea absolută
a unei republici, dar într-o democrație, ei sunt animalele de povară
și ei acceptă asta, pentru că și-au acceptat și propria ignoranță . S-au
resemnat să nu descopere care au fost dintotdeauna drepturile lor.
S-au resemnat că acesta e prețul care se plă teşte pentru libertate.
Nu este. Este prețul care se plă teşte pentru sclavie.
Eu mă uit la toate astea, la gloria lui Dumnezeu și am vă zut entită ți
gâ ndire și ave lui emoțioi, genfru cB atâ t este d0 nostru. Nu spun că structura republicii nu e incă intactă ; este. Dar
fîxat8 societatea. at5t dc rcgiementota, in acceptarea atunci câ nd guvernul unic mondial și idealul oamenilor cenușii
e1, incat dacă e§tÎ tln g&Editor *‹. devii un inaintează cu toată viteza și câ nd o să se emiti cardul de debit, pe
față recognoscibilă și cu tendința de astr acÎzaf e. fundalul pr ă bușirii sistemelor monetar e ale lumii, atUnCÎ
CalmTtritQ
este uriaț5. Extslâ un preț pe care il constituția voastră și Carta D repturilor o să fie restructurate
platești ca sâ devtJ M Însuți, dar e singura cale către pentru
libertate. Eu I-ann observat pe Dumnezeu, carne și
oase, nerealizat. A fost Ușor să Vă d cum bă ncile,
oportuniștii, p oamenii cenușii puteau să
presupună uri obiectiv inițial de a distruge lumea
prin sistemu l monetar și, între timp, să fr ă ngă
spinarea clasei de mijloc, pentru cb atâta dfT\P că i
exista o c1asâ de ml)loc, demc•cr a¢B Ș i

desyre iluminare nu neapărat in privtnța a ceea ce se Tnvață in sistem ul

școler, ci despre o ilumlnare istoriei, ale că rei lucrâ rl

sunt diSpOF\ lhile locuri șl unde se
in cele mai multe
poafe înt gȘ Q C g 5-a ITttamplaî CLt adevă r at, nu ce vi
s-a spus Că S-d întâ mplat.
Guvernul vostru a făcut treabă proastă . Că nd țara voastră este,
de
fapt, doar o iluzie, ținută laolaltă în realitate de
Constituție și de Carta Drepturilor, asta e singura
voastr ă protecție împotriva unei societă ți
totalmente înrobite, că reia i se dă distracția, berea
pe uremea mea se numea mied, vintdl și Salariul.
Că nd oamenilor li se dau toate micile lor zone de
confort, ei vor înainta, pentru că Uor crede că asta
inseamnă să În Tealitate, guvernul vostru e
tră ieşti liber.
deținut de oamenii cu banii,
de bancherii
internaționali, deși marele vostru rege, preşedintele
vostru,
s-a stră duit să creeze propria mare bancă a
Americii, care să fi stabilit sistemul prin care
guvernul să -și tipă rească propriii săi bani, acoperiți
de valoarea în aur și ar fi putut să facă £iStia. Dar
câ nd oamenii de pe piață țipă că iși pierd
investițiile pentru că guvernul nu joacă jocul, asta e
tr ă dare și conspirația lă comiei impotriva cÎasei de
mijloc.
Nu spun că , de la o graniță la alta, nu aveți un ținut pe care să
îl
numiți al vostru, pentru că , dacă aveți pă mâ nt, în
momentul ă sta puteți să
•r• neți că e pă mâ ntul
care o întreprinde clasa de mijloc ar putea să lie o amenințar e
pentr ti propriile lor averi. Ïn această trezire, ar trebui să ascultați
de ceea cc simțiți, pentru cä ceea ce iese la suprafațò e un instinct
suprimat, o cunoaştere clarificatà . Există entită ți curajoase şi indr
ă znețe in zilelc care vor veni — şi vorbesc liter almente de zile, nu de
ani — entită ți carc
păşesc in față şi spun adeuä rul despre ce se întă mplă in realitate, dup(a
cum am spus. Din ce in ce mai mulți oameni vor avea ocazia să audă
această cunoaşter e de la cineva care e la tel ca ei, astfel că n-o să lie
periculos şi n-o să lie numit cuff. O să lie numit adevă rul. Semințele
cresc deja, iar aceştia sunt oameni printre oameni.
in ceea ce se numeşte comunitá ti religíoase, erau rari indivizii a
cä ror iubire pentru Dumnezeu sä lie mai profundă decâ t artefactele
şi pr acticile dogmatice, ïnsă aceştia reprezentau clerul, preoția şi, in
toate religiile, ei reprezentau adevă rul profund al bună tă ții, mila
eternă şi respectul divin pentru viința uman ò şi o viațä tr ăitä cu
adevà r at ca un Christos. De-a lungul istoriei voastre sunt presă rați
destul de mulți creştini şi sunt foarte puțini creştini adevä r ați care au
tr ăit, an lucr at şi an ajutat omenirea, nu pur şi simplu datoritä
religiei for, ci pentru cä ceea ce era inăuntrul for in mod înnä scut
era mă reț şi divin. Mulți dintre ei ar fi murit cu draQ pentru voi,
pentru cä ce e moartea pentru ei, decà t o transfigurare. Lor nu le e
frică de moarte şi ar fi murit pentru oricare dintre voi. Atà t erau de
mă r eți, pentru că ei erau aliniați cu ceea ce era înă untrul for. Pe ei
ii mişca Spiritul, cu adevä r at, fä rä interferențe din partea propriei
lor vieți, a alter ego-ului sau a prejudecă ții.
Religiile ar trebui să se simtă aşa de vrednice să aibă asemenea
oameni mă reți şi incă mai sunt cá țiva, chiar şi ïn zilele acestea.
Religia este cea care i-a dezamă Qit pe oameni, nu adevă rul lui
Dumnezeu şi Christosul suprem reaiizat din interior. Vreau să ştiți u
n lucr u: condamnar ea evreilor de cà tre catolicism a ajutat la aplicarea
distruQerii for. Ş tiți cine a fost învinuit şi persecutat pentru Ciuma
NeaQr ă din secolul al paispr ezecelea? Evreii. Au fost închişi, ucişi,
li s-au confiscat
toateȘbunurile şi proprietà
tiați că marile religii țile;
depindtoate astea, spr îjinite de
fundampntalmente dereligie.
situați a
economicá a lumii? Ele íşi tră deazà oamenii de eoni intregi — nil
barbații de femei şi femeilc de bã r bați. N-an permis să existe
egalitatea
ființei umane, n-an permis coexistența ei. Ele separã
oamenii, nu ii aduc laolaltă . Ostracizar ea celor îrnpoVărați de
nenorociri şi irrlpoVăf ã ți in această Viață din cauza preferințelor for
sexu ale este un lucr u înfior ă tor, care se face ïn numele lui
Dumnezeu pentru că toți suntem
tin
Dumnezeu, toți suntem creați din esența lui Dumnezeu. Religiile
oamenii in întuneric, in ură şi in superstiție.
cartea Că rt,ilor a fost modificată fațà de scriptele originate, in
bisericii
tr aducerea in latină , pentru a întõ ri şi a sprijini dogmele
conducă toare. De ce capii religiilor nu vorbesc despre ce este cu
e
adevă rat tiara, dacă tot au un public de milioane de oameni? Nu
vorba de un Spirit ca mine. Însuşi duşmanul ii sprijin ă, dar ei îşi țin
fața întoarsă , pentru că nu le-ar fi deschise liniile aeriene dacă ar
spune adevă rul şi le-ar spune oamenilor: „ tastea sunt vremurlle
care vin, asta profeția şi, pe Spiritul care má poartã , aşa este ea
e
ințeleasă . Yeshua ben Joseph nu vine prin aer ca să vá salveze din
calea nenorocirii. Înă lțarea n-a fost niciodată menționată in Cartea
Cărților. A fost creată.“ N-o să spună asta; in schimb, o să spună că
singur a cafe de mñ ntuire e prin cuvâ ntul lor, iar pă strarea şi deținer
ea acelui cuvâ nt se face prin superstiție, prin demoni şi diavoli, prin
oameni rä i care vă nor cruclfica şi nor spune: „mm fă cut-o pentr u cä îți
iubeam sufletul.“ Reliqiile ascund adevò r u1 in fața a milioane de
oameni. Care e adevă rul continue aÎ lui Dumnezeu? Oare s-a
terminat acum două mii de ani, a fost înreQistrat la două sute de ani
după eveniment, sau poate cä Dumnezeu este capacitatea de a
merge ïnainte? Înainte. Există milioane de oameni care ură sc,
disprețuiesc şi sunt superstițioşi cu prİvire la tot ce nu se incadrează
in clica şi in convinqerile lor. Sum superstițioşi cu privire la gă nduri,
pentr u că altcineva trebuie să Qâ ndeascã pentru ei, sã trăiascá
pentru ei, să le spunã ce să facă . Așa cv sperietoarea, liar a,
AntiChrisful vine peste mesaqerii ultimelor zile. Urechile oamenilor
sunt întoarse in altá parte, iar adevá r ul nu e auzit niciodatá , pentru cá
oamenii sunt
prinşi in frică, in superstiție şi se aşteaptă la o adevă rată liar ă, Uf Ôtá §İ
oamenii
rea, cu zece coarne, care o să iasă din mare şi o să deuoreze
ÍUICa §Î
de pe pämânt sau la un diavol care iese din Pámâ n0t CU
toate, dar multe, că ci şi-au hnut oamenii in ignoranță. Au continuat să despartă
goneşte pe toatä lumea in puțuÎ in care arde focul ueşnic.
Reliqiilor le convine că există acest demon, pentru cä el este
mesagerul ră zbună rii
 lor, penŁrucei care n u o să le
as culte: „DaCà n u mà asculfați, o să złrdcțl
iniad.” dreptate şi din presiunea Domnului Dumnezeu dină untrul ființei for.
Dintre reliqii, ei sunt deja aleşi şi merg înainte.
*ntâ mplă in ace•te wemurl. Nu rn• nimïc dospFE *u anltatc, Cine va spune adevă rul clasei de mijloc, pentru cä ei sunt sinQurii
ddevñ r atul perical, adețf2ìrata profețic care vor sà il audă , de vreme ce, inevitabil, jugul e pe umerii lor. Atunci
desprr şï sunt ținuți tn
ìntentionat. Atenğ a lor e deviatà pentru câ nd clasa de mijloc se va revolta față de povara acestor impozite,
tuna ents otdØauna cá tre
pâ cafele șl fâ rà dełegiÎe Îor, iar døø§ øø |e øø, g ş§ |e oamenii vor fi deschişi sä audä adevă rul, pentru că trebuie să te
inventeze, trezeşti din letargia ta, tar asta se întà mplă fie printr-un mesager
Aten#a e deviat.a foarte puternic, lie atunci câ nd eşti in vâ rf şi, dintr-o datò , te trezeşti la
O7ÎCinØ altcineva, in afars d
É §!. ! sunt ¢ nuț( într-acruciadà d fund. Indiíer ent ce este necesar ca să vă trezească intru capacitafea
e 'e•°'°•t^ccm b‹a. Reileiiir uoasłr ă de a înțelege, adevă rul va fi acolo. Indiferent unde auziți
flFtełe dintre ele țtlu adcvá ru l, dar
adevä rul, omenir ea va avea
averile, puterea șl pozițø
o opor tunitate mai mare de a supraviețui in toate cu care vä infruntah
mat
care bune d est eel Sens, ele nu sunt cu nimic in aceste zile manifestate ale destinului. Omul care rà de şi spune că

din se dau de ceaSu1 mojțti vorbïnd dospre

asta nu există e un prost. E prost şi o să moară ca un prost, in frivolitafea
gaura lui, fă ră să facò aleQerea de a afla singur. Unele dintre aceste adevă ruri
Iz ã o sferă, dar conanuá să arda combus«b:i: rod:i.
umnezeu innpã ş ! ^* • •! personal sunt afrlbuitc glorlei ¡ut vor deveni imporfante pentru unii dintre voi numai atunci cä nd veți
ei cerurllor gâ slte !n vol ți întotdeaHna experimenta asprimea realită ților lor.
•D
doa
O Chestlune de ales e. die puteți sä asc ïfab de un
un mint esfompaĘ Dacä s-ar trezi clasa de mijloc, toți acești Dumnezei care dorm ìn
adevat, 0 *. cunoațtere, a emoțîe care letargia for confor tabilă ar putea sá creeze din nou o republicä , pentru
freCeți cu vederea şl sá c5utab pe clneva incepe slab, fie putep să o
CQre aFe acełeașt opinll,
cä sunt foarte mulți. Ar putea să -şi ia înapoi guvernul de Îa
adevà Ê'u/ Ş l Wndmente ca
ÍnSb”nEt Ca şl pasă riłe, ca șl anotlmpuriÎe in schimbare, ca şï politicieni şi să lie ca Solon şi republic a lui, In care fiecare entitate
educatä şi iluminată ajuta la crearea unui guvern coexistent, numit
Sglbatłce care ştiu unde
animaJøle republică . Pentru ei, adevă rul era fixat in Constituție, care dă dreptul
care se priate Spune desP*^ l^¢9putuI ințeleq inalienabil fiecä rei ființe umane sã prospere şi să creascä , pentru că
] a c ea ce inseamø
ceea ce sunt ei
xupravlețutre. I e à afectează întregul. Dacă această uriaşă clasă de mijloc s-ar hezi, ea n-ar
Exlstà enfita(ï die diwse FeÎfgii, care au fost avea niciodată o datorie naționalò , pentru cò guvernul oamenilor,
aJese penfru că ego
++ <! 0Wuite șl sà reac țlonere la ceøa ce aud, ^țB că Dumnezeu republica creatà de popor ar avea puterea să-şi emită propriile
bancnote, acoperife de propriile ei bunuri şi resurse. Ț ara asta s-ar
întreține veşnic
inłerpr eteze profețlile. Ele spun un
tã rla şl curajul să dacá oamenii ei ar fi asemenea pä mâ ntului, solului ei, pentru că acel
fltJMinare. in credin
I= am adevã r. Eye lucreazã penżru sol ar fi divin şi sprijinit. Oamenii aceştia ar putea sä tră iască dincolo
t° . compîełl, dar înbu a fnferpretarø
de gr aniță , fă ră să vrea niciodată nimiC Ş l fă ră sä aibä vreodatä
• ã* *. <J ¢breí adevà r se potriyește cu ceea ce ap invó țat de
datorii. Ar fi cu adevä rat prima republicä ce a existat vreodată . Visul
lui Solon
mÎne. Aceştl oarneni mareți nu ÎmpD Ó 'ÎVü VOó 5tTâ - Ei sunt cu privire la republicä era idealul. El nu a fost manifestat niciodată , din
¡øøtø
cU UoÍ. EÎ faC nrte d1ntre pu[inï i adicalt ai
Îui Dumnezeo, care
cauza letargiei şi ignoranței oamenilor. Atunci c3nd creezi un
a)ung interes, creezi datorie. Eu nu promovez revoluția. Eu sunt ceea ce
!> *^ ^CO p mai mare. Diniz-a mà nà de p lä ceM aî voșki, ş porbøs
vorbeşte de Gloria care e In voi şi de opțiunile pe care le aveți in voi.
literalmente de a łTÏ ¿qa øyø €'i čtpară cã Dva care vor lbs pr n Nu e vorba că
 >u aveti
*ñ-şi aceasta
r efacä N rginifat ea şi pøyj{¿1 ( SÔ fãCă ac easfğ
țarù Ca iv‹’ți de fùcuf. Profitați dc dar. S-ar putea sá nu lie întotdeauna aşa de
Profeți i leşi pe ntru Cø £l Sp iritu lui.
C*

l • iä jkll f or óe a vo r bi flu ‹ ‹ ›i ıstcnt.

§i sunt deja printre oa iTi se tern de ostraciZare
en:. E: vin toate cJaseîe De asemenea, să puneți deoparte semințe. Puneți-le in recipiente
din soctale. Vom ved£!
daca PO P> £l rele a Cestei Iy J violate şi puneți-le deoparte. Puteți să plantați orice v-a trecut vreodatä
U a ›i in cap, chiar dacă nu e ceua din zona in care tr ăiți, pentru că vremurile
g *! orant€!, de neaju tor I te şi ç sunt chiar aşa de
pen fr U O £1 £ €lp U tinCİOč lse profecțiile §i pdriuril
: í C i2 l uşii e o schimhõ. Ori de câte ori aveți oCdzid SÔ cumpár ah un copac, faceți-o.
ca
VOastrà. CAb e depind de igtj ' i <1 ța f)ri de căłe ori aveți ocazia să plantați pomi frucfiferi, faceți-o. Puneți-i
ț›cste tot, in jurul vostru.
Prioritatea numărul doi, in ceea ce se numeşte supr aviețuirea
pcrsonalã, este să cumpărați monede de aur şi de arqint sau lingouri,
dar preferabil monede. Dacă nu vă permiteți să cumpărați aur, atunci
cumpõrați ar gint. Acestea sunt tanQibile. Valoarea lor o să CTečtscä.
Cea Pä İ Cumpăr ați proprietàți şi nu vorbesc de apartamente. leşiți din oraşe.
vă st ocațí more priorita te de care ar t bui SÕ íneÿ seal a Eye vor fi cele mai periculoase locuri. Chiar şi in aceste zile, ele devin
MÔ ICare. Asta e nø e sie

eco nUmaİ o cele mai periculoase locuri. Vor deveni de nesuportat in zilele ce vor
İİ Care merge să
p n6 u o s chimbare
€° prin nafur¿, @ urma. Cump›ãr ați pămănt in apropierea unor or ăşele. Să nu locuiți
căputeti S de
' e Ot a £fëUl din JUrø¢ , prea depar te in munți, ca sò nu vă poată qăsi nimeni. Cumpărați
Obiectele pământ unde să puteți sã cultivați lucruri nu doar lucruri care sã vă
UOastre de ø ,
dar susțină ye voi, dar şi pe care puteți să le dați şi să le schimbați cu altele,
sun P>ioritãțfle t/oøstre in zilele ce vor vent.
+ñnunchi din v/ Je De ce le-aş spune eu locuitorilor din oraşe să piece din oraş?
nu
făcut. E Pentru că nu numai că rezer vele de apă vor fi otr ăvite când vor vent
discu ți de
sc himb ăr ile pe Pămò nt, dar într-o foamete natur alã, dator ată
tnvà San sñ
tOt ce y-čÎ m schimbárilor cËmatice, de unde osăváluaÿ mâncare?Nu e
nevoie
dİł°ł Zilele ce decât de o falie tectonic ă mare care să Be deschidä şi să otr ávească
vor urma. toate schimbä rile
Vø¡ rezer vorul subteran de apà şi să distrugă centralele uncle are. Or
urm a urma;,
in deplinä h mai deørabë Plane care s
aşele sunt cele mai periculoase locuri. Plecați din ele. Din ce in ce
decøt mai mulți oameni iluminați se vor muta la țar ă, depar te de oraşele
nişfe zil h foã rte dureroas princlpale.
e. anCarea Dacă puteți sä faceți asta, atunci v-ați mat următoarea precauție ca să
M ćlStre esf
UO
să se e necesöałea nuø UFÎU ŞÎ vă înfrețineți. Nu puteți să pierdeți niciodatá cu un pämànt cumpărat.
toate
ğ ,
 rese îndr ept e còfr £* iă S(OC a Ô fl Ca re kebui N-o să pierdeți niciodată. N-o sä pierdeți niciodată dacă vă hr ăniți cât
rve pentr u doi ani şi $ p
Puneți: fQceğ
„Am mai economic cu putință. N-o să pierdeți niciodatä cu aur şi cu ar Qint,
ce cresc p£! tufe şi fru aşa că, dacă le cumpărați, n-o să võ distrugeți averea. Dacă locuiți şi
mere care cad la ce
putea să IN U £ eO
1 h parte. Aøt ä øq care lucrați in oraş şi nu puteți să vă mutați, atunci găsiți un mod sä închiriați
at
de făcut, iar cònd ce
aveți exacf rezerVe locul din oraş şi pr egătiți-vă să cumpărați pământ in afar a or aşului, un
avef e pämânt care să lie al vostru şi asta se poate numi o investiție.
tofce
 Urmótor ul lucru este sa vñ uitați bine in jur şi sú spunc(i: „D.n‹:. iii ‹ cei Cã r e Iac, ct me rifñ
loentr u Că sunt dintre
aş avea curent, cum aș suprauiețui\*“ Cumpăr ați-vă toate echipa-mm ilt'ila, , |, j[Ą)jgntyu ac€ ş¡ Ciã re nu merită
gcniuÄ
unelfele şi lucrurile cu care puteh să lucrați şi care nu necesit5 , , t.iți. Sunt unii dintre Uoi
e1ecfricll.al•i, ci muncă manuală. Pr egătiți totul ca să puÍeți trãi ca şi cum l ucrurl şl Ø$J*ú
pø Ca rcčïlizați toate aceste oamenlÎŒ CeńUȘtł ”
nu .:o 11 curent electric. ‹ iti partea naturii şi din p čt rtea
SP ltJčž țt ca dul de
Cumpărați Not ce vă trebuie ca sã tr ãiți şi să vă întrețineți. Dac.; »{l l‹• ctcbit, atunci n-o só fițl nevoiți ator::ątcaaŞbW
łăcut toate aceste lucruri şi puteți să vă bateți cu pumnul in piePt ş1 v.h
.i nu trebuie să l U ați car du1 ą, ,g sa aqe¡ł datoiJl. dar p
spuneți: „Ei bine, poate să vină ce-o veni, sunt pregătit“, bravo w» n5,
de
pentru că nu e nimic mai măreț decât pacea minții. Stresul, Qrij.'1 !!
teama înseamnă a fi dator şi a tr ebui să munceşti ca sciavul ca să su:.ț ll Nu.“
datoria. Scãpați de datorii. Puteți să alegeți să continuați să aveți dator11, tn øanzł¢ë š!
dar pentru nevoile person ale nu ar trebui să aveți datorii, pentru c.h
pacea minții înseamnă a fi suver an. Cum võ simțiți, să vă creați ‹›
suueranitate pe care n-ați pierdut-o niciodată, indiferent cum ați da-‹›
şi prin acea suver anitate, să asigurați o moştenire şi un Doc sigur pentr ii
voi şi pentru famiiia voastr ă? În zilele ce vor vent, nu e recomandabil
să aveți daforii, pentru că veți primi semnul fiarei, cardul de debit, dinbe famİlİi Şİ
dintre VOi case aveți
indiferent că vreÎi sau nu. Pacea minții vine atunci când ştiți că pute[i F1< SU nteti intr-o p ziție
să dormiți noaptea şi să ştiți că sunteți pregătiți. Teama, anxietatea şi neauxiți §i foarte f
č\C eți ?s te să vó
stresul vin atunci când ştiți cã nu sunteți preQătiți. Dacă asta înseamnò puneți
sà vă mdi reduceți din enormele pofte, din roate acele lucruri fără dc Cetma) €! a ceste investițiİ, CUfTt
care nu puteți să tr ăiți in present, atunci face !i-o. Când ați făcut toate màncare şf s6 wMt• lucrurl.
astea şi încă mai aveți un exces de bani de h âr tie, cumpăr ați pămônt. vÄ e sà fact schÎmbl
sîmpÎu a chesttune
ølțlme de OaiYtO
Nu puneți banii înapoi in sistemul vostru bancar. Cumpăr ați pămònt. DumnezW fitnțm
Dacă aueți destul aur şi ar gint încòf să vă ajungă pânò in 2042, de r elații, İi㣠V ! i2f Qeți înai nte şi N
cumpăr ați pămônt, dar nu in or aşe, ci in locuri unde puteți să cultivați V a st re, iar cineva
mâncare pe el.°° conser 'e de mâncare. vin. doctorii. haine etc.“ Vä arnintițİ Că
Dacă tot vă mai r ămàn bani, atunci ajułați-vă fra!ii să se ajute. ca rdul vostru de debit?
hunt mulți dintre voi care sunteți foarte norocoşi in geniul vostru. Alții d
i
"’ Renumitul expert (inanciar Barton Biggs olerä această sugestie inves(itorilor in cartea n
sa. Wealth. War and Wisdom (Bogăție. rãzbol şi i“nteIeycione. n. I,). lansată in februarie
2009: . Care vor Ii amenin !a• le accstui nc›u secol Îa adresa bunàstă rii\° Terorismul.
ră zboa iele re|lgioase sau prăb uşire a syste rnului f inanciar. provocatá de implozia
derivativetor?. . — O altă ... parte din strategia voastră de diversificare ar trebuí să lie să
aveți o let mă undeva. depal‘te de calea b ã tutã . dar unde pu!eți să ajunge!i destul de f ce ți tOate aceste łuCr uTl.
repede ți de ușor... LocuÎ vostru sigui ar tiebuï sà Íie autosuÎicient ți să puteți sà čł
V€' ți supr•+ e țuì ›n
cu
cultivați mâncare acolo. Ar trebuî sá Íie bine aprovizionat cu semințe. îngràşăminte. Wy° va demnitate, cu liber tate
liberi €U '@ Țå T r
inteli9 i2 n ța, fá iã SP U @ COIT }3 it au- ÕdCÎt Ô& *’ ’!
stmplu, ați recãştjpat ceea ce a¢
num bÎ dat a nu maì
u me suu e T agitate
timpuri şi ã fl

cu VOi

tt\. ptunct cănd

 vă recfi știgaț i asta, ați f*L//i' / .sr J//i f f3. i /i //i J r:. i /Jr*/ i/f1J ‹-/j SL//W/e / //f)W/o ‹// o/rfe
revenit pe cursul evoluției. S
unteți o
fiin
care progrese ază, înzestr și îi duce la faliment, apoi sfă rșește prin a avea pă mâ ntul, o să r ă mâ nă
ată în mod di\nn, care rr1
oferă su perconș tiin ța. S u percnn t nifesta U ri clc›. cu uri bol de pr af. Nu mai aveți fimp, dar și asta hebuie să fie o
aleargă după propria lui l‹ Cere.
coadă,în ##•ql pro6le .
and m‘ Dacă v-a înnebunit ce v-am spus aici și dacă ati avut o că dere
Șl •iTlațfife voa ti ‹- cmoțională din cauza a ceea ce ați auzit, e problema voastr ă . Nu e
”m nal° a +fresuJui,
vorba că nu sunteți iubiți. Pur și simplu, e o chestiune de alegeri clare.
• gând ing i«•. aa » Dacă sp›uneți că veniturile voastre sunt limitate, atunci cereți
Domnului
Dumnezeu lui ființei voastre să uă manifeste alte că i și alte mijloace. Se
<< Se află în de viziuni profunde va întâ mpla. Tot ce aveți de fă cut este să cereți. Dacă uă tănguiți pentru
!•Ievlzoru/u î. abso biți ÎFț mine Afl fă gașul vostru în viață, asta e pentru că nu ab învă țat niciodată să vă
Cum e
ce priviți greşelile ca pe învățare, mai degrab ă decă t doar ca pe niște
sus? greșeli. Atâta timp că t numiți ceva o greşeală în viață, o să o trageți
nTsuntdeaMqț cu nosc. Când J d urechea
Ei voastr ă v,i după voi mereu, la nesfâ rşit, pă nă ce o să vă uitați la ea și o să spuneți:
a|
<ând ei o sâ VI spunl: EÎdtâ tare, atunci „Ce ann invă țat?“ Numai atunci câ nd dețineți ceea cc ați învă țat veți
su netuJ a cela, daca voi fi
^fi *\J altceva* fdâ rețel e tonuȚ| pus
Sun eț liberi de acel lucru și lucrul acela vă va lă sa. Dacă sunteți în stagnarea
autocompă timirii și numiți asta programare, atunci de că te ori ați
dlntre voi. nu se datorează
auz. unei def icf en țe dc repetat acelaşi tipar? Ce anume aueați de invă țat? Autocompă timirea
Eu nu par ga va fac să nu aduce niciun fel de recompense; nu aduce decă t moarte. Demnitatea
*mC și dm incredere § >ÎCl fi-aș vrea asta, și respectul de sine innoiesc și reQcnerează opțiunile numite viață . Ați
cd, P° propriile m astre dRsCoperi ri, o să gasiti fost r ă sfă țați, pentru că v-a venit atâ t de bine și de ușor. Învă țați din
nou să fiți cei care faceți. Câ t de mă reț este să luați o bucată de pă mă nt,
. *marile mele șf numai mai puteți să p u gj€ ¿î: j să o arați, să o binecuvâ ntați, să o stropiti cu apă sfă ntă , să puneți
această *l s Ce nă
fuce Ș’ Oi 5Ă Vd fac Sâ f t cețî asta. Nu că teva semințe pe care le-ați binecuvâ ntat și să priviți dră gă lașele
plante cum cresc. Ce sentiment mă reț este să îți intrebi planta: „Pot să
’toa*t*re, inca! ss manifesta iau roșia asta?“ Nu luați niciodată de 1a o plantă . Cereți. Cu câ t cereți
'^ ”' î<°'e' Ave.i d•stula
mai mult, cu ată t ea va fi mai fericită să vă mulțumească . Atunci câ nd
Dacă vă #r • eȘte cura]ui,
evâr, ați făcut asta și apoi ați măncat delicioasele, zemoasele cum vreți să le
P‘!a etc. Puteti sît facem spuneți, ce minunat sentiment e ăsta, ce dătător de putere și ce
Unde puneți Ji miteJe. satisfăcător. Dacă locuiți in oraș și nu puteți să vă vedeți drumul, găsiți
Ufțit dintre vOl n ar ridfca
credeți că o sa se un deget să faca ceva, pentr u că rt Lj un loc in care puteți să plantați o gr ădină, ingrijiți-o și aduceti înapoi
int$ mple
ț îLiră rztinuriara, dar cap +' *< din toate astea. Credeți că e o alimentele. Cel puțin, începeți de undeva. Asta vă dă demnitate, nu

âU pierdut de două
ori pe £Îf â f. Ceea ce
inf lație
se va doVed i a fi
vreodată Oă iTtenii. Atunci Ca
ăt Âș U ÎTlai aveți tifTjp. milă de sine.
)COfj țȚji voas tră
H ÎQCLt t O avere, iar Chiar că nu e nimic mai splendid decât o femeie care își dă seama
în ziua următo are, că
Va Începe ca o uș U r re că nu trebuie să depindă de uri bărbat și că nu printr-un bărbat
cea mai nnare criză ă priF j
trebuie să-și găsească măntuirea. Afirmația asta nu a fost ca să îi
degradeze pe
pe care au cunoscu t-o
bărbați, ci mai degrabă, ca să spună: „Nu mai am scuza asta. Sunt pe
ndguvei nu ÎȘ' În fometează toț¡ { t ;€j
۔ r
picioarele mele. O să fac asta.“ Așa să fie.
i¡
 I

CAPITOLUL OPT
Zorii superconștiinței

_ hei”carese alini'azâ cu natura șise aIiniazâprogresi”vca

să - și continue sLiverariitatea vor trăi să vadă vremuri
rriârefe, Pentru care rio preo arn malte cuvinte. Tiinpu/
ace/o se
numeș/e svperconș//in/a, o /vme /ără /mayinea a/Cer epo-
altu; dacă pute(i să percepe(i o ost/e1 delome. E o lume care
supraviețuieștes/ârșifuJuiacesfei epoci. “

noiembrie 1987
 devă rul supraviețuirii personale și al puținilor radicali ai
lui Dumnezeu este scris în timp. Este destinul manifestat
ine-
vitabil. Aceia dintre voi care ați ascultat, care ați câ ştigat și ați
învă țat din ce ann predat, Qlorie vouă , căci vin vremurile
superconștiinței, de îndată ce se încheie era tiranilor. Accelerarea lor a
inceput, iar mişcarea că tre îndeplinirea obiectivelor lor e din ce in ce
mai rapidă și mai frenetică. În goana lor să reuşească , ei presează
asupra superconștiinței, deoarece superconștiința, gloria lui
Dumnezeu și apariția oștilor vin atunci când apare colapsarea vidului,
iar vidul inseamnă alegere. Atunci câ nd nu mai există alegere, atunci
câ nd, pur și simplu, e așa cum e pentru toată lumea pentru guverne
și regi, monar hi §i aristocrați că nd colapsează acel vid (și acesta
este scopul unui mă reț guvern mondial), atunci este sfă rșitul
timpului, care intotdeauna a fost in raport cu omul și scopul său. De
asemenea, atunci este și sfâ rşitul epocii tiranilor, care a fost
sprijlnită de alter eqo. Alter ego-u1 este anti-Dumnezeu și a fost
intotdeauna. În colapsarea vidului, nimeni din acest public nu va
putea să oprească puternica mişcare a naturii. Nici mă car o națiune
întreagă de oameni n-o să poată să oprească natura. Dacă intervine
natura și plă cile tectonice se rup în două acolo unde se află multe
dintre aceste fiare, computer ele, atunci oamenii cenușii or să
ră mă nă fă ră mijloace, in planul lor. Condiții!e meteorologice se
schimb ă dramatic. Dacă vulcanii aceia mari — unul in Europa, unul
pe o insuiă și un altul care se coace în Rusia — ies la lumină și
creează efectul dc iarnă , atunci planul oamenilor cenușii va eșua, iar
natura îi va fi invins. Mulți vor pieri in toate aceste situații.
Întotdeauna a fost așa. A existat o vreme mă reață , glorioasă , că nd
aristocrații tră iau într-un loc numit Pompei. Acolo își făceau
vacanțele de vară , oriunde ar fi locuit. Nu prea conta, pentru că
vacanțele erau mai importante decă t
I

posibilitatea acestui tigru care se cocea acolo. Vulcanul acesta era viu
și fumega și gă lQă ia de Cei mai mult timp. Asta nu i-a oprit să -și faci
vacanțele acolo. De ce ar fi un lucru chiar așa dc groaznic faptul că ati
pierit atăția în er up›ția de la Pompei, pentru că rio poți să spui că nu
ștÎ U. ştiau. Așa că e după cum au ales, așa e întotdeauna. Foarte
puțini dintre voi, în această țar ă , nu sunteți con§tienți unde locuiți și
pc ce anume locuiți, ca să fiu mai exact. Nu sunt foarte mulți dintre VOÎ CCÎ
care nu-și dau seama că schimbă rile violente din natură o să îl afectezc
intotdeauna pe ceÎ slab, pe cel care țipă și plange, pe Cei nefericit dar
acesta n-a fost tră dat de natură . Acest om a fost tră dat de propria lui
aroganță , de alter ego-ul lui, dc imaginea lui, că ci e1 a refuzat mereu să
se schimbe. Pot Să vă spun ceva despre natur ă și acțiunile ei violente §i
mişcarea ei pentru a distruge posibilită țile de îndeplinir e a acestui
obiectiv, existența unui guvern mondial unic. Atunci că nd mâ ncarea o
să se imPu țineze și câ nd oamenii o să se r ă scoale, toți acei oameni
care și-au ținut gura pă nă acum o să înceapă să țipe, o să spună tot, o
să arate cu degetul, iar adevă rul va ieși la lumin ă în toată lumea.
Superconștiința va veni chiar și în asta, iar dacă planul lor reușește și
vidul colapsează , atunci veți vedea o oaste cum poate ați crezut că
există numai în pouești și in superstiții. Chiar există astfel de oști.
Imaqinați-vă o lume tră ită fă ră alter ego. Că nd alter ego-ul e
absolvit de Dumnezeul dină untru prin această realizare natui‘ală , că nd
cei care dorm profund în imaginile lor încep să se trezească , ei vor
reintr a și în evoluție, înfr-un imp›u1s înainte. De ce nu puteți să
atingeți longevitatea aici și să opriți procesul de îmbă tră nire? De cc nu
vă puteți vindeca bolile? Pentru că toate aceste lucruri sunt produse ale
alter ego-ului, o atitudine colectivă și ceea ce credeți voi că sunteți. Ann
privit entită ți sfră duindu-se să -și schimbe gâ ndurile. Ann vă zut entită ți
că lă torind în necunoscut, mult dincolo de corpul lor, departe într-o
dimensiune și i-ann vă zut șeză nd, stresă ndu-se, luptăndu-se, asudă nd
și qă ndindu-se pă nă se roșeau la față , fă ră să ajungă nică ieri. Au creat o
fantezie. V-ann vă zut sfră duindu-vă să vă vindecați corpul, să vindecați
atitudinea, începâ nd cu masa, mai degrabă decâ t cu ceea ce a creat o, cu
ceea ce controlează corpul.
V-am vă zut stră duindu-vă să rezolvați o problemă de atitudine,
fă câ nd-o în mod deliberaf că rnii, mai degrabă decă t atitudinii. Nu
pufeți
Pt '/ i/ */// r'/‹.i›/i /i//itr'/
să sch imbați gândul p›ornind dc la masă . Trebuie să se schimbe de !a
q5nd. Apoi, masa e modificată , schimbată , accelerapă . Oricare ar fi
abordarea aceasta a zilelor ce vor veni, oricare ar fi destinul
manifestat, cu siQur anță că el se bazează pe atitudinea colectivă care
se manifestă în zilele ce vor veni. Realitatea voastr ă personală este
centr ată toată în n ucleul n umit aleqere, iar voi alegeți autocomp
ă timirea, durerea, respingerea §i victimizarea, mai degr abă decă t
mă iestria. Tot ce credeți că sunteți, aia sunteți. Tot ce sunteti este
destinul manifestat, în care cov ge masa numită viață. O să aduceți
că tre voi, în această viață, numai oportunită țile care sunt permise în
acea atitudine, în acel nucleu, în acel centr u de control.
TotuÎ este gă nd coagulat. Fiecare obiect este un proiect creat cu
atenție. Cr edeți că materia qrosier ă vine din spațiu? De unde credeți
că apare viața? Ce anume dă atomului liantul cosmic? Ce anume ține
materia grosier ă Îaolaltă ? Celulele acelea micuțe stau laolaltă datorită
gă ndului care le-a creat. În gă nd se țin. De aceea au stibstanță și masă .
N-o să vă schimbați destinul schimbă ndu-vă corpul. Trebuie să vă
schimbați destinul prin atitudinea în care vă percepeți realitatea. Nu
pufeți să mergeți pe Lună cu această carne și cu aceste oase. NuiTldi
Spiritul poate să pă trundă în necunoscut. Cum tr ageți după voi acest
bagaj în exces? Încetă nd să deveniți iluminați prin corp și devenind
iluminați pariu Spirit, prin sine, prin starea de cunoaștere, prin
procesul nelimitat numit Dumnezeu. Cu câ t dobă ndiți mai multă
cunoaștere, cu că i sunteți mai conștiențî, cu atăt creierul este presat
mai mult ca să se deschidă prim pituitar ă . De ce r ă mă ne închisă acea
mdsă mică , ce funcționează cu o treime din capacitatea creierului?
Unde este r estul de două treimi? Ce este un geniu? Dorința de a §ti,
venită prin centrul realifă ții voastre, că sunteti ceea ce credeți că
sunteți. Viața voastr ă este for mat ă emoț i on al din ceea ce exprimați
emoți on aÎ, iar prosperitatea voastr ă în destinul vostru este numai în
funcție de cum vă percepeți inteligența. lnteligența nu se bazează pe
educația de la școală. Se bazează pe dorința de a ști. Bunul-simț
înnă scut este unul
dintre cele mai mă rete daruri pe care !e aveți, foamea de a ști.
in superconștiință , ceea ce vine este o realitate dată , în care cei
care au înțel s, in concentrarea vieții lor, că o controlează la voință
înțeleg că Spiritul nu este schimbat din cauza masei. Masa esîe
 transformată in funcție de ategerea atitudinii. De aceea, purtatul de voi şi permite exisfența
cristale, privitul in qloburi de cristal, bã utul unor infuzii speciale de
plante şi toate aceste lucruri care an de-a face cu masa nu schimbñ
Spiritul, ego-ul. Acesta e un joc. Nu ajungeți la găndul ce1 mă reț prin
densitate. Creați densifate prin gà ndul cel mă reț. Nu o să luați cor pul
acesta şi să vä ină lțați doar pentru că e la modă . N-o să vă înă lțați,
dacä acesta e scopul vostru, pentru că a vrea să te înalți înseamnă o
dorință de moarte, tar asta înseamnă a lucra prin masă , riU pTin Spirit.
Ïn Spirit e viață veşnică . Pentru corpul fizic e viață veşnică numai atunci
câ nd începeți să vă dați seama ce creează viața. Voi sunteți creatorul
vieții întru gloria lui Dumnezeu cdre este in voi. Ce credeți cä ìnseamnă
învă țătura că împă r ăția cerurilor e in voi? Înseamnă că toate lucrurile
sunt fă cute posibile pentru voi prin grația fur Dumnezeu dină untrul
vostru. În corpul vosfru, aveți capacifatea să le dați voie să apar ă , să
dați vote unei realită ți mai mă rețe să se manifeste, iar Dumnezeul
uostru dină untru aşteaptă . A aşteptat de secole intregi sò tră iascä o
mie de ani, a aşteptaf lonQevitafea, conceptele mă rețe ale
superconştiinței fã rä alter ego. Corpul vostru, aşa cum este e1 in acest
moment, are conexiunile pentru capacitatea de a tră i zece mii de ani,
dacä asta vreți. Creierul are capacitatea să ridice vibrația corpuiui fizic
şi să freacă într-un all tă r â lTi, prin schimb area vibr ațională
comandată de Spirit, de En hunt, de ego-u1 numit Dumnezeu.
Superconştiința nu este ceea ce mâ ncați sau ce îmbr ă cați. Este
ceea ce sunteți. Atunci c3nd alter ego-ul e intact, el e temnicerul acestei
expansiuni. El trebuie hr ă nit din aspect, din imagine, care trebuie
reflectată in jurul lui, penh u a sprijini alter ego-u1. Alter eQo-u1 inhib
ă exprimarea lui Dumnezeu dină untru. De aceea se numeşte
Antichristul. Alter ego-ul nu termite evoluția pe baza cunoaşterii în
interior, in suflet. Not và puteți aminti nimic din ceea ce citiți, pentru că
alter ego-u1 vosłru nu vrea să vă amintiți.
Oamenii Cenu§ii, era tiranilor, reprezintă idealismul alter
egœului. Atuncl câ nd timpul for se va fi terminat, la tel se va fi terminal
şi acea conştiință , iar ceea ce va ră mfine este super conştiința. Se
numeşte împă r ăția cerurilor manifestată , pentru cò , atunci c3nd
lanțurile sunt indepă rtate, absolvite prin voi prin central acestei
realită ți, realitatea voastrò prin puterea, Dumnezeul care lucrează in
 voastră , atunci iertă m faptul că alter ego-u1 e o şaptelea sigiliu începe să se deschidă şi hormonul mortii e îndepă rtat,
invă țătur ă , nu o Qreşeală . Atunci, tot tă r3mul acestui un alt hormon e secretat in corp, care activează timusul din ce1 de-al
corp fizic este viu, iar creierul începe să se deschidă , patrulea siqiliu. Câ nd acest mă reț sigiliu începe să creased, el apasă
datorifă presiunii unor noi gâ nduri. butoanele din masa celulară , care creează şi permit întinerir ea
La ce sò fe mai Qă ndeşti, cand nu mai eşti înQrijor instantanee, continuu, la nesfâ rşit. Ș i de ce sä vreți sà tr ã iți aşa de
at să concurezi, să subminezi, să judeci, să fii malițios şi mult? Pentru că , de fapt, nu ați trä it
intolerant față de altcineva? Ce ră mâ ne reprezintă niciodatä .
necunoscutul, lumea, exprimarea bucuriei, a iubirii, a
pò cii care depã şeşte or ice înțeleQer e. Alter eQo-ul se
agață de malițiozitate, de nesiQuranță §i nevrednicie.
El ia frica şi ră zboiul drept cinstite. Că nd asta dispar e,
iubirea se deschide, iar ego-ul, Dumnezeul dină untru,
Domnul DumnezeuÎ ființei voastre prinde vi ațò . Marea
vitalitate, esența, nucleul universului vostru deține tot
acel univers şi creşte. Viața şi conştiența voastr ă se
dezvoltă . Cr eierul vostru se deschide. Întâlniți şi
adoptați un gò nd mai mă reț, o cunoaşter e mai
mă reață şi procesele unei aventuri nemă rginite.
În clipa in care marele sigiliu at şaptelea, pituitar
a, se deschide, in corp nu mai există hormonal mort,ii.
Hormonal morții e in corpul tuturor in acest momenf
in care vorbim. E acolo de cò nd femeile şi-au avut
ciclul de să nge, iar bă rbații an începuf să -şi verse
să mò nța. Îmbă tr â niți de.îndată ce se întâ mplă asta,
pentru că hormonal mort,ii e secretat de pituitar à şi e
ră spunză tor pentru micşorarea timusului din cel de-at
patrulea sigi!iu.
Timusul este organul lonQevită ții din corp. El este
şi ce1 de-al patrulea siqiliu. Atunci că nd sunteți copii,
el e de dimensiunea unei pere mici. C3nd sunteti
adulțì, e cä t un bob de mază re. Pe mă sură ce se micşor
ează , corpul se contractă şi e susceptibil la boală . Că nd,
in sfâ rşit, este pr actic invizibil, corpul se descompune
fizic. Atitudinea este cea care cauzează acest lucru in
corp. Acceptarea atitudinilor este cea care creează tot
destinul vostru, realitatea şi mediul vostru. Câ nd
atitudinea aceea nu mai este acolo şi câ nd acest al
 Ati fost blocați. Super conștiința nu e ste numai suver anitateo
poporului în republica inițială, ci este un mare experiment asupra
omenirii, care va reuși, pentru că toate ușile care au fost lăsate închise
se vor deschide. În superconșființă, lăsați în urmă tirania, suferința,
moar tea, putoar ea absolută a experienței umane care a fost tr ăită iar
și iar, la ne5făr șit. Lăsați în urmă nefericirea, sclavia, nesigur anța și
frica. Ele aparțin zl iei de ieri, o parte din evoluție. Treceti într-un nou
timp, cu un cor p capabil pe deplin de ceea ce este de experimentat.
Nu puteți să vă vedeți Spiritul, lumina care vă înconjoar ă cor pul, marele CAPITOLULNOUĂ
Spirit, pentru că realiiafea voastră nu vă permite să-1 vedeți. Atitudinea AjutorulluiRalTltha pentruschimbarealumii
voastr ă s-a concentr af doar pe mica voastră lume privată, păzită de alter
ego. N o să vede! i niciodată ceea ce nu aveți cunoașterea să vedeți.
Trebuie să experimentați aCei lucru, apoi apare și viziunea. De ce unii
văd și alții nu? Pentru că nu este în realitatea lor. Ei pot să vorbească mult,
dar dacă nu tr ăiesc lucrul acela, nu îl văd. Ochii voștri
vor vedea în mod natural ceea ce n-ați văzut niciodată pănă acum.
.Eu ann i'nfervenif doâr de Când va ori i“n evenimente isforice despre care ann simți! $â sunf extrem de irijusfe. D
Nimic nu mi-ar plăcea mai mult, decăt ca voi să vedeți lumina care e
nevăzută și să risi i!i rica și superstiția, să puteți să vedeți ceea ce eȚantasticâșidin
in cei“n cemaimu!! oameni vor sa“*u ^“ d!”n‘* in ce mai mult și vor auzj. penfru câ zidul 5e I“Nchi
jurul vostru dintotdeauna, să vedeți gloria propriei voastre lumini,
pentru că nu v-ați dat voie să o vedeți. În superconștiință, veți avea Rarntha noiembrie 1987
ochi ca să vedeți dimensiunile și veți avea cunoașterea, în marea
im ș a â tie, care vine nu n umai pentru explor ar ea posibilităților
universului vostru, ci și a unor castele nemaivăzute. E moştenirea voastr
ă, moșfenir ea dr amei omenești. Cei sigur anță că au existat umanoizi
în toată mintea lui Dumnezeu, dar vreau să știți că nu toată lumea a
reu§it și că, în cele mai multe cazuri, civilizațiile lor s-au pr ăbușit în
decadență, prin acelaşi proces de vid. În această civilizație vine înspre
voi uri mare adevăr, o oportunitate, iar această civilizație nu se va
prăb uşi. Cei umili vor moșteni Păm ăntul și vor vedea gloria lui
Dumnezeu, căci vor avea ochi să o vadă.
S ă știți adevăr u1. Să fiți iluminați, implicați și cunosc ători.
Supercon§tiința, care încă nu e visată și experimentată, merită să o
așter • ți, ca să o vedeți cu ochii voștri.
 imeni n-a reușit vreodată să -l pună pe Ram intr-o cutie.
Tot ce ann fost în acest plan, toate lucrurile de care sunt
acuzat
și toate de care sunt r ă spunză tor le permit. Să încerci să ințeleQi o
formă superioar ă din densitate e imposibil, dar câ nd înțeleQi forma
din Spirit, atunci ești una cu ea. Densitafea in imaginea sa, alter eQo-
ul, nu-l va ințelege niciodată pe Eu, așa cum mulți oameni din viața
voastră nu pot să ințeleagă deciziile voastre înnebunitoar e. Nu pot
să și le imagineze, pentru că să dovediți Spiritul, să douediți
nemurirea unui gâ nd, a unei bucurii pe care o puteți auzi pă nă in
veşnicie asta nu se poate dovedi în masă . De ce sunt atâ t de mulți
care sunt ostili acestei ințeleqeri și acestui adevă r? De ce sunt ată t
de mulți imitatori și ată t de mulți care trebuie să facă asta? Pentru
că ei nu dețin adevă rul care e înăuntrul lor.
Nu e nimeni altul ca mine, pentru că eu nu sunt dehnut de
acest plan și nici nu ann nevoie să fiu popular, acceptat, sau să mi se
spună cuvinte frumoase. Eu nu mi-ann prostituat și nu mi-ann aruncat
valorile și nu ann evitat problemele. Ann venit aici cu treabă de la
Tată l meu și, fă câ nd asta, ann venit pe o rază de iubir e, pentru că
ann dorit să fac asta. N-a fost ca să creez ființe care să mă urmeze, ci
ca să scot indivizii din turma ignoranței, ca să conteze mai mult în
viața lor și pentru toată lumea, prin eforturile propriei lor înțelegeri
și curaju! lor de a-și tră i viața.
E nevoie doar de o singur ă ființă umană cu adevă rat magnifică
pentru a da sper anță atâ tora. Au fost câ țiva care s-au ină lțat pâ nă
în vâ rful muntelui, de unde uocea lor putea să fie auzită in lume,
care, prin însă și virtutea de a se înă lța pe acea culme a faimei,
bogă ției și respectului, au avut ocazia să schimbe viața a milioane
de oameni care, in alter ego-u1 lor, cu toții au nevoie de o Qeană
de lumin ă de Ia o
 endtate m•łaN, g{o‹npo ô bii ra ł să
întoarcc o persoană împ›otriva alter a, ci pentru a dezvã lui iqnoranța și a
fiein «a sń putea ïndepă rta vă lul acestei a, prin aleqer e.
Noua Eră , cum a fost numitã , no vine niciodată in afar a unei
YES', de@ l Eere, do persoane. Nona Eră no există niciodată in afar ă . Ea trebuie să se
deuine ïnrobłtor. întô mpie lnă untru. E o transfigur are individuală a Spiritului uman care
buz şl de fó J
eliberează pentru totdeauna trecutul, fă ră regrete şi care dehne
lndlvtzii
prezentul in deplină vitalitafe şi cur ajul de a sprijini viața şi de a h
Ò fi1nțl uman”ă fmaruJata ğ anar7 fericif. Ca toate lucrurile care ajung să lie la modă , el e pă lesc, dar
Împecablîitatea: lumina adevä rului
E doar ö dełìnł
merge mai departe, pentru că e plină de puterea de acțiune şi de
’^*!’^* *ricep”e *^ clnëVa care se înțelegerea asupra vieții care înseamnă totul, in interiorul unei ființo
"æ •P=‹•æ‹»o slne s* /* väèr fnuna/, frumos numit
umane. Ea o să tră iască pentru totdeauna.
fll0tØ UMQn á, Jumłno ocÎtiLț|
u{

« â se îubeasøa , mal degraba decâ f k g Cu siqur anțã cã nu am avut nicio gr atificație să mă adresez vouă
lUbiro e un exęțrlp{\j pgy țtyLt tp
abuzœ e de
Use, aoeó despre toate lucrurile diń cile care vă pun ìnsuşi mediul vostru in
/ubłr GB Ø Ca m are )e soare ”ceț•ț t/g, pa h
t pericol, dar trebuie să respect şi să ştiu foarte bine cä , in Domnul
Dumnezeu al ființei voastre, aveți curajul să vedeți asta, sà o
Unde w a śrşesc bàtä Ifi¡ø
abordați, sâ o auziți şi, prin impactul sä u emoțional, sä începeți sä
a toJ^*ar*l2 pentru voi înşiva, faceți schimb ă ri in viața voastr ă , schimb ă ri care sunt aşa de
importante ca să sprijine viața. Nu m-am adresat vouă ca fiind altceva
Ğ rațJa aceea decâ t Dumnezei mă reți. Nu v-am spus nimic ce nu puteți să faceți. Nu
u-am spus nimic ce ar fi o risipã

Jumii, d doaf žbere de îønțurtle sau o jefuire, sau ce v-ar pune in calea pericolului, ci mai degr abă vá ia
penDu aJțlL Ni de foleany din calea pericolului. Nu v-am spus să disprețuiți Pò mã ntul, ci să îl
clodarâ iubi!i, pe el şi toate schimb ă rile care vin, care sunt mai multe decâ t
stä pã nft de acò l VØClŁTll @nâ c• nu țf-ai aveți voi timp să auziți despre ele.
'4Z°*at conÏÎÏrF•1° f’‹u wp •ett t•i«æI fBmila p•nă”cenu af Là rgirea cunoaşterii voastre vă permite să luați decizii sau nu şi
înțeles”că vã dă o şansă bună să ştiți ce urmeazñ şi să merQeți mai departe.
'” “' SMS’ tÏințe LL Fjanc, ca șl line
Rezultatul final al învă ță turii mele a fost întotdeauna că „Iatä -1 pe
Dumnezeu“ ve deveni o realitate profundă , mai degrabă decò t un mil
d^teca [^W * õ =. e ”i a p›cæi, sau o filozofie. Adevă rul spiritual este acolo unde îl tr ă iți şi voi trebuie
' . peritru ca sâman
sà î1 desfă şur ați.
Eu ştiu ce potențial aveți. Ș tiu ce e incur at in not şi ştiu că totul e pentru
PoF óo subcwu cuvinte cø interislfice
Íib”ertațø şj luólre a luT
ment dintre ver
Du oaue§. Toarh ac
>”“ 5ã ïnró beasc6. ct st
potenpolul «man dë buc urfe;
că așa alegeți. Totul e doar o chestitine de ce vreți să faceți. Are foarte
multă leQă tur ă en asta la fe1 ca toatã viața voastrò , întotdeauna.
Ignoranța nu e scuzabilă , pentru că lie alegi să ră mă i ignor ant, lie eşti,
pur şi simplu, şi nu at avut implicarea cunoaşterii. Acum, voi ați ieşit
din ignoranță .
 za vidul pe t ț. l C r C.af ori.
o să existe foorte ml lie cer eri. Asta
C ۥC'
De ce e Ram aici acum și nu acum o sută de ani? Deși entifă țilc t imp
E ceva intenționat, nu cera îngr OZitOT.
umane au fă cut prostii și le place să aibă mult pericol in viața lor, Tată lu i meu a venit la uri rnom
Apariția mea in numele treburi lor e F1 t
cumva, eie intotdeauna au reușit să iasă din pericol. Înh-uri sens al ică
continua acceptarea econom
cuvă ntului, ele sunt aventurieri bruți §i trebuie să ai respect pentru e esențială , pentru că , dacă ați
de ale9erspiritual ai mult că S1QL1 că vidul ar Colapsa
în somnul în care vă aflat , TTt
creaturile care
sunt aventurieri bruți, pentru că ele fac ceva. Cei mai mulți dintre peste voi. Ați dat lumea pentru fost o interven ție divin ă care să
voi asta.
ați fost aventurieri bruți înainte, dar acum sunteți, cumva, puteți să Colin S£ftÎ, da r tCUlTl
p er mită •1 € r ea, pur și SilTiplu. Încă mai
Doresc, din totuÎ-in-tot care sunt,
aventurieri ge
leneși, de fotoliu, niște legume de canapea.
aveți ogțiuni, o muÎțime de Opțiuni
Eu ann intervenit doar de că feva ori în evenimente istorice I
C voi să aleQeți
cu înțelepciune ce e cel mai bine pentru evoluția VO£iStf
care am simțit că sunt extrem de nedrepte. Dar de ce inter vin
și să faceți acel lucru.
Ut " ' t ÎOSt
acum? Pentru că , prin apariția mea fantastică , are loc o trezire și Procesul acesta de chann €•li ng prin acest corp împ
sunt din ce în ce mai
mulți oameni care vor să audă din ce în ce mai mult și vor auzi, pentru e aopersonali S ați: aplicabi le și a
iubirea.
că vidul se închide. Nu e loc pentru aventurieri, în ultimele de înțeleqer
te voluțio l ar în multe feluriimposibil pentru persoană tă imite
contracții
aÎe acestei pă rt,i a jocului. De aceea au existat entită ți îndr ă znețe și adevă ru lui demonstrat. geniul și puterea. ]Vtai departe,
E
să imite
E imposibil pentru o persoană
mite cunoa§ter ea
iluminate în istoria voastr ă , care au venit să vă spună ceva. Voi sfă r șiți e imposibil pentru o persoană să i aşa de bine, ln
prin a vă debar asa de ele, mai mult sau mai putin, dar ele au venit aceste lucruri. fvtar ea reflexie a
foate in diferite perioade de timp, în drama omenească , înainte de
afară de cazul cănd persoana este toate
pOSibilită țile, înapoi că tre voi.
pră bușirea moralei și a atitudinilor. Au fost eficien ți in cea mai mare acestui lucru de la mine la voi îi reflectă
Toate astea au rost enR U VO I.
parte a timpului. Cel puțin, așa ați putut să mergeți mai departe. De la câ țiva oameni vine o conș tiență din ce în ce mai mare cu
Sfâ rşitul lumii n-o să se întâ mple, doar că lumea voastr ă ar putea o lU tiv intens, o în aintare mai deoparte în focu0| €tlb,
pȚ /tȚ p fo
să se sfâ r§ească , în conformitate cu atitudinea voastr ă. Dacă ați ieși ei U C eV
1
toate z lleÎe care au lTiiăl t @TT1aS lf'l
vibrație superioară ; iar aceştia, in
pe str adă §i v-ar că lca un autobuz, atunci cu sigur anță că lumea voastr
ecolul VoStT U, vor p utea să tldĂ C)df C e €•
C e nu e spus, fără nicio
ă
că t faceți mai mult din cunoaș ferea
S
s-ar sfă rși. Totul e o chestiune de perspectivă , desigur. Pă mâ ntul nu e
C nfuzie S au int erpretare greşită . Cu mai veșnic, cu atâ t este
pt ani-ficat să iasă de pe această orbită pentru o vreme destul de
pe C £1r e o aveți și Cu că t continu ulTlkll UOSÎI U H
indelungată , așa că mai are multă viață de tr ă it și luptă pentru viața
sa. Dacă vă doare atunci că nd spun că maşinile voastre ajută la VOaStră ți evoluția de la corpul fizic. Corpul fizic
mai mare deschiderea iar vibrațiile sunt
sfâ șierea str atosfer ei, așa și trebuie, pentru că geniul apare din devine aliniat cu DomnSkUl D umnezeul ființei voastTe, te
ai depar în necuno u .
acor date pentru ca vOÎ puteti să m<•g !i '
e
SC t
că utarea u nei
alte că i, iar creativifatea le permite indivizilor ingenioși să existe intr- evo1uț(a
uri care este ine(abi1 §i Să i si fiti împutern ÎCÎți. Face parte din
alt vid. §tiți
naturală.
Dacă nu se schimbă nimic altceva și totul continuă așa cum e, in aceste vremuri.
Eu o să fiu gLJ yp› ți O să vă ajut să tr eceți pr
 sUnt tipă rite, sunt
atunci nu e nevoie să evoluați. Dacă nu e niciun motiv de a schimba Cuvintele sunt ¡qr e gistr ate. Sunt documenta te,
cum stau lucrurile în prezent, nu se va schimba nimic și totuși, oricâ t ce ați auZ1t în tot acest timp e
repetate, sunt vizuale §i iS toTi ce. C eea
de greu ar fi fost să auziți asta, e nevoie de schimbat e. Cu câ t sunteți mai mareț lucru
adunat în sufletul vostT U și aş teaptă să fie tr ăit. Cel
mai conștienți de asta, cu câ t există mai mult această conștiință . Ați pe
¿ t £!rC puteți să îl spuneți cuiva cu
adevă rat este: „Iată , ești Dumnezeu,
auzit vreodată de vechiul concept de ofertă și cerere? În foarte scurt
 că ci focul cel viu e în tine și toate alegerile pe calea ta, toate
Din Domnul Dormoezeiii ii ! ei mele,
ră spunsurile ce țin de individualitatea ta se află în tine.“
întru gloria D umnezeului dină untru,
Ce înțeleger e mai mare există , decă t să spui că eu sunt ceea ce din acest moment
sunt? Ce libertate mai mare există , decâ t să spui că eu sunt propria întru destin manifestat
mea persoană ? De zece ani încerc să vă fac să înțelegeți acest la ceea ce dau
principiu, nu să il auziți, ci să îl tr ă iți, să vă fac să înțelegeți sinele, crezare, la ceea ce
pe Domnul Dumnezeu al ființei noastre, să vă fac să intreză riți o dau voință ,
lumină care e veșnică. Atăt a durat să vă conving de divinifatea și de în numele lui Dumnezeu din mine
vrednicia voastr ă . Ș tiți câ ți dintre voi insistă să fie nevrednici? E așa se va manifesta,
uluitor. Ș tiți câ ți dinhe voi insistă să fie victime? Insistați pe asta așa va
pentru că sunteți lași și nu vă asumați responsabilitatea pentru voi trece, spre
gloria și
înșivă. Ș tiți căți dintre voi sunteți cenușii, conservatori și prudenți?
viața
HaideȘ să nu îndrăznim nici mă car să rostim numă rul. Cei cenușii sunt
și Ue§nicia
afabili, artritici, iar venirile și plecă rile lor nu sunt observate niciodată , că ci
a ceea ce este înă untru.
ei nu stâ rnesc niciun val intr-un iaz liniştit. Vă iubesc. Ș i in fiecare clipă Așo să fie.
în care vă dați seama de ceva, eu mă bucur cu voi. O să observați,
câ nd deveniți conștienți de ceva, cum va apă rea vâ ntul. Eu vreau să
se ridice vâ ntul. Vreau să știți că sunteți cunoscuți. Vreau să știți că
sunteți conștienți și că există ceva care e conştient de voi §i de
prețioasa voastră viață și că recompensele realiză rii de sine sunt pure.
Vreau să știți că aveți un frate, o entifate, un iubit, ceea ce se
numeşte o lumină care §tie câ nd ați reușit, iar eu infenționez
să vă ară t asta, că ci imi dă o mare bucurie pentru noi toți.
Indiferent ce ați perceput că sunt eu, eu sunt, iar acest Sunt
este deosebit de mulțumit de curajul vostru remarcabil și de abilitatea
voastr ă. Va veni o zi că nd toate astea se vor sfă rși, iar voi veți
inchina uri pahar pentru mine, cu bucurie adevă r ată, iar eu voi fi
foarte onor at să aud acel toast. Așa să fie.
Sunt foarte mulțumit că ați învă țat. Nu mai ann nimic să vă
spun în ceea ce priveşte ceea ce se numeşte schimbare, zilele care o
să vină , destinul omului §i al naturii §i supr aviețuir ea personală .
Aveți o mulțime de lucruri de făcut. Aceste cuvinte se vor desfă șur a
în continuare, in fiecare zi, în urmă torii doisprezece ani.
Desfă șurați-vă cu ele. Așa să fie.
 I

I
I

I
I

EPI LOG

Semnificația unică
a învăt,ăturilor lui Ramtha

nvă ță turile lui Ramtha sunt o șființă unică . Ele necesită o

examinare și o analiză foarte atente, pentru a prinde
ințelesul
și impactul deplin a1 conținufului lor. lnvățăturile lui Ramtha
abordează întrebă rile fundamentale despre existența umană și
despre puterea minții, despre originile și destinul nostru, despre
natura vieții și a mort,ii, despre suflet, bine și ră u, despre lume,
despre relațiile noastre cu alții, despre natura spațiului, a timpului
și despre țesă tura realită ții.
Formatul în care sunt tr ansmise invă ță turile lui Ramtha este
intrinsec mesajului însuși. Învă ță turile nu sunt o simplă disertație
intelectuală pe anumite subiecte sau o simplă analiză intelectuală a
acestor subiecfe și nici nu sunt vreo formă de adevă r relevat care
necesită credință oarbă . Învă ță turile lui Ramtha nu sunt o nouă
religie și nici că ră mizile vreunei noi biserici. Învă țăturile lui sunt un
sistem de gândire care, in abordarea pe care o are asupra reaÎită ții,
conține elementele și mecanismele care îi permit individului să
angajeze filozofia lui Ramtha și să ii verifice și să îi experimenteze
conținutul la prima mâ nă . Cu alte cuvinte, acest unic aspect al
învă ță turilor permite ca filozofia, sau conceptele rea/i/ă ț/i, să fie
experimentate și să devină , în schimb, i“nțeIepciune despre nafura
realifăfti.
 Această calitate anume o sistemului de gă ndir e a lui Ramtha
seamă nă cu inițierile în cunoașter ea sacră , pr acticate dc vechile școli
de mister ale Gr eciei, Egiptului și Orientului Mijlociu, precum și de
vechile școli qnostice din Orientul Mijlociu și din Europa. E important
să remar că m că această carac feristică distinge învă țfiturile iui flamtha
de școlile filozofice tr adiționale ale lumii occidentale.
Ceea ce gă sim în modul occidental tr adițional de a înțelege
cunoașterea obiecfivă §i adevă rul este o presupunere fundamentală
despre persoana uman ă și despre natura realită ții. Metoda științifică
fr adițională î§i limitează gama de cunoașter e accesibilă la fenomene
care pot fi observate șî verificate prin simțurile corpului fizic. Orice
este în afara acestei game este atTibuit domeniului joaranormalului,
mitului și folclorului. Cu alte cuvinte, natura realită ții și persoana
umană nu sunt nimic altceva decâ t natura lor fizică ți materialitatea lor.
Psihoanaliza și profilul psihicului omenesc, așa cum sunt vă zute de
Sigmund Freud, sunt un exemplu clar al acestei tendințe.
Corpul fizic și lumea materială , în pă ndirea lui Ramtha, sunt doar
uri aspec* al lumii reale. Ba chiar, etc sunt doar produsul și efectul
Îumii reale, constituite din conștiință și energie. Persoana umană este
descrisă cel mai bine ca și conștiință și energie care creează natura
realită ții. Lumea fizică este doar u nul dintre cele șapte niveluri dc
exprimar e aie conștiinței și energiei. Ramtha foloseşte conceptul
Observatorului din fizica cuantică penhu a-și explica propriul concepf de
conștiință și energie. De asemenea, e1 foiosește conceptul de Dumnezeu
drept creator și suveran, pentru a descrie persoana umană ca și
conștiință și energie.
Este ușor pentru multe domenii ale societfiții din zilele noastre să
dea la o parte imediat învă țăturile lui Ramth a, datorită modului
extraordinar de neobişnuit în care sunt transmise acestea. Din pă cate,
este doar o reacție muÎt prea obişnuită , de afașar e a unei judec ă ți de
uri mesaj, pe baza formei în care este prezentat acesta, mai degr abă
decă f pe baza conținutului in sine a ceea ce se prezintă . Markefingul,
comunicațiile și tehnicile de publicitate, vâ nzare și advertising sunt
exemple sublime ale acestui lucru.
Forma neobișnuită în care Ramtha iși predă învă ță furiie nu este
în niciun caz arbitr ară și artificială . EÎ a indicaf in mod explicit
motivele care stau în spatele unui astfel de format și a explicat că ,
pentru a
surp›rinde mesajul l ui, este important să devenim conștienți de
par adiQmele de gâ ndir e, de r ă dă cinile ideilor pr econcepute, de
prejudecă țiie inconștiente și de tiparele în care percepem și evaluă m
realitaiea in mod normal.
Tehnicile de predare ale lui Ramtha caută adesea să provoace
individul, oferindu-i în acelaşi timp uneltele pentru a deveni conştient
de acele idei preconcepute care modelează și pun granițele în care
percepem realitatea in mod normal. Scopul acestui lucru este să
permită , oa rezultat, apariția unei perspecti- e mai vaste a minții, care
ne va permite să experimentă m realitatea într-uri mod mai plin de
sens, nelimitat, conştient și extraordinar, dar §i să ne ofere uri spech u
mai mare de potențialitate pentru experiența noastr ă, decâ t cei ye care
îl aveam la dispoziție pă nă acum.
Unul din aspecfele mai contr oversate ale învă ță turilor lui Ramtha
este forma în care e1 a a les să -și tr ansmită mesaju1. Ramth a,
prezentâ ndu-și filozofia ca pe fructul propriului să u adevă r și a1
propriei sale experiențe personale, precizează că el este întruchiparea
filozofiei, reprezentarea vie și manifestarea gă ndului să u. Astfel, el
spune că e un Dumnezeu nemuritor, conștiință și ener gie, și că a tr ă it
odată ca ființă umană, acum 35.000 de ani, in Lemuria, continentul
dispă rut demult. El spune că , în acea viață, a abordat întrebă rile despre
existența uman ă și sensul vieții și că , prin propria lui observare,
reflectare și contemplare, a deVeniÎ iluminat și s-a cucerit pe sine,
lumea fizică și moar tea. El a transmis în învă țăturile lui că a realizat uri
mod în care să -și ia cor pul cu el la uri nivel al minții în care adevă rata
lui esență, ca și conștiință și ener qie, poate să ră mă n ă conștientă pe
deplin, să fie complet liberă și nelimitată să experimenteze orice aspect
al creației și să continue să facă cunoscut necunoscutul. El se refer ă la
acest proces ca fiind înă lțarea lui.
Faptul că nu mai e limitat de corpul lui fizic le permite conștiinței
șî energiei lui să in*er acționeze cu lumea fizică în alte forme. El se
referă adesea la sine ca fiind vâ ntul care împinge norii, de exemplu,
sau ca fiind dimineața, sau uri sir ă iia, sau un cerșetor de pe str adă ,
care observi civi1iza!ii le cum vin și pleacă , sau ca orice altceva ce
conștiința
îndr ă znește să -și imagineze.
 Forma în care își comunică învă țăturile este prin fenomenul excluderea posibilită ții de fraudă . Aceste studii științifice s-au desfă șurat efectiv în
numit channeÎing. De fapt, Ramtha este cel care a fă cut cunoscut acest
termen, înainte ca e1 să devină popular. El foloseşte cor pullui JZ
Kni9ht pentru a face channelingul și a își preda filozofia in persoană .
Un channel este altceva decâ t un medium, prin acea că channelul
nu este intermediarul între conștiința care vine prin ei și public.
Chan nelul nu r ă mâ ne intr-o stare pironită , modificată în timpul
channelingului, ci își pă r ă sește corpul complet §i permite conștiinței
care vine prin el să folosească pe deplin toate mişcă rile și funcțiile
corpului să u. Ramtha, în timp ce vine prin channelul JZ Knight, are
capacitatea să deschidă ochii, să meargă , să danseze, să bea și să
mă nâ nce, să r â dă , să vorbească , să facă conversație și să -și învețe
studenții în persoană . JZ KniQht este singurul channel pe care 1-a ales
și pe care îl foloseşte ca să -și transmită mesajul.
Aleger ea lui Ramtha de a-și tr ansmite mesajul printr-o femeie, în
loc să -și folosească propriul lui corp fizic, este o declarație că
Dumnezeu și divinul nu sunt doar prerogativele bă rbaților și că femeile
sunt expresii vrednice ale divinului. capabiie de geniu, capabile să fie
Dumnezeu realizat. De asemenea, acest lucru afirmă și că ceea ce este
important, în filozofia lui, nu este ador area mesagerului, a unui chip
sau a unei imagini care a dus la pră bușirea completă a curenfelor de
iluminare apă rute de atâ tea ori în trecut, ci ascultarea mesajului în
sine. În acelaşi timp, mai face și declarația că esența adevă rată a
persoanei umane nu este limitată la corpul fizic sau Îa uri gen anume.
Ca urmare, fenomenul de channelinq devine posibil in cadrul
sistemului de gâ ndire al lui Ramtha. Cu alte cuvinte, channelingul, a§a
cum are loc prin persoana lui JZ Knighf, este posibil numai dacă
învă țăturile și explicația lui Ramtha despre natura rea!ită ții sunt
adevă rate.
Veridicitatea acestui fenomen indică adevă rul mesajului lui Ramtha.
Acesta e un lucru important de luat in consider are, deoar ece
progresele științei au dus la elaborar ea de teste și echipamente care
pot analiza fenomenul și îl pot studia din punct de vedere fiziologic,
neuroloQic §i psihologic. Acum există tehnici științifice care permit
studiez ea fenomenului de channelinq pe care i1 face JZ Knight și
1996, că nd o comisie distinsă de opfsprezece sauanți sistemului de gâ ndire allui Ramtha arată distincția clar ă , în materie de
formată din specialișb în neuroștiințe, psîhologi, loc ma și conținut, față de ceea ce este cunoscut în mod tradițional ca
socioloQi și eKperți în religie 1-a studiat pe Ramth a, qnosticism și filozofia școlilor de mistere. Ramtha însuși nu se refer ă
școala și pe JZ Knight în ainte, în timp ul și după la sistemul să u de gâ ndire în acești termeni; mai degrabă , elîl numeşte
channelingul cu Ramtha pe durata unui an de zile. Ș coala de lluminare a lui Ramtha, Ș coala Chintesențială a Minții și
După ce și-au desfă șur at studiile de cercetare Înțelepciunea Stră veche dedicată Marii Lucr ă ri. Marea Lucrare este
științifică , folosind cele mai recente tehnologii și aplicarea practică a învă țăturilor lui Ramtha, în care persoana are
echipamente disponibile, concluzia lor a fost că ocazia să se cunoască pe sine și să devină iluminată .
reacțiile înreQistr ate ale sistemului nervos autonom al
lui JZ Knight erau atât de dr astice, încă t au exclus
categoric orice posibilitate de fals conştient, schizofr
enie sau tulbur ă ri dc personaÎitafe multiplă .
Ramtha petrece foarte mult timp ca să facă tot
publicul să u să meargă in acelaşi ritm de ințeleger e. El
insistă permanent pe importanța articulă rii și
explică rii de că tre studenți, unul altuia, a fiecă rui
segment din învă ță turile sale. Astfel, else asigur ă că tot
publicul înțelege învă ță tura și poate să abordeZe mai
intens fundalul specific și nivelul de ințeleger e a1
oamenilor care i1 ascultă . Uneori, el implică publicul în
contemplarea filozofică pr ofund ă a unui anumit
subiect, iar alteor i foloseşte dramafîzarea, pentru a da
putere mesajului să u.
După ce au fost tr ansmise aspectele filozofice ale
învă țăturii sale, Ramtha inițiază studentul în acea
cunoa§ter e, pentru ca ea să poată fi transformată în
experiență și în înțelepciune personală . Aceste inițieri
iau forma unor diverse discipline și tehnică proiectate
de e1, in care sfudentul are oportunitatea să implica
această cunoaștere. Ramtha este diferit de alți
învă țători sub acest aspect. El își asumă rolul unui
Maestru Învă ță tor ți Hierofant, un învă ță tor care are
puterea de a manifesta ceea ce vorbeşte și
intenționează . Acesta este un aspect important al
învă ță furilor, care le face să fie asemă nă toare cu
mişcarea gnostică , filozofică și cu vechile școli de rnis
te e. Cu toate acestea, o examinare indeaproape a
 Ramtha redefinește limbajul pe care îl foloseşte ca să predea,
inventâ nd cuvinte noi. Înțelesul acestor cuvinte inventate devine clar
in contextul învă ță turii saÎe, iar înuăță tur a respectivă se clarifică și
prin folosirea unor astfel de cuvinte neobișnuite. Noi am pus la punct
un glosar de termeni și concepte pe care Ramtha le foloseşte în mod
calificat, pentru a facilita interpretar ea corectă a învăță turilor lui. De
asemenea, ann construit și un index detaliat, pentru a-i permite cititorului
să facă referire la anumite teme de interes cuprinse în această carte §i
pentru a încuraja studiul pe acest material.
Este important pentru cititor să țină seama de aceste lucruri
atunci câ nd citeşte invă țăturile iui Ramtha, pentru că , în unele cazuri,
poate pă rea, la început, că modul în care foloseşte el limba engleză este
mai degrabă arhaic sau nerafinat. Ramtha e foarte atent și temeinic in
prezentarea gâ ndirii sale. Tot ce face fiecare termen pe care î1
foloseşte are un înțeles anume, uri scop anume, este consecvent cu
totalitatea mesaje lui lui și reprezentativ pentru acest mesaj. Cu toate
acestea, singurul mod de a ne asigura că mesajul va fi transmis și
recepționat în frumusețea și originalifatea lui pură este atunci câ nd el
este adoptat de cititor ca o par adiQmă adevă rată . Atunci, e1 dă roadele
adevă rului și ințelepciunii pe care le promite.
ÎnVă ță furile lui Ramtha cuprind o gamă vasfă de subiecte, dar
toate slujesc la a expune conceptele funddmenfale ale propriu lui lui
sistem de gâ ndire. În repetate r ă nduri, e1 a subliniat că totalitatea
mesajului lui ar putea fi exprimată prin afirmația: „Tu ești Dumnezeu“.
Dar cum să interpretă m această afirmație? Probabil c5 există tot ată tea
definiții ale termenului „Dumnezeu“ că h oameni sunt pe Pă mă nt.
Pentru a lnțelege corect învă țăturile lui Ramthd, este esențial să
devenim conștienți atâ t de propriul nostru concept de Dumnezeu, câ t și
de modul ln care apare acesta față de expiicația și definiția lui Ramtha
despre Dumnezeu și natura realită ții.
Care este esența tuturor lucrurilor? Care este sursa lor? Care este
natura lor? Care este destinul lor? Abordarea de că tre Ramfha a
acestor întrebă ri începe cu conceptul lui de Vid. Vidul este Sursa din
care au apă rut toate lucrurile care există. E1 descrie Vidul ca pe „uri
vast nimic la nivel material, dar toate lucrurile la nivel potențial“. În
Vid nu este nimic nici mişcare, nici acțiune. Multe abordă ri hlozofice
ale subiectului
Dumnezeu, inclusiv teologiile religiilor monoteistc, 1-au conceput pe
Dumnezeu ca fiind o fiin!a afofcunoscă toare, intru ită , absolută,
transcendentă și imuabilă . În sistemul lui Ramfha, atributele de
absolut,
intimitate și imuabiiitate sunt car acteristici ale Vidului. Vidul este
autoconținut, autosuficient, într-o stare de repaos și fă ră nicio nevoie.
Deși Vidul este vă zut ca o vastitate atotcuprinză toare, în starea sa
originală el nu conține cunoa§tere despre sine, deoarece cunoașterea
este o acțiune.
Conceptul de Dumnezeu ca §i creator, ca „primă cauză “ și
„mișcă for nemişcat“, pe care il gă sim în filozo(ia iui Aristotel și in
teoloQia lui Toma d'Aquino, este descris de Ramtha în termeni de Vidul
care se contemplă pe sine și se cunoaște pe sine. Acest act de
contemplar e reprezintă o mişcare unică în Vid, care a produs uri punct
de conștiență și de cunoaștere de sine. Acest punct de conștiență este
denumit Punctul Zero, Observatorul, conștiința primar ă , conștiință și
energie, Dumnezeu. Punctul Zero poartă intenția primordială de a
deveni conştient, de a face cunoscut și de a experimenta tot ce este
necunoscut și în stare de potențialitate în vastifatea Vidului. Aceasta
este baza pentru evoluție. Vidul care se contemplă pe sine este sursa și
oriqinea persoanei umane. Afirmația lui Ramtha că ,Tu ești Dumnezeu“
se refer ă la persoană ca Obser vator, ca întruchipaTea Punctului Zero,
conștiință și energie creatoare.
Punctul Zero și-a împlinit natura de a face cunoscut necunoscutul
și de a evolua, imitâ nd actul de contemplare a1 Vidului. Fă câ nd aceasta,
Punctul Zero a produs un punct de conștiență de referință , care a servit
drept oglindă , prin care putea să devină conştient de sine. Ramtha se
referă la această conștiință -oglindă ca și conștiință secundar ă . Punctul
Zero se odihnește in sâ nul Vidului și nu are limite in ceea ce poate
cunoaşte. Refiexia dintre Punctul Zero și conștiința-oglindă produce
uri mediu, uri plan de existență tangibil, în timp și spațiu. Spiritul este
aspectul dinamic al Punctului Zero. E1 este voința sau intenția care
doreşte să știe și să experimenteze necunoscutul. Explor area
potențialelor Vidului de că tre Punctul Zero și de că tre conștiința
oglindă este ceea ce a pr odus șapte nivel uri de conști ință și, in mod
corespunză tor, șapte niveluri de timp și spațiu, sau frecvență . Această
că lă torie și acest act de creație în jos, pe șapte niveluri de
conștiință și
 GLOSARUL LUI RAMTHA

A face cunoscu( necunoscutul. Această frază expr imă mandatul divin

original, care a (ost atribuit conȘtiinței Sursă, de a manifesta și de a aduce
la nivel conştient toate poten(ialele infinite ale Vidului. Această
afirma(ie reprezintă intenția de bază care inspiră procesul dinamic de
creație și evoluție.

Al doilea plan. Acesta este planul existenței conștiinței sociale și al benzii de

frecvență infraroșie. El este asociat cu durerea și cu suferința. Acest plan
este polaritatea negativă a celui de al treilea plan, al frecvenței luminii
vizibile.

Al doilea sigiliu. Acest sigiliu este centrul energetic al conștiinței sociale și al

benzii de frecvență infraroșie. El este asociat cu experiența durerii și a
suferinței și este localizat in partea inferioară a abdomenului.

AI treilea plan. Acesta este planul stării de conștiință conştientă și al benzii

de frecvență a luminii vizibile. Mai este cunoscut și ca planul luminii și
pîanul mental. Atunci când energia Planului Albastru este coborâtă la
această bandă de frecvență, ea se împarte în polaritate negativă și
pozitivă. Acesta este punctul la care sufîetuî se imparte în două,
generând astlel fenomenul de suflete pereche.

Al treilea sigiliu. Acest sigiliu este centr ul energetic al stării de conștiință

conştientă și al benzii de Îrecvență a luminii vizibile. El este asociat cu
Controlul, tirania, victimizarea Și puterea. Este localizat în regiunea Plexului
solar.

“ Ramtha. Crearea reaIi”tâții personale (n. I.)

 Al patrulea plan. Cel de-al
çatrulea }oÎan al existenței este I òrûm LJ l
COnş tiinței punte şí al frecventei ultraviolet. Analogic. A fi arialc›qic însean nă a trăi ìn Acum. ,.Acum“ este momenlul creator
Acest plan este descris en
planul lui Shiva, distrugătorul vechiul ui creatorul și e1 se all ă in afara timpul t ii, a trecutul ui şi a emoț i il or.
şi nouÎui. În acest plan,
energia nu este Benzile. Benzile sunt douò grape de câte şapte Irecvente, care î nconjoar ă corpul
modificări SaU vindecãri de omenesc şi iJ !i n I aolahă. Fiecare dintre cele şapte straturi de frecverită ale
duratã İn corpul fizic trebuie să lie efectuatc
mai întâi la nivelul celui de-al patrulea plan fiecãrei benzi corespunde cel or șapte sigili i at e celor şapte niveluri de
şi at Cor pului Albastru,
Acest plan ITIa1 este numit şi Planul Al bčtătFU Sau conştientã din corpul omenesc. Benzile sunt cămpul auric, care face posibil
PlanuÏ lui Shiva
procesul minti i binare şi al minț ii analo9ice.
II patrulea si9iliu. Cen de-at patrulea
sîQiliu este ä5DCİät CLt iubir ea
necondiționată şi cu glanda tiiTluS. Atunci C&E. Abreviei e a conceptului de Conştiințõ-şi-Energie Aceasta este mar ca de
când este čtCtÏVôt acest sigiîiu,
S serviciu a disco pl î nei fundamentale a mam test ãri i şi a lnãltării conştiinței,
P Se CF etã un
hormoFl Crore mentine corpu] nî t r-o store de sănătate perfectà care se predă la Școal a de llumiriar e a lui Ramtha. Prin aceastã disciplină,
și care opr eşte p roceso t de i mbătr ănire.
student ii î[ vată să creeze o stare analogică a minții, să işi deschidã sigili ile
Al cincilea plan. Cel de-al cincilea plan at existenței este planu superioare şi sã creeze realitate din Vid. „Seminarul introductio C&E ' este
superconştiinței şi at frecvenÎei razelor X. El mai esłe cunoscut numele Seminarului introductiv pentru studenț ii incepători, in care
de Planul Aurİ u sau Paradisul. şi sub numèe
aceştia invațã despre conceptele şi disciplinele fundamentale ale
C1nC Îlea sigiliu. Acesf sigiliu este centrul corpului
învátăturilor lui Ramtha. Învățăturile Seminarul ui intr oductiv C&E se
nosfru
pot gàsi in cartea
conecteazâ cu eel de-aÌ spiritual, care ne Ghidul i“ricepátoi vlui’ pentru crearea rna/i*ăț//} §i in Rarntlid. Creating
plan. Este čtsociat cu glanda tiroidă şi cu Persona/ pea/lty“, Caseta 380, (Yel m- Dialogurile lui Ramtha, 1998).
cincilea
a vorbi şi a trăi adevàrul /a ră duaîitate.
Al șaselea plan. Al şaselea plan este t ărámuJ C&E = R. Conştiința-şi-Energia creează natur a r ealități i.

frecvență a raZeløF g Irnč8. In hiper conşti i ntei şi banda de

acest plan este ex perimen tatõ starea de Cartea Vieț ii. Ramtha vorbeşte despre suflet ca fiind Cartea Vieții, in care este
inregis[rată toată călătoria de invol uție şi evoluț ie a fiecărui individ, sub
conştientă in care suntem una cu tot ce
este viață. formă de înt,elepciune.
N §iãSea sigiliu. Acest sigi|iu esfe asociaf
frecvență arazelor gã ma. La activarea cu glanda pinealá şi cLl banda de Câmpul de nume. Câmpul de nume este denumirea cñmpului vast in care
acestui sigíliu se deschide
reficulară care fi!trează şi învă!uie cunoaşter ea se practică disciplina Lucrului pe Cñmp
formațiunea minț İ i s
Deschiderea creierului se referã
ubconştien te. la deschider ea acestui sigiliu Cămpul labirintului. Este denumirea cfimpul ui vast cu labirintul. fol osit pentru
şi la activarea conştiin ț ei şi a energiei sale. disciplina labirintu)ui
A şaptelea plan. PÌanul aî şaptelea este planul
ulf racon ştiinței Şİ banda de Cele patru sigilii superioare. Cele patru sigilii super ioar e sunt sigiliul aî
ñecvenã a !nfinifului Necunoscu t. Acest pJan este
locul unde a început patr ulea, al cincilea. al şaselea şi al şaptelea.
Călătoria İ nvoî uției Acest plan a Íost creat de ZI
Punctul Zero, atunci cànd
ÎfTłİtZlt actul de contemplare at VldulUj Cele şapte sigilii. Cele şa pte sigili i sunt centri energeti ci piUter nici, cm re
şi când ã ÎOst creată conşf iin( čt
oglindâ sau conțtiința secundarÒ. / constituie șapte niveluri de conştiinț ă in corpul omenesc. Benzile sunt
n plan de existen(à sau o di mensiun e
de spa{in şi timp existã între douñ modul in care corpul fizic este tinut laolaltã, conform acestor sigili i La
puncte de conțtiințà. Toate cele(alte
planuri au Íost create prin încetinirea benzii fiecare fi ințã umană, energia iese in spirală din primele trei siQilii sau din
de limb şi de f recven!ă a celui primii trei centri Energia care pulseazã din primele trei sigilii se manifestã
de al şaptelea plan.
Æ şaptelea sigíliu. Acest s ÎgiÎiu este asociat cu ca sexualitate, durere sau putere Atunci cănd sunt descuiate siQiliile superi-
oare, se activeazõ un nivet superi or de conştiințã.
pítUiłară Și cu creşfetul ca pului, cu glanda
iluminăriî. Conştiința. Conști inf a este cc r' I care s-a nõscut din contemplarea de sine
atingerea
a Vidului. Ea este esența și țesătura a tot. Tod ce existã işi are oriQinea
 în conștiință șl S-â manifesfat in exterior
prin asistent a acesteiu, eriergi a
UFt tÎux de conț(ii nță se referă 1 continuum | m
Cl in! ii 1 ui D urrinezeu.
ConștiÎnța corp,Zminte. Conștiința COrp minte este conști ința ca re ap›arț ine
planului fizic și c ypu l ui pl m Cln
C On§tÎÎ nța-oglindă. AÎunci când Punctul
Zero a imitat act uÎ de contem pt are
a Viduîui, el a creat o reflexie a sa in oglindă, uri punct
de referință, care
a (ăcut posibilă expl orarea Vi dului. acest punct se
nu mește congtiina
oglinda sau conțtiin ța secundară . A se vedea
Sinele.
COrlștiirlța primar ă. Aceasta este Observatotul.
marel e sine, D u mnezeul
d Îf j!ăuntr ul persoanei omene§ti.
Conștiința secundară . Atunci când Punctul
Zero a imifat actul de confemplare
VÎdului, eI a creat o reflexie in oglindă a sa,
un puncf de referință, care
a făCut posibilă explorarea Vidului. Aceasta se
numeşte conștii nța-oglindă
sau conștiința secundar ă. A se vedem Sinele.
Conștiin(a socială. Este conștiința planului al doilea Și a benzii de frecvență
infraroșie. Mai este numită §i imaginea personalită ii
primelor trei sigilii. COn§tiința socială se referă ! omenești și fTiintea
la conștiința colectivă a
societății omenești. Este co!ecția de gânduri,
de presupuneri, de judecăți,
de prejudecăți, de legi, modalitate, valori,
atitudini, idea[ur i și emoții care
apart.in fraternității rasei omene ști.
Conș tiință -șimnergie. Conșt iința-și-energi
a sunt forța di namică a crea(ieit ele
sunt comb inate t n mod i nextricabil Tot ce există își are originea
în
conști ință §i s-a manifestat prin modularea propriulu
i impact energetic
Corpul Albastru. Este corpul care apartine celui
dc-al patrulea plan al exist enței,
COH§ti int.a punte, și benzi i de fr ecvență ultraUi
ol et ă. Corpu! Albastru
domnește peste corpul de lumină §i peste planul
fizic.
Corpul Auriu. Este corpul care
apartine celui de al ci ncilea plan, supercon-
§tiin!ei §i frecvenței razel or X.
COrpul de lumină. Este acelaşi lucru ca Și
corpul radios. Este corpul car e
aparține celui de-al treilea plan, al Stării de
conștiintă conştientă și ai benziî
de frecvență a lu minii vizibile
Corpul emo țional. Corpul em oțional este
co1ecția de emoții, atitudini și tipare
eÎectrochi mi ce trecute, care formează rețeaua neuron iă
Cre ie rului și
definesc personalitatea omenească a unui individ. Ramtha tl
descrie ca fiind
seducția cel or n eilumina ț i și este motivu| r e l y
c rnări i ciclice.
Dumnezeu/bfirbat. Realizar ea deplină a unei fi ințe omenești
Dumnezeu/femeie. Realizarea depl ină a unei fiinte omenești.
Dumnezeul lăuntric. Acesta este Observatorul, marele sine, conștiința primar ă,
Spiritul, D umnezeul dinlăuntrul Persoanei ornenești.
Dumnezeul Necunoscut. D umnezeul N ecunoscut era D um nezeul unic al
str ămoșilor lui Ramtha, lemurieni i. D um nezeui Necunoscut reprezintă
divinitatea uitată și originea divină a persoanei umane.
Emoții. Emoția este efectul fizic, biochimic a1 unei experiente. Emoț iile
apart,in trecutul ui, pentru că ele sunt expresia experiențelor care sunt
deja cunoscute și cartografiare în căile neuronale ale creierului.
Energia. Energia este perechea conștiintei. Tot ce este con§ti ință Poartă cu
sine un impact energetic dinamic, o radiaț ie sau o expresie naturală a sa.
La fel, toate formele de energie poartă cu ele o conștiintă care le
deÎinește.
Evolut, ie. Evoluția este călătoria inapoi, acasă, de la niveluril e cele mai joase
de frecvent,ă și masă, până la cele mai înalte niveluri de conștiință și pănă
la Punctul Zero.
Fort,a vitalfi. Forța vitală este Tatăl/Mama, este Spiritul, respiraț ia vieții in
interiorul persoanei , care este plalforma de pe care persoana iti creează
iluziile, ima9inatia și visele.
Găndul. G ândul este diferit de conști ință Crei erul prelucrează un fl ux de
conșiiință și îl modifică pe segmente — imagini hologralice — de amprente
neuronaÎ e, electrice și chimice numite gânduri. Găndurile sunt cărămizile
din care este construită mintea.
Grila. Aceasta este marca de serviciu care denu mește o tehnică creată de
Ramtha pentru inălt.area conștiinței și a energiei, și accesarea
intent.ionată a cămpului de energie al Punctului Zero și a țesăturii realit ăt
ii, printr-o vizualizare mentală. Această tehnică se predă în exclusivitate
la şcoala de Ilum:nare a lui Ramtha.
Hierofant. Hierofantul este un maestru înVățător capabil să manifeste ceea ce
predă și care își init,iază student ii într-o astfel de cu-noaștere.
Hiperconștiința. I—liperconștiința este conștiința celui de-al șaselea plan și a
frecventei razel or qama.
leșit din comun. Ramtha foloseşte acest cuvănt cu o conotat ie pozitivă, pentru
a exprima ceva sau pe cineva care este extraordinar și neobişnuit, care
acționează nerestric{i onat și care este excesiv de curajos sau de vitear.
Iluminare. 1 luminar ea este realizarea deplină a persoa nei umane, atingerea
nemuririi și a minții nelimitate. Ea este rezultatul ridicării enerQiei kundalini,
care se află la baza șirei spinări i, până la cel de-al şaptelea sigiliu, care
deschide părt,ile latente ale creierului. Atunci când energia pătrunde în
creierul mic și in creierul mijlociu, și se deschide mintea subconștientă,
individul are experient,a unui fulger orbitor de lumină, care se numeşte
iluminare.
Infinitul necunoscut. Aceasta este banda de frecvenț ă a celui de al şaptelea
plan de existență și a ultraconștiintei.
I nvoluția. I nvoluția este călătoria de la Punctul Zero, din cel de-al şaptelea
plan, până la nivelurile cele mai lente și mai dense de frecvență și masă.
JZ Knight. JZ Knight este singura persoană pe care Ramtha a numit-o ca să îi
canalizeze. Ramtha o numeşte pe JZ fiica sa preaiubită. Ea a fost Ramana,
cea mai in vârstă dintre copiii care i-au fost dați lui Ramtha in timpul vietii
sale.
Kundalini. Energia Kundalini este forta vitală a unei persoane, care coboară
din sigiliile superioare Îa baza șirei spinării, in ti r• pubertății. Este un
pachet mare de energie, rezer vat pentru evolut ia umană, care este
repreZentat de obicei ca uri șarpe încolăcit, aflat la baza §irei spinării.
Această energie este diferită de energia care iese din primele trei sigilii
și care răspunde de sexualitate, de durere și de suferință, de putere și de
victimizare. În mod obişnuit, ea este descrisă ca fiind şarpele care doarme
sau dragonul care doarme. Deplasarea energiei kundalini către creștetul
capului este denumită călătoria iluminării. Această călătorie are loc atunci
când acest şarpe se trezește și începe să danseze în jurul șirei spinării,
ionizănd lichidul spinal și modificându-i structura molecular ă. Această
actiune provoacă deschiderea creierului mijlociu și a port.ii către mintea
subconștientă.
Labirintul. Este numele dat labirintul ui folosit ca parte a disciplinelor de la
şcoala de lluminare a lui Ramtha. Studenț i i sunt învățați să găsească
intr area în acest labirint legați la ochi §i sâ se deplaseze prin el, concen-
trându-se pe Vid, fără a atinQe pereții și fără a-și folosi ochii sau simțurile.
Obiectivul acestei discipline este ca studenții, leQați la ochi, să găsească
centrul labirintului sau o cameră desemnată ca r eprezentănd Vidul.
Lista. Lista este disciplina predată de Ramiha în care studentul scrie o list ă
a lucrurilor pe care doreşte să le cunoască și să le experimenteze, aşi
învață să se concentreZe pe ea îndr-o stare de conștiinț ă anaiogică. Lista
 ///’//ît// Fc/.5 ,///î.////c›/

Este mintea grodusă

este hal-ta folosită pentru a proiecta, a rriodifica ți a reproprama › e(car‹: Mintec binu› r3. hei z\enul acesta înseamnă dous mi nți. atunci
fiZIC,
când CCesăm curioa§terea personalit ății omenești §i a corpul UÎ fără
neuronală a unei persoane. Este instrumentul care ajută la realizai ea unor binară se
să accesăm mintea noastră pro(undă, subconștientă. Mintea
modilicări semnificative și durabile la nivelul persoanei și al realitfiți i sale
!*1 dc-âl
Lucrul pe Câmp. Lucrul pe cămp este una dintre disciplinele lundamentale neocortexului §i ale primelor trei sigi i! in 'i •.: :- i - .-. i ' :. .i - . ni ii .
ale şcolii de Iluminare a lui Ramtha Studenții sunt învățați să creeze un patrul ea, al cincelea, a1 șaselea și a1
simbol a ceva ce doresc să știe și să exper imenteze, pe oare să îl și infelepciun ea
Mintea lui Dumnezeu. Mi ntea lui Dumnezeu cuprinde mintea
deseneze șe un cartonaș Cartonațe!e sunt expuse cu partea nedesenat ă orice dimensiune, in orice
fiecărui forme de vi a!a care a trăit vi“eodată în
in interior, pe balusf\ adele gardurîlar ce înconjoară un câmp vast. Stuclentii orice stea sau in orice
timp, sau care va trăi vr eodat ă pe orice planetă. pe
iți acopei ă ochii cu măști și se concentrează pe simbolul lor, lăsându-și regiune a spațiuluî.
corpuî să mearga lîber, r entru a găsi carfonașul, prin aplicarea legii nestatof
Mintea-mairnu ță. M intea-maim uță se referă la mintea licăritoare și
conștiinței ți energi i și
a minții analogice. FIÎCĂ a personalități i.
eierul !TliC SAU
Lu mina. Lumina se re(eră l a ce! dc-ai treilea plan u1 existenlei. Mintea subconștientă. Sediul min!ii subconști ente este cr
Această parte a creierului i§i are propriii e conexiuni
creierul reptilian.
Marea Lucrare. Marea Lucrare este aplicarea practică a cunoașterii Școlilor puterea de a accesa
independente cu lobul frontal și cu intreg corpul, și are
de Înțelepciune Str ăveche. Termenul se referă l o discipl inele prin care
mintea lui D umnezeu, intelepciunea veaeur Î}Of
persoana umană se iluminează și este transmutată la starea de fiintă
sunt principalele
nemuritoare, divină. Oameni, locuri, lucruri, momente §i întâmplări. acestea
domeniu ale experienței omenești, de care personalitatea este atațată
omenești
Mersul Christic. I’•4ersu| Christic este o discip|ină creată de Ramtha, în emot,ional. Aceste domenii r epr ezintă tr ecutuÎ persoanei
care studentul învață să meargă foarte încet, fiind intr-o stare de Și
conștiență acută. În această disciplină, studentul invață să manifeste formează continutuî corpului emoțional.
îa Obseyvator ul r ăs jounzător de co|a psarea undă/
mintea Christică, cu fiecare pas pe care il face.
Mesaget. În timpul vieții lui Ramtha, mesagerul era persoana care Observatorul. Se referă
Spiritul,
răspundea particul ă din mecanica cuantic ă. Acesta reprezintă marele sine,
de transmitei ea unor anumite mesaje sau informații Un maestru
conști ința primar ă, Dumnezeul dî nl ăuntrul persoanei omenești.
invăt.ător are capacitatea să tr imită mesageri altor oameni, care
a corpUl U Î ÎÎ ZÎ C
manifestă cuvintele sau intenția maestrului, sub forma unei experiențe Pânzele albastre. Pânzel e albastre repreziniă structur a de bază
ăm 9lui fizic, care
sau a unui eveniment. la uri nivel subtil. Este Structura invizibil ă de schelei a tăr
vibrează la nivelul frecvenței ultraviolet.
Mintea. M intea este produsul unor tluxuri be conștiința-§i-energie care
acționează asupra creierului, creând forme-qănd, segmente holografice Personalitatea. A se vedem Corpul gmoț ional
sufletele î§i planiÎÎCk
sau tipare neurosinaptice denumite memorie. Fluxurile de conștiință-și- Planul Extazului. Se refer ă 1s planul de odihnă, unde
tTtai este
energie țin creierul in viață. Ele sunt sursa de alimentare a creierului. următoar ele incar nări, după recapitularea viet.ii anterioar e. El
nu există
Capacitatea de a gândi a unei persoane esfe ceea ce dă persoanei o minte. cunoscut și ca fiind cerut §i dar disui, unde nu există suferintă.
manifest ă imediat.
durere. neVoie sau lipsă și unde orice dorință se
Mintea analo9ică. Mintea anal oQ‹că inseamnă o singură mi nte. Ea este
r ezultatul alini eri i conștiintei primare și a conști inței secundare, a
Observatorului și a personalități i. În această stare a minț i i sunt deschise numit s: ‹:' : Q i ,;- .: i:,: i -:, e i. Este
Planul dem onstrației. Planul f izic este
cel dc-al patrulea, al cincilea, al șaselea și al şaptelea sigiliu a1 corpului. '' ..•lc''ii .--Iitatea

Benzile se rotesc in direct ii opuse, ca o roată in interiorul unei alte roți, creatoar e la nivelul masei Șl să asiste la ir. i n -- '° *! '' l '' -.• i e o ia
creănd uri vărtej puternic, care permite Qăndurilor sus!inute in lobul frontal emotional ă.
conști ința, toate acestea pentru a-și l ărgi nivelul de înțelegere
să se coaQulere și să se manifeste
 Plimbarea. Aceasta este marca de serviciu a unei tehnică create de dZ Knight, iubire și respect suprem;
pentru inălțarea conștiinței și a energiei, modificarea i ntenționată a rețeleior
noastre neuronale și a tiparelor dc gândire prestabilite pe care nu le mai
dorim §i inlocuirea l or cu altele noi, la alegerea noastră. Această tehnică
este Fredată în exclusivitate la Școala de lluminare a lui Ramtha.
Primele trei sigilii. Primele trei sigilii sunt sigiliile sexualității, ale durerii
și
ale suferintei, ale puteri i care control eaZă . Acestea sunt sigiliile care
sunt implicate în mod obișnuit ln toate complexită țile dra mei omenești.
PrÎfnul plan. Se referă la planul material sau fizic. Este planul conștiinței imagine
și al frecvenței hertziene. Este forma cea mai lentfi și mai densă de
conș tiință-ș i-energie coa9ulată.

Primul sigiliu. Primuî sigiliu este asociat cu organele reproductive, cu

sexualitatea Și cu supraviețuirea

Principiul Mamă ată. Acest principiu esfe sursa a tot ce este viață, Tatăl,
Mama eternă, Vîdui. În învățăturile îu‹ Ramfha, Sursa Și Dumnezeu
creatorul nu sunt acelaşi lucru Dumnezeu creatorul este văzut ca fiind
Punctul Zero și conștiința primară, dar nu ca (iind Sursa sau Vidul
însuși.
Procesul cie torsiune. Aceasta este mar ca de serviciu care denu mește o
tehnică creată de Ramtha pentru inăitarea conștiinței și energiei și crearea
intenționată a unui cămp de torsiuna, prin folosirea minții. Prin această
tehnică, studentul învață să construiasc ă o Qaură de vierme ln
spațiu/timp, să modifice realitatea și să creeze fenomene dimensionale
cum ar fi starea de a fi invizibil, levitatia, biiOfia! ia, teleportarea și altele.
Această tehnic ă este predată exclusiv la Școala de Iluminare a lui
Ramtha.
Procesul de vizualizare în Twilight . Este procesul folosit pentru a practica
disciplina Listei sau alte forme de vizualizare.
Punctul Zero. Se referă la punctul inițial de conștienț ă, creat de Văd prin
actul
confemplării de sine. Punctul Zero este copilul inițial al ViduJui, naşterea
conștiin(ei.
RafTi. Ram este o versiune prescurtată a numelui Ramtha. Ramtha înseamnă
Tată l.
Rarnaya. RaiTttha o numeşte pe JZ Xnight fiîca lui preaiubită. Ea a fost
Ramaya, prima care a devenit copilul adoptat al lui Ramtha in timpul vieții
sale. Ramtha a găsit-o pe Ramaya abandonată, în sfepele Rusiei. Mulți
oameni îi dădeau lui Ramfha copiii în timpul marȘului, ca un gesf de
 șirei spinfirii și iese prin cap. Aceasta este o altă distincție față de anumite
acești copii uveau să fie crescuți in Ciasa lui Ram. El a ajuns i’eprezentări hinduse ale lui ShîVa, in care energia sub formă de șarpe iese
să aiba un număr mare de copii, 135, deși niciodată nu a avut la nivelul celui de-al cincilea sigiliu, pri n 9at. O altă imagine si mbolică a
ur mași de sânge lui Shiva reprezintă șuvițe lungi de păr întunecat și o mulțime de șiraguri
Ramtha (etimologie). Numele de R amtha cel Iluminat, D om nul de perle, care reprezintă bogăția experie !ei sale, stăpânită ca ințelepciune.
Văntulu i, înseamnă Tatăl. Se mai referă și la Ram, cel care a Tolba, arcell și S6geț ile sunt agentul prin care Shiva i§i declanșează
coborât din munte în ceea ce se cunoaşte ca fiind voința puternică , disti u9e impei iecțiunea și creează noul.
ingrozitoarea zi a lui Ram. ,.Se spune despre asta în toat ă
Antichitatea. lar 1n vechiul EQipt există uri bulevard dedicat
lui Ram, marele cuceritor. Și ei au fost destul de lnțelepți,
incât să întelea9ă că oricine putea să meargă pe bulevardul 1 ui
Ram putea să cucerească vântul.“ Cuvântul Aram, numele
nepotului lui Noe, este format din substan- tivul Araa, care in
limba aramaică înseamnă pământ, sol, și di n cuvântul
Ramtha. care înseamnă înalt. Acest nume semitic aduce
aminte de descin- derea lui Ramtha de pe muntele cel înalt, cu
care a început marele marș.

Recapitularea vieții. Aceasta este recapitularea incarnfirii

anterioare, care are loc atunci cănd persoana ajun9e în cel
dmai tr eilea plan, după moarte. Persoana are ocazia să fie
Obser vatorul, actorul și receptorul propri ilor sale acț iuni.
Probl emel e nerezolvate din acea viațfi, care apar în
lumina recapitulării, stabilesc programul pentru incarnarea
următoare.
Rețeaua neuronalfi. Este o retea de neuroni care efectuează împreună o functie.

Shiva. D ornnul D umnezeu Shiva reprezintă D om nul P1 anulu

i Albastru și al Corpului Aibastr u Shiva nu este folosit ca
referire la zeitatea singular ă din hinduism. Mai degrabă, este
reprezentarea unei stări de conștiință care apart ine cel ui de-al
patrulea plan, benzi i de frecvență uit raviolet și deschiderii
celui deal patrulea siqiliu Shiva nu este nici bărbat, nici
femeie. Este o fiint ă androgină, pentru că energia celui oe al
patrul ea plan încă nu a fost separată ln polarități pozitive și
neqative. Aceasta este o distincție importantă față de
reprezentarea hindusă tradiț ională a lui Shiva ca fiind o
zeitate masculină, care are o soție. Pielea de tigru de la
picioarele sale, tridentul și soar ele și luna de la nivelul
capului reprezintă gradul de stăpân al acestui corp asupra
Crimelor trei siQilii de conștiință. E nergia kundalini este
reprezentată ca o energie puternică, ce porneşte de la baza
Sinel e. <9inel e este adevărata i dentitate a persoa nei omenești , di fer ifă de
Fig A. CELE LAPTE SICI1.II
personal itate. Este aspect ml transcendental al persoanei El se refer ă la
Șayte niveluri de conțti ință in coi‘yuI uman
conștiința secundar ă, la căi ătorul în călătoria de involuți e și de evoluție,
care face cunoscut necunoscutul.
Al Șa p te1e a Sig ili u
Sufletul. Ramtha se referă Îa sufle( ca fiind Cartea Vieții. in care este înregistrat ă Acest siQil iu este asociat
cu vârful ca pui ui.
sub formă de înțelepciune întreaga călător ie de involuție și evoluție a glanda pituitari.
individu|ui. ul ira conști ința ,
f recven ța
Superconștiința. Aceasta este conștiința celui de-al cin cit ea plan și f recvenței l nfini t ul uiN ec unoSc uÎ
și atin fiere a il urnin ări i
razelorX.

Tahumo'"*. Tahumo este disciplina predată de Ramtha, in care sfudentul învată

AI Treilea big ili u
capacitatea de a stăpâni eÎecteÎe mediului inconjur ător natural — lrigul și
Aces sigiliH este centrul
căldura — asupra co r • î ui omenesc. energetic a1 canștic nței
conștiente și e ste
Transmiter e și recepție. Tra nsmitere și recepți e este denum irea discipl inei asociat cu balda de
f recven te a l u m ini i
predate de Ramtha, în care studentul învat ă sfi acceseze informați i cu
vizibil« Este asociat cu
ajutorul atributelor vrei er ului mijl ociu, excl uzându-și percepț ia control ul. ti rania ,
senzorială. Această disciplină dezvoltă ca pacitatea medium nică a
pute rea
studentul ui pentru telepat ie și divinație Este localizat în
regiunea pîexul ui solar.
Twilight %. Termenul este folosit pentru a descrie disci pt ina predată de Ramtha,
in care sludenții î nvat,ă să își aducă corpul intr-o stare catatonică, similară
AI Doilea Sigiîiu
cu somnul profund, dar păstrându-și în același timp starea de conștiență. Acest sigil u e ste
centrul cnergetic al
Ultraconștiința. Este con șt iin!a celui de-al şaptelea plan și a benzii dc fr ecvență conșt in țe\ sociale și
a 1 nfinitul ui Necunoscut Este conștiinta unui maestru inălțat este asocia I c u
banda
Vidul. Vidul este deÎinit ca un vast nimic Îa nivel material, însă toate lucrurile de frecven țe \nIra ro șM
Este asociat cu durerea
la nivel șotențial. A se vedea Principiul Mamă/Tată.
și su fcrinta și este
îocaliza t în abd omenuJ
Vindecarea cu ajutorul Corpului Albastru. Este o disciplină pr edat ă de
in(er\o r
Ramtha, în care studenții își înaltă nivelul de conștiență până la conștiința
*' Al Ș 'asel ea S i g il iu
Acest sigiliu esle asociat
cu gland a pineală.
hi pe rconșt i in ța și
band a dc frecvente a
'^ "w razelo r gamm a
Forma(iune a retic:ulară
•
' ' care £ilmea ză și a scunde
-vremuri i zarea și cunoștințe le din minte a
subconșt›entă se afă
a iei Când acest sigil iu
este activa t cunoştințele
din m›n tea
subcan știen(ă devin
acce sibile
AI Cin c il ea S igî Ii \J
Aces( sigiîiu este asa cia(
” cu glanda ț roidă.
supe rea nș fiin ța.
îrecven\a razel or X.
ros(irea și frăirea
a de vărul ui fără
dual ita te

Pri m ul Si gil i u
Acest sigiI\u e ste
cel ui de-al patrulea plan și la Corpul Albastru, în scopul vindecării sau asocia t cu organcÎC ’ Copyright'.’?2004 JZ KFtighf
rep ro ductiue. '
modă Îicării cor r • •' fizic.
sexuaîita ea,
Yeshua ben Joseph. Ramtha îl numeşte pe Iisus Hristos cu numele de Yeshua suy ravie țulrCa .
subconștiCnt ul șî banda
ben Joseph. urmănd tradii. iile evreiești ale acelei perioade. de frecvențe hertiene
Al Pa tr ul ea Si 9il i u
Este asociat cu i ubirea necon din ionată ,

fre cvența ra zelo r abastru-voi e, gl anda tim us și hormo nii an ti-

imbătrănire pe care aceasălandăii secretă
 t/f//iT?Lf/ f als o/ li’ronllor

F î9' B. ȘA PTE NIVELURI DE CONȘ TîlNT

§! ENERGIE

Punctul Zero

Ultraconș ă tiin! lnfinitul Necunoscut

Hiperconț tiin(a Rarele gama
Superconștiin( a Razele X
COnțtiința punte ' "”
’--. Albastrul ultraviolet
*”
Lumina vizibilă
BIBL IOGRAFIE
Conștiinta conştientă
Conșiin{a Infraroșu

socială S Hertzian
ubconyintu

AOL News.
CopyrightB 2000 JZ Knight
Biggs, Barton. Sea//A, Was and Wisdom. New Jersey: John Wiley &
Sons, Inc., 2008.
Bohm, David. Wholeness and the fmpl”cafe Order. Londra: Routledge,
1980.
Booth, Mark. TheSecretl-Jisforyoflhe World, As LaidDown by theSecrel
Fig. C. CREIERUL Societies. New York: The Overlook Press, 2008.
Bridge, Andrew. „Jet Stream Shift Is Expanding the Earths Tropics and
Deserts.“ USATODAY.com, 25 mai 2006.
Neocortm CNNNeu›s.
(creierul Dairnvaell, Georges. The Edilying and furious History o/Rotschi’ldI, King
Talamus galben)
o/the Jews. Paris, 1846.
Hipotalamus
Corpul Davies, Stevan L. be Gospel of Thomas and Christian lMsdom. New Vork:
Lobul frontal
callosum Seabury Press, 1983.
Glanda pifuitară Creierul De la Cruz, 4uan. Obras m@efas. ed. 4. Madrid: Editorial deSpiritualidad,
FFiijlociu 1992.
Hipocampusul De la Cruz, J uan. The Collected Works. Washington, DC: Institute of
Gianda
și Amigdala
pinea]t Carmelite Studies, 1979.
De Leon, Luis. De los Nombres de Aristo. Editatñ de Antonio Sanchez
Puntea Creierul mic I?
(lat. pons) Zamarreno. Madrid: Espasa Calpe, 1991.
fă duva spină riÎ Enciclopedia Encarta.
Formațiunea Energia Fagan, Myron Courevai. The Illvminati aridthe Covncilon Foreign Relations
reticulară ///umioafipi Consillul pentru Rela ii frrerf7e, n.t.). Discurs jurnalistic inreqistrat in
Co pyrightO20oo JZ Knight
1960.
 Thleves Pai’od se. Piesă publicată in 1947.
RedPdiR bOtu. P iesfi publicaiă în 1945
Ferguson, Niall. The House o/Rotschl/d.’ Moneys Prophets IZ981848. New
York: The Viking Press, 1998.
GOSWîtmi, ArTiÎt. Me Sel/Aware Urii’verse. New York: Tarcher/Putnam
Grof, Christina Ș i Stanislav. The Advenfure o/ 5el/Discovery. New
1995.
State University of New York Press, 1988.
be Stormy Scorch /or the Sel/. Londra: HarperCollins, 1991.
Guillaumont, A. et ai. Me GOspelAccordingto Ttiom o s, text coptic
constituit
§i tradus. Londra: Collins, 1959.
Henry, Martin. Ori Not U nderstaridi“ng îGod. Dublin: Columba Press,
1997.
H irschberger, Johannes. Mistoria de lv J//o e//a. Vot. 1, Ariii‘g edad.
Edad Medic. Renoc:1 1‘erito. Barcelona: Editorial Herder, 1994.
Reali”fy. a E on ferenC’E' Of COEfemporary Sp 'riluality. 8-9 februarie 1997,
Washington. Ed. video Yelm: JZK Publishi n9, divizie a JZK 1 nc. , 1997.
J2' Kr ighî and Ramfhd.- /ntiinote ConversotlonS. Ed. video Yelm: JZK
PublishinQ, divizie a JZK f nc.. 1995.
Kil man, Scott. ..Grocery Bills to Soar As Grain Prices Sur9e.“ AOL News,
28 septembrie 2007.
Xnight, JZ. A Sr¿?/e of /lYi'nd My Sfory. Yelm: JZK Publishing, 2004.
Kri]opner, S(anley, Wickamasekera, lan et al. The Ramfha Pfigyp gypy.
PsycholOgi'cal, Phenomeno /ogical ay@ c •• mapCP / /c DOIN. Art The Journal
of
fAe Ameri‘cari Secrete / Research, Vol. 92, nr. 1, ia nuarie 1998.
Layton, Bentley. The iGnoslic Sc @/ures. Editia Anchor Bible Reference
Library. New York: Doubleday, 1987
Lotman, Herbert R. Rettirn o /the Rotsch Ids. The
Lovett, Richard A. ..Arctic lee Melting Much Faster Than Predicted.“ ştiri
National Geographic, l mai 2007.
Melton, J. Gordon. Findi‘rtg ErihgLterimeni, Ram!has Sch C›o/ o/ Ancîent
USdOm. Hillsboro: Beyond Words Pub1 ishinQ, 1998.
Not]’OR‹f1 >eogrophi‘c. §îiii online.
New American Standard Bible.
New Jerusalem Bible.
Parlamentul Austriei, Senat, pagina web.
Perkins, john C’onfessiÂns o/p e •o^ Omic /Yi” fMan. San Francisco: Berrett-
' Koehler Publishers, 2004.
I‘!ie Sc•ci et History oI the Amei‘icon Emyire. Economlc Hit Meri,
Jackals and the Trufh abouf Global Corrupfi”on. New York: Penguin Group
USA, 2007.
Pert, Candace B. MoJecuies ofEmofi'on. New York: Simon & Schuster lnc.,
,
1997.
York:
Platon. Dialopos. Ed. 2Z. Editată de Coleccion Austral. Mexic: Espasa Calpe,
1984.
/Zam/Aa.- A &eginners iGuide îo Crea//np Realify. Ed. a treia. Yelm‹ JZX
Publishing, o divizie a JZK Inc., 2004.
Ramtha. A Masters/feJec//on o/7 the I-Ii’story o/l-humanity. Partea l,
Hyman Mini/ical/on, Ori“gins and Evolution. Yet m: JZS Publishing, o divizie a
JZK l nc., 2001.
fY amtho.- A t esters ffe/Section on the History o/ humanity. Partea 11,
Redlscovering the Pear/ o/ Ancient Wisdom. Yel m: JZK Publishin9, o divizie a
Yelm,
JZK 1 nc., 2002.
fiamfba /n Denver, 17-18 mai 1986. Yelm: Ramtha Dialogues (R), 198S.
Rzmtho, Toklng the Journey Inward. şcoala de lluminare a lui Ramtha, 16
septembrie 1993. Yelm: Ramtha Dialogues (R), 1993.
Ramtho. That Elixir Colled Love. Yelm: JZK PublishinQ, o divizie a JZK
One., 2003.
Pomtho, The Mystery o/Birth and Death, Redehni’ng the Self. Yelm: JZK
P ublishing, o divizie a JZK Inc., 2000.
/?am/Aa, 1e Că/re Boom. Ediție reuizuită. Yelm: JZK Publishing, o divizie
a JZK lnc., 2004.
Ramtha. Updafe on Changes. //te Dans /o home. Seattle, 14 noiembrie
1987. Yelm: Ramtha Dialogues (R), 1987.
Ramfha, Winds ofChange I/!. Specialty Library CD-052, Eseu IV, 12 iulie
1992. Yelm: Ramtha Dialogues (R), 1992.
Reese, William L. Dicfionary of Philosophy and Religios, Easfern and
Western Ediție extinsă . New York: Humanity Books, 1999.
Reeves, John. The Rotschllds. the Fi!nanciol Rulers o Nations. CI icago:
A. C. McClurg & Co., 1887.
Rockof(, Hugh. USEconomyin World War l. in „Economic History Services
Encyclopedia.Net", editat de Robert Whaples.
Santos Otero, Aurelio de. Los Evangelios Apocrifos.• Coleccion de
Teclas Griegosy Latinos, Versi'on Cri'fi”ca, Esfudi'os!nfroducforiosy
Comenfari'os. Ed. a noua. {VÍadrid: Biblioteca de Autores Cristianos, 1996.
Schrodter, Willy. A Rosi”cruci'an Nolebook. York Beach: Samuel Weiser,
Inc., 1991.
 Simon, D an. ., U nrelentin9 Fi res Char So, Cal iloi rii a, dt 1 -cost leaf I o Mill
ic›n Flee.“ CNN, 23 octombrie 2007.
Spalding, Ba ird T. Ll/e and Teaching of the Masters o/ t>.-. Fnr -oz•t.
California: DeVorss & Co. Pubs ishers, 1964,
Talbot, Michael, TO e l-Iolographlc Un arse. New York: Hai per-Coll ins,
1992.
The Australian Broodcost1!ng Corporation. Corporal e Com mv rucations
Web site.
The Ox(ord Dicti‘onary of Quotations. Collectors Edition. Norwalk: The
Easton Press, 1992.
The Ports b/e long. Editat de Joseph Campbell. New York: Pengui n Books,
1976.
Asocia i a Istoria ñ a Casei Al be,
The Works ‹r/#/who, Editatñ de Irwin Edma n. New York: Modern Library,
1956,
Till ich, Paul. Systems tic Theology Combi!ned Volume. L ondra: James
Nisbet and Company Limited, 19S8.
Time Magazine, 3 mar tie 1952.
United Nations En virorimerit Programme (UNEP), United Noti’oris
Frame work Convention on Cllrriote Change (UNFCCC). New Delhi, 2002-
USA Today, Stir i online.
Wa ite, Arthur Edward. Per/ Hi’story o/ the Rosicruclons. New Yo rk:
Steinerbooks, 1982,
Williams, Jack: „Answers: How Much Would Sea Level Rise i1 Polar I ce
Melted.“ USATODAY.com, 21 noiembrie 2004.
Wolf, Fred Alan. Parable/ Universes. New York: Simon & Schuster, 1990.
Tak1!ng the puontvm Leap. New York: Perennial Library, 1989.
The Spirited/ Universe. Portsmouth: Moment Point Press, I nc.,
1999.
U him ul vals al tiranilor
PItOFETIA REVIZUI1‘A