Mugur Isărescu a evitat să iasă în fața românilor și să

vorbească despre impactul pandemiei asupra monedei

naționale. Acum, guvernatorul BNR a făcut o excepție.

Impactul economic iniţial al pandemiei a fost unul puternic în România,

accentuând dezechilibrele existente, presiunile privind deprecierea monedei
naţionale şi creşterea necesarului de lichiditate, afirmă Mugur Isărescu,
guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în deschiderea conferinţei
organizată de Banca Naţională a Moldovei cu tema „Rolul unei bănci centrale în
modernizarea societăţii – provocări în economiile emergente”, potrivit news.ro.
Cu alte cuvinte, problemele economice ale țării noastre existau demult. Ce s-a
întâmplat acum a fost că acestea au ieșit la iveală.

Isărescu a profitat de ocazie pentru a insista asupra importanței

menținerii independenței băncilor centrale și asumarea obiectivului ce revine
acestora. ”Acest obiectiv reprezintă elementul principal de stabilitate macro-
financiară, la care se adaugă şi rolul simbolic de generator al orizontului de
speranţă, atât de necesar astăzi în toate tarile noastre”, spune el.

”Ȋn România, impactul economic iniţial al pandemiei a fost unul puternic,

accentuând dezechilibrele existente, presiunile privind deprecierea monedei
naţionale şi creşterea necesarului de lichiditate. Drept consecinţă, obiectivul
imediat al băncii noastre centrale a fost să păstreze stabilitatea şi lichiditatea
sistemului bancar, pentru buna funcţionare a finanţelor publice şi a economiei
reale; concomitent, dozajul de măsuri a urmărit evitarea unei deprecieri excesive
şi nenecesare a leului.

Pe un orizont mai larg, am urmărit păstrarea încrederii că echilibrele economice

şi financiare sunt ţinute sub control. În acest sens şi în deplină concordanţă cu
mandatul şi independenţa sa statutară, BNR a adoptat cu celeritate un pachet de
măsuri proporţionale şi eficiente pentru susţinerea economiei româneşti. Dat fiind
caracterul excepţional al pandemiei, BNR a colaborat mai strâns cu Guvernul
României, în special cu Ministerul de Finanţe, pentru a evita un eventual conflict
între măsurile monetare, macroprudenţiale şi cele fiscale”, a afirmat Isărescu.

Ca referință, între cele două bănci centrale, ale României și Republicii Moldova,
există o cooperare instituţională bilaterală de trei decenii, dublată de
parteneriatele strategice dezvoltate între instituţiile noastre cu sprijinul UE, FMI,
Băncii Mondiale, spune guvernatorul.
Interesantă a fost și viziunea guvernatorului BNR asupra independenței băncii
centrale în raport cu autoritățile guvernamentale. ”Independenţa băncii centrale o
înţeleg nu ca o izolare a sa într-un turn de fildeş, ci ca o conlucrare activă,
combativă, în baza legii, cu autoritatea fiscală, cu guvernul. Nu cred, din
experienţă, că există alternativă mai bună la un mix echilibrat, coerent, de politici
fiscale şi monetare.

Iar independenţa băncii centrale presupune răspundere (accountability) în faţa

legii, a mandatului, a societăţii. Sau, ca să folosesc cuvintele lui Costache
Negruzzi, banca centrală trebuie ‘să dea samă’ pentru ceea ce face. Prin
afectarea independenţei băncii centrale, în favoarea unor decizii politice care
urmăresc câştiguri electorale pe termen scurt, costurile reale vor fi suportate la
nivel economic şi social, pe termen lung, de întreaga ţară”, precizează Mugur
Isărescu.