ELECTROCARDIOGRAMA (EKG)

 Viteza de conducere a traseului EKG- 50 mm/sec → 1 patrat = 0.02”

-25 mm/sec→ 1 patrat= 0.04”
 Derivatiile – Standard ( D1,D2,D3)
-Unipolare (aVR, aVL, aVF)
-Precordiale (V1,V2 )→ drepte
(V3,V4)→ intermediare
(V5,V6)→stangi

 Interpretarea traseului electrocardiogramei:

-unda P → depolarizare atriala.
-complexul QRS→ depolarizare ventriculara.
-undaT→ repolarizare ventriculara.

 Interpretarea unui traseu EKG presupune:

1. Determinarea ritmului cardiac.
2. Determinarea frecventei cardiace.
3. Determinarea axei electrice a inimii.
4. Analiza undei P.
5. Analiza intervalului PR sau PQ.
6. Analiza complexului QRS.
7. Analiza segmentului ST.
8. Analiza undei T.
9. Analiza undei U.
10. Analiza intervalului QT.
1
 1. Ritmul cardiac

 Regulat – sinusal
-Jonctional- superior
-mijlociu
- inferior
 Neregulat – fibrilatie atriala
-Flutter atrial

2
A. Ritmul sinunal

 Prezenta undei P pozitiva inaintea complexului QRS cu acelasi segment PQ.

 55-80/min
 Unda P-durata 0.06”-0.11”
-amplitudine 2-2.5mm

B. Ritmul jounctional superior

 Depolarizarea atriala se realizeaza inaintea depolarizarii ventriculare si este in sens

invers.
 Unda P negative inaintea complexului QRS.

C. Ritmul jounctional mijlociu

 Depolarizarea atriala se realizeaza concomitant cu depolarizarea ventriculara.

 Complexul QRS se suprapune pe unda P care nu se vede.

3
 D. Ritmul jounctional inferior

 Depolarizarea atriala se realizeaza dupa depolarizarea ventriculara si este in sens

invers.
 Unda P negative dupa complexul QRS.

I. Fibrilatia atriala

 Lipseste unda P si apare unda f de fibrilatie.

 Ritm neregulat.
 Frecventa= 400-600/min

II . Flutter atrial

 Lipseste unda P si apareunda F de Flutter atrial.

 Ritm neregulat.
 Frecventa= 250-400/ min

4
 2. Frecventa cardiaca

 Pentru ritmurile regulate se foloseste schema.

 Sau formula → frecventa= 1500/ distanta RR (nr.de patratemici.
 Pentru ritmurile neregulate se face media luand minimum 3 complexe QRS.

3. Axaelectrica a inimii

 Axa electrica normala a inimii este intre 0 – (+90)

 Se calculeaza axa in derivatiile DI si aVF prin calcularea axei QRS in fiecare derivatie
si stabilirea axei intermediare.

5
 HIPERTROFIILE

 Hipertrofia atriala stanga (HAS)

 Unda P larga, plata sau bifida in DI, aVL

 Durata> 0.12”
 P mitral.

 Hipertrofia atrialadreapta (HAD)

 Unda P inalta ascutita > 3mm in DII, DIII, aVF

 P pulmonary.

6
  Hipertrofia ventriculara stanga (HVS)

 Axa electrica a inimii este la stanga.

 Unda R > 17 mm in V5,V6, si unda S >17 mm in V1,V2.
 Indicele Sokolov-Lyon R V5+ S V2 > 35mm.
 Tulburari secundare de repolarizare in V5, V6 - segment ST subdenivelat.
– unda T negative.

 Hipertrofia ventriculara dreapta (HVD)

 Axa electrica a inimii este la dreapta.

 Unda R > 7 mm in V1,V2, si unda S >7 mm in V5,V6.
 Indicele Sokolov-Lyon R V1+ S V5 > 10.5 mm.
 Tulburari secundare de repolarizare in V1, V2 - segment ST subdenivelat.
– unda T negative.

7
Hipertrofia ventriculara dreapta.

TULBURARI DE CONDUCERE (BLOCURI)

 Bloc sinusal (BSA)

 Ritm sinusal dar este ritm neregulat atunci cand apare pauza sinusala.
 Pauza electrica intre doua unde R-R normale.

8
  Bloc atrioventricular (BAV)
 Sunt 3 Grade:
- Grad I (simplu / partial)
- Grad II ( Mobitz I, Mobitz II, Tip inalt)
- Grad III (total / complet)

 BAV Grad I
 Ritm sinusal.
 Interval PR> 0.20” constant
 Interval PR= unda P + segment PQ + unda Q

 BAV Grad II – Mobitz I

 Ritm neregulat.
 Interval PR se alungeste progresiv pana ce apare unda P blocata.

9
  BAV Grad II – Mobitz II
 Ritm atrial regulat si ventricular neregulat.
 Interval PRconstant.
 Apar unde P blocate, in mod intermittent tip 2:1, 3:1, 4:1

 BAV Grad II – Tip inalt

 Ritm neregulat.
 Bradicardie severa.
 Unda P blocate in numar mare, gradul de blocaj inalt.
 Este un bloc in stadiul care se poate transfera in BAV Grad III.

 BAV Grad III-total

 Ritm regulat.Atriile se contracta constant cu frecventa nodulului sinusal (60-80/min) cu
distanta P-P egale.
 Ventriculii se contracta constant cu frecventa(40-60/ min) data de un centru sub nivelul
jonctiunii cu distanta R-R egale. Intre atriile si ventriculii nu exista legatura.

10
  Bloc de ram stang (BRS)

 Axa electrica la stanga.

 In precordiale stangi V5,V6complexul QRS are baza largita> 0.11”si aspect de M sau
platou, aspect de RR’.
 Tulburari de repolarizare in V5,V6 – segment ST negative.
-unda T negative.

 Bloc de ram drept (BRD)

 Axa electrica este aceasi axa inaintea blocului.

 In precordiale drepte V1,V2 complexul QRS are baza largita>0.11” si aspect de M sau
platou, aspect de RSR’.
 Tulburari de repolarizare in V1,V2 – segment ST negative.
-unda T negative.

11
  Hemiblocuri: - hemibloc stang anterior.(HBSA)
-hemibloc stang posterior.(HBSP)

 Sindrom Wolf-Parkinson-White (WPW)

 Exista 3 fascicule accesorii:

1.Fascicul Kent → leaga atriile cu ventriculii.
2.Fascicul James→ leaga atriile cu fascicul Hiss.
3.Fibre Manheim→ leaga fascicul Hiss cu ventriculii.
 In DI,DII,DIII.
 Interval PR mic< 0.11”
 La piciorul pantei ascendente a undei R apare unda Delta ∆ pozitiva iar unda T
negativa, QRS larg>0.11” .

Tulburari de ritm (Aritmii)

 Clasificarea:
I.Aritmii cu ritm normotrop:
 -Tahicardie sinusala.
 -Bradicardie sinusala.
 -Aritmii sinusale.- Respiratorie - Nerespiratorie
12
 II. Aritmii cu ritm heterotrop:
 -Extrasistole – Atriale – Jonctionale- Ventriculare
 -Tahicardie paroxistica (TP) – Supraventriculara (TPSV)-Ventriculara
(TPV)
 Flutter si fibrilatie atriala.
 Flutter si fibrilatie ventriculara.

 Tahicardiesinusala

 Ritm sinusal.
 Unda P sic omplexul QRS cu morfologie normal.
 Distantele R-R egale, constant, si mici.
 Frecventa>85/min.

 Bradicardiesinusala
 Ritm sinusal.
 Unda P si complexul QRS cu morfologie normal.
 Distantele R-R egale, constant, si mari.
 Frecventa<55/min.

13
  Aritmii sinusale

 Nodulul SA descarca neregulat.

 Intervalul R-R neregulat.
 Morfologia undei P si complexului QRS este normala.
 Frecventa este normala dar creste in inspir si scade in expir.

 Extrasistole
 Extrasistola atriala
 Ritm sinusal.
 Unda P modificata, urmata de complex QRS-T normal si o pauza post –extrasistolica

14
  Tahicardie jonctionala

 Ritm regulat cu frecventa 100-180/min .

 Unda P absenta.
 Apare unda P retrograda.

 Extrasistola jonctionala
 Ritmul depinde de ritmul de baza.
 Unda P care insoteste ESJ este inversata, ingropata sau retrograde.
 QRS normal.

15
  Aritmiile ventriculare- Ritm Idioventricular

 Frecventa 20-40/min
 Complexul QRS >0.11” de tip extrasistola ventriculara si morfologie modificata.
 Unda p lipseste.

 Ritm Idioventricular accelerat

 Frecventa 40-100/min
 Ritm regulat.
 Unda P lipseste.
 QRS aspect larg.

16
  Extrasistola ventriculara
 Sistematizata cu ritm:
Bigeminism (1S/1ExV)
Trigeminism(2 S/ 1 ExV)
Cvadrigeminism (3S/1ExV)
 Monofocale sau polifocale.

17
  Tahicardie paroxistica supraventriculara (TPSV)

 Ritm regulat
 Frecventa 150-250/min
 Unda P siunda T unite si ample.
 QRS normal.

 Tahicardie ventriculara monomorfa

 Acelasi centru descarca cu o frecventa 100-250/min

 Ritm regulat fara unda P vizibila.
 QRS larg.
 Puls absent

18
  Tahicardie ventriculara polimorfa

 Acelasi dar cu ritm regulat sau neregulat si sunt mai multi centrii care descarca.
 Frecventa 100-250/min
 Puls absent
 QRS larg

 Torsada varfurilor

 Este o varianta de tahicardie ventriculara polimorfa.

 Frecventa 200-250/min
 Faraunda P
 QRS larg
 Intoxicatie cu droguri sau hipomagnezemie.

19
 Fibrilatie ventriculara

 Asistola

 Artefacte

20
  Tremor artifacts

 Tulburari de irigatie coronariana

 Supra si subdenivelarea ST

 ST supradenivelat

 >2mm in derivatiile precordiale arata IMA stadiul supaacut 4-6 h si se numeste unda
PARDEE.

 ST subdenivelat

 Ischemie miocardica sau tulburari de repolarizare din hipertrofie ventriculara.

21
  Infarct miocardic anterior
 Ocluzia coronarei stangi- ramura descendenta anterioara stanga.
 V3,V4 modificari EKG:
 ST supradenivelat si unda T foarte inalte.(INFARCT MIOCARDIC SUPRAACUT)

22
  Infarct miocardic inferior
 Ocluzia arterei coronare drepte – ramura descendenta posterioara
 DII, DIII, aVF
 ST supradenivelat si unde T foarte inalte.(INFARCT MIOCARDIC SUPRAACUT)

 Infarct miocardic lateral

 Ocluzia coronarei stangi-ramura circumflexa.
 DI, aVL, V5,V6
 ST supradenivelat si unda T foarte inalte.(INFARCT MIOCARDIC SUPRAACUT)

23
  Infarct miocardic septal
 Ocluzia coronarei stangi- ramura septala a coronarei descendente anterioare.
 Unda Q patologica in V1,V2

 Infarct miocardic posterior

 Ocluzia arterei coronare drepte-ramura posterioara descendenta sau a coronarei
circumflexe stangi.
 Unda R mare in V1,V2,V3,V4 si subdenivelarea ST dar cu supradenevilarea ST si unda
Q patologica in V7,V8,V9.

24
  Stadiile infarctului miocardic

 Stadiul supraacut= ST supradenivelat. Apare si unda PARDEE.

Fara modificari ale undei Q,
(4-6h)
 Stadiul acut= unda Q patologica,
segmental ST se apropie de linia izoelectrica > 3-4mm
unda T incepe sa se individualizeze si ramane negative.
(6h-1 saptamana)
 Stadiul subacut=Q patologica,
segment ST supradenivelat cu 1-2mm
unda T negative.
(1 saptamana-3 saptamani)
 Stadiul cronic= Q patologica
ST pe linia izoelectrica
T negative sau aplatizata sau pozitiva
> 3 saptamani

 Localizarea infarctului miocardic

Antero- (DI, aVL)+ V1,V2-septal
V3,V4-apical
V5,V6-lateral
V1-V6-anterior extins
Posterior(DI, aVL)- semne indirecte cu unda R mare in V1,V2,V3,V4
-semne directe in V7,V8,V9
Inferior(DII,DIII, aVF)
Transmural = cuprinde intraga grosime a peretelui , apare unda QS
patologica fara unda R

 Modificari QRST
- Ischemie –modificari ST si unda T
- Necroza- modificari unda Q
- Q patologica: durata>0.4” si amplitudine> ¼ din unda R

25