Unificarea Italiei si Germaniei

Forma
Fo
Formarea
rmarerea
a natiunilor
nati
na tiun
unil
ilor
or
 

 Ultimele doua mari popoare vest- vest -europene,

-europene, care si si---au
au incheiat 
procesul de consolidare nationala si teritorial-
teritorial-statala,
-statala, au fost 
italienii si germanii.
 La mijlocul sec. al XIX-XIX --lea
lea ele nu aveau inca un stat national
unitar, existau 7 state in Italia si 38 in Germania.
 Faramitarea politico-
politico--statala
statala frana dezvoltarea lor economica,
social---politica,
social politica, culturala si cauza ramanerea lor in urma fata de
alte popoare.
 Deci unificarea nationala era o necesitate vitala.
 Formele acestui proces sunt diferite.
 Astfel, unificarea putea fi infaptuita pe calea "de sus" - cand cand
procesul este condus de un stat puternic de aceeasi origine
etnica (de Prusia --in in Germania, de Piemont 
Piemont - in Italia).
Ital
Italia ia).
). din
din
cadrul tarii ce se unifica. Natiunea in acest caz se uneste in
 jurul statului cel mai puternic din toate cele existente.
  A doua cale - de de ""jos"
jos" - prin unificarea
unificarea de catre
catre masele
masele
populare prin miscari revolutionare putea duce la instaurarea in
tara a unei oranduiri democratice, republicane.
 Incercarea de unificare a Germaniei si Italiei pe cale

revolutionara a avut loc in 1848-

1848-1849,
-1849, dar fara succes.
 

UNIFICAREA ITALIEI
 In prima jumatate a sec. al XIX-lea in fata poporului

italian statea
lichidarea o sarcina
faramitarii foarte complicata,
politice, inlaturarea care consta in
absolutismului si izgonirea asupritorilor straini. Poporul
italian a izbutit pe parcursul a catorva decenii sa-si
edifice statul unitar national, acest proces avand


urmatoarele
I- 1859
1859-1
-186
861:etape:
1:
 -razboiul franco-italo-austriac din 1859
 - miscarea
miscarea maselor
maselor populare
populare din
din 1860

 II-1866:
III- 1870:razboi
alip in alianta
alipirea
irea Romei cuRegatu
Romei la Prusia
Reg atullcontra
It
ItalianAustriei
alian
 Trebuie mentionat ca un rol deosebit in procesul de
unificare a Italiei l-a jucat primul ministru al
Piemontului Camillo Cavour.
 

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

 

UNIFICAREA ITALIEI
ITALIEI--1859
-1859
 In 1858 Ludovic-Napoleon
Bonaparte al III-lea al Franei
i primul ministru al
Piemontului Cavour s-au aliat 
  împotriva Austriei.
 Rzboiul a izbucnit în 1859,

dar luptele de la Magenta i Cavour

Solferino au fost sîngeroase,
favorizîndu-i doar parial pe
fran
france
cezi
zi si it
ital
alie
ieni,
ni, reui
reuind
nd s

obin doar Frana

la Piemont. Lombardia, unita
primeste
dou regiuni din Piemont
Nisa i Savoia.

Napoleon III
 

UNIFICAREA ITALIEI
ITALIEI-- 1860
1860
 În 1860, in nord, Toscana, Modena, Parma
i Romagna( o parte din statele papale) i-
au respins
respins conductori
conductoriii i s-au
s-au unit
unit cu
Piemontul.
 In mai
mai 1860,
1860, Giuseppe
Giuseppe Gariba
Garibaldi
ldi împreun
împreun
cu o mie
mie de Cmi
Cmi Roii
Roii  o armat
armat mic
mic
de volunta
voluntari
Campania ri
sacivili
cidin
vili Sicilia
 au ajuns
ajiuns în Sicilia.
sudul Sicilia.
Italiei,
 îndreptat împotriva monarhiei feudale din
Regatul
Rega tul Neapol
Neapole e a avut
avut un mare
mare succes.
succes.
 În septembrie 1860, cînd liderul revoluionar

se
de îndrepta
a trimite spre
trupenord, Cavour
împotriva a gsitpapale,
forelor motiv
care au fost
fost înfrînte decisiv. Apoi,
Apoi, cele dou
armate de eliberare s-au unit, completînd
cucerirea centrului Italiei.
 

Victor Emanuel a fost proclamat rege al Italiei la 17 martie 1861.

Singura excepie a fost Roma, care, aprat de trupele franceze,
a rmas sub control papal.
Trei luni mai
mai tîrziu, Cavour a murit 

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

GIUSSEPE GARIBALDI
GARIBALDI SE INTALNESTE CU VICTOR EMANUELL
 

UNIFICAREA ITALIEI
ITALIEI-- 18
1866
1866,
66,, 1870
1870
1870
 Italia s-a aliat cu Prusia, creia i s-a alturat în rzboiul din
1866 împotriva Austriei. Forele italiene nu s-au descurcat prea
bine, dar  V
provincia victoria
eneto. Prusiei la Sadova a obligat Austria s cedeze
 În ciuda atacurilor disperate dar fr succes lansate de
Garibaldi i susintorii si, Roma nu a ajuns s fac parte din
statul italia
italian
n decît în 1870,
1870, cînd prusacii
prusacii au invadat
invadat Frana llui
ui
Napoleon, iar trupele franceze au fost retrase din Roma. Dup
un scurt bombardament, forele italiene
italiene au ptruns în ora care
a devenit capitala Italiei unite.

Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

MONUMENTUL INCHINAT LUI  VICTOR EMANUELL II

 

UNIFICAREA ITALIEI

 V
V
 aticanul este acum o enclav
independent înconjurat de
Italia..
Italia
 Cauzele reusitei procesului de
creare a statului unitar italian:
 folosirea de catre italieni, in
interesul lor, a contradictiilor intre
asupritorii straini ai tarii;
 lupta fortelor democratice
conduse de oameni talentati ca
Mazzini si Garibaldi;
 slabiciunea nobilimii
conservatoare si izolarea ei in
interiorul societatii italiene.
 

UNIFICAREA GERMANIEI

 Infrangerea
Infrang
Infrangere
erea
a revolu
rev
revo
revolu
olutie
luti
tiei
eii di
din
din 1848-
1848--1849
1849
a amanat 
aman
am anat
at p
Germaniei.
Germaniei pent
pe
. entr
ntru u un
n ti timp
mp unificarea
unif
unific icar
area
ea
 Succesele
Succes
Succesel
ele
e libe
liliber
bera
berali
rali
alilor
lilo
lorr iital
ittal
taalie
liieni
en
eni
nii iin
n frunte
cu Ca
cu Cavvour ii---au
Cavour au insufletit 
insu
in suflflet
etit
it si pe lilibe
liberalii
berrali
alii
germani-
germani
Germ
Ge
Germaniei
rman -partasi
-partasi
aniepi arta
iei ar
sutas
sub bsco
i ainduc
cond
condu
con unificarii
duce
ucer
cere
erea
rea
eaa dinastiei
dinas
dinasti
tiei
ei
Hohenzo
Hoh
Hohenzolernilor
enzoler
lerni
nilor
lor pru
prusaci
prusaci.
saci.
 Unificarea
Unif
Un ific
icar
area
ea in j  jur
jurul
urul
ul Pr
Prus
usi
usie
iei
ieii este
est
ste
e
prom
pr
promovata
omov
care, ovat
in ata
a de Otto
Ott
Obrie
septembrie
septem
sep tembritto
oe von
von 2,
1862,
186 Bismarck,
Bism
Bismar
devarck
ck,,
devine
ine
prim--ministru
prim -ministru
mini
inistru
stru al Prusiei
Prusiei..
 El a realizat 
real
realiz
izat
at uni
unifi
unif
unific
ficar
icar
carea
area
ea Germaniei
Ge
Germ
rmani
aniei
ei
"prin
"prin
priin ffier
pr ie
ierr si ssange
ange » .
 

UNIFICAREA GERMANIEI
GERMANIEI-- 1864
1864
 La început 
început Prusia s-
s--a
a aliat cu

 Austria pentru
Denemarca intra-un
intr- învinge
-un rzboi
scurt (Al doilea rzboi pentru
Schleswig) din 1864, reuind
s cucereasc astfel
Schleswig--Holstein.
Schleswig -Holstein.
 Considerentele lui Bismarck
ca nici una din marile puteri
nu va interveni in sprijinul
Danemarcei s-s--au
au adeverit.
Conform tratatului de pace
incheiat, ducatele treceau
sub guvernarea comuna a
Prusiei si Austriei.
 

UNIFICAREA GERMANIEI-
GERMANIEI- 1
1866
866
 În 1866, cu participare
participarea
a Italiei, Otto
von Bismarck
Bisma
Bismarck
izbucneasc rckrzboiul
a fcut
fcu
fcutt austro-
s
austro -prusac.
-prusac.
  Austriecii au fost învini în btlia
de la Königgrätz.

 Bismark
rivali a reuid
austrieci sformarea
de la exclud vechii
Confederaieii Germane Nordice,
Confederaie
compus din 22 de state germane WILHELM I HOHENZOLERN
care sprijiniser Prusia în rzboi.
  Aceast Confederaie German
avea s fie precursorul Imperiului
din 1871.
 

UNIFICAREA GERMANIEI
GERMANIEI-- 1870-
1870-1871
-1871
 Patru state sud-
sud--germane ria,  Viurtemberg, Baden si
germane - Bavaria,
Bav
Bavaria
Hessen--Darmstadt 
Hessen -Darmstadt
Darmstadt - si-
si--au
au pastrat independenta,
in dependenta, prefera
preferand
preferand
nd
relatiile cu Franta.
 Ultimele bariere in calea crearii Imperiului German, sub
conducerea Prusiei, au fost inlaturate in urma razboiului
victorioss din anii 1870
victorio 1870--1871
-1871 contra Frantei( victoria de la
Sedan).

CAPITULAREA LUI NAPOLEON III LA SEDAN

 

 Statele
Stat
Statel
ele
e sud
sud-
sud-germane
-germane
sunt
su
sunt 
nt inincl
incluse
clus
usee in
in
compone
com
componenta
ponenta nta Imperiului
Imperi
Imperiulu
uluii
German,, pr
German proc
proclamat 
ocllamat
amat la
la
18 ianuarie
ianu
ianuar arie
ie 18
187171 in
PROCLAMAREA IMPERIULUI
IMPERIULUI GERMAN LA
Sala de Oglinzi
Oglinzi a  VERSAILLES, IN SALA OGLINZILOR
pala
pa
palatului
latu
tululuii de la
 Versailles.
 Confederaia a fost 
transformat în
Imperiu prin
proclamarea regelui
Prusiei Wilhelm I ca
 împrat german într-
într--o
o
ceremonie din Palatul
 V
ersailles,
umilire un gest de
a Franei.
 

 In concluzie, trebuie subliniat ca in sec. al

XIX---lea
XIX  lea ss---a
a incheiat procesul de formare a
natiunilor si a statelor lor nationale.
 In Europa s- s-a
-a definitivat "concertul" marilor
natiuni moderne - eng engleza,
englez
leza,
a, franceza,
francez
franceza,
a, rusa,
rusa,
germana, italiana.
italiana. Relatiile intre ele au
determinat evolutia de mai departe a
proceselor internationale - politice,
politice,
economice, culturale.