Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
1Familia
2Originea supranumelui de „cel Bătrân”
3Domnia lui Mircea
o 3.1Politica internă
o 3.2Politica externă
3.2.1Conflictul cu Imperiul Otoman
o 3.3Sfârșitul domniei
4Țara Românească în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân
o 4.1Teritoriile stăpânite de Mircea cel Bătrân
4.1.1Banatul de Severin
4.1.2Podunavia
4.1.3Amlașul și Făgărașul
4.1.4Cetatea Bran
4.1.5Cetatea Bologa
4.1.6Granița dinspre Moldova
4.1.7Spre părțile tătărăști
4.1.8Dobrogea
o 4.2Populația și clasele sociale
o 4.3Viața economică
4.3.1Moneda. Schimburile în natură
4.3.2Agricultura
4.3.3Ocnele și minele
4.3.4Legăturile comerciale cu Ardealul, Polonia și țările transdunărene
o 4.4Administrația
4.4.1Dregătoriile
4.4.2Administrația locală
4.4.3Veniturile și cheltuielile domniei
o 4.5Armata
o 4.6Biserica
4.6.1Mitropolia Țării Românești
4.6.2Mănăstirile ortodoxe
4.6.3Legăturile cu ortodoxia din alte țări
4.6.4Relațiile cu Biserica Catolică
o 4.7Cultura
5Fresce contemporane care îl înfățișează pe Mircea cel Bătrân
6Heraldica Țării Românești în vremea lui Mircea
7Mircea cel Bătrân în conștiința urmașilor
o 7.1Emisiuni monetare comemorative
8Note
9Bibliografie
10Lectură suplimentară
11Legături externe
12Vezi și
Familia[modificare | modificare sursă]
Radu I a avut doi fii: pe Dan, mai mare, cu doamna Ana și pe Mircea, cu doamna Calinichia. P. P.
Panaitescu[4] a afirmat: „Dan și Mircea nu erau fii din aceeași căsătorie a tatălui lor.” Și mai departe:
„Așadar Mircea și Dan nu erau frați buni...numele primei soții a lui Radu , Ana, care a fost maica lui Dan
vodă, iar Calinichia era o altă persoană, a doua doamnă a lui Radu.” Asupra originii doamnei Calinichia
există mai multe păreri între istorici. Între principalele teze, sunt de amintit următoarele.[5]
Se pare că Mircea a avut un frate mai mic, jupan Staico, menționat într-un singur document de danie al
domnitorului pentru mănăstirea Snagov; Staico dăruiește mănăstirii satul Ciulinița de pe Buzău.[6]
Doamna Calinichia este a patra fiică a cneazului Lazăr al Serbiei, potrivit unei cronici
sârbești târzii (din secolul al XVII-lea). Totuși, cea de-a patra fiică a cneazului s-a căsătorit
cu Nicolae de Gara în 1387.[7]
Doamna Calinichia este, în opinia lui Nicolae Iorga, o prințesă bizantină, pentru că numele
ei este grecesc și de la ea ar fi moștenit Mircea titlul de despot.[8] P. P. Panaitescu
argumentează că acest nume este unul monastic ortodox, iar Mircea este despot în virtutea
stăpânirii sale în Dobrogea.[9]
Doamna Calinichia este una și aceeași persoană cu doamna Ana, schimbându-și numele în
momentul călugăririi.[10]
Doamna Calinichia este originară dintr-o familie boierească din Oltenia, judecând după
întinsele moșii pe care le deține acolo.[5][11]
Soția lui Mircea a fost doamna Mara, al cărei chip se păstrează pe tabloul votiv de la schitul Brădet.
Știri directe asupra ascendenței acesteia nu au parvenit, însă prin interpretarea altor documente, în care
este înfățișată ca mare proprietară de terenuri lângă lacul Balaton în Ungaria, majoritatea specialiștilor
acceptă descendența acesteia din familia de Cilly, de origine germană, venită în Ungaria din Carintia.[12]
[13]
Prin aceasta s-ar explica în plus anume afirmații în legătură cu înrudirea dintre Mircea și Vladislav al
II-lea Iagello, acesta din urmă căsătorit a doua oară cu Ana de Cilly[14]. Cu regele polon Mircea mai avea
două legături îndepărtate de rudenie, pornite de la Nicolae Alexandru[15]. Doamna Mara a murit înainte
de 1427, însă la 22 iunie 1418 încă mai era în viață.
Pomelnicele mănăstirilor Tismana și Arnota menționează o a doua soție a lui Mircea, doamna Anca.[16]
Mircea a avut mai mulți fii, căci - spun Ducas și Chalcokondil - „ducând o viață liberală, a avut mulți copii
naturali”, „care după moartea lui s-au apucat să se lupte între ei pentru domnie”. Mihail, asociat la
domnie în 1418, moare în 1420. Alți urmași, care au ajuns pe tronul Țării Românești, sunt Radu
Praznaglava (d. 1427), Alexandru Aldea (d. 1436) și Vlad Dracul (d. 1447), acesta din urmă fiind tatăl
lui Vlad Țepeș. Un fiu cu nume necunoscut a fost luat ostatec la turci în 1417. În cronici mai sunt
pomenite două fiice ale lui Mircea: Ana (căsătorită cu marele celnic Radić) și încă o fată, Arina
(căsătorită cu sultanul Musa Celebi).[17]
Dintre nepoții lui Mircea, fiii lui Dan I, sunt de amintit Dan al II-lea care va ajunge să și domnească, Ioan
aflat în 1397 la Ragusa și probabil Vlad Uzurpatorul. Anumiți istorici îl consideră pe Vlad ca fiind fiul lui
Radu, deci frate cu Mircea.[18]