DICTAREA MATEMATICĂ

Dictarea matematică este o metodă aplicată frecvent în cadrul evaluării iniţiale şi al evaluării
formative, deoarece poate oferi informaţii pertinente despre cunoştinţele şi capacitățile elevilor.
Dictarea matematică se realizează pe bază unui sistem de exerciţii şi probleme conceput în
conformitate obiectivele de evaluare urmărite. Elaborarea dictării trebuie să fie reperată de
principiile generale ale structurării sistemelor de exerciții și probleme de matematică. Expunem în
mod succint aceste principii [apud 1, p. 6-7].
 Principiul stereotipicităţii presupune includerea sarcinilor de același tip. Stereotipictatea
are efect pozitiv, asigurînd formarea unor capacităţi aplicative trainice. Însă, dacă propunem mai
mult de trei sarcini stereotipice la rînd, riscăm să obținem și efecte negative: scade atenţia şi
interesul elevilor; gîndirea, treptat, devine mecanică; sporeşte riscul comiterii greşelilor. Pentru a
păstra efectul pozitiv şi a anihila efectul negativ al stereotipicităţii, se recomandă varierea limbajului
matematic utilizat în formulare. De exemplu: calculaţi şi scrieţi rezultatul adunării numerelor 3 şi 2;
scrieți numărul cu 4 unități mai mare decît 5; primul termen este 2, al doilea termen este 6, scrieţi
suma.
 Principiul repetării continue prevede includerea sarcinilor din repetare în sistemul
stereotipic, avînd ca scop sporirea atenţiei, activizarea elevilor și consolidarea cunoștințelor și
capacităților dobîndite anterior. Astfel, sistemul primeşte structura:
T1, T2, T3, R1, T4, T5, R2, T6, T7 … (T - sarcini stereotipice la tema vizată, R – sarcini din repetare).
 Principiul confruntării (contrapunerii) presupune alternarea tipurilor de exerciţii şi
probleme care tind a fi confundate de către elevi sau care se află într-o legătură pe care urmărim s-o
evidenţiem. De exemplu, elevii confundă semnificaţia sintagmelor „cu … mai mic /mare” şi „de …
ori mai mic/mare”. În conformitate cu principiul confruntării, se formulează exerciţii şi probleme în
care aceste sintagme apar simultan, ceea ce exclude posibilitatea ghicirii operației de rezolvare și îi
pune pe elevi în situaţia să o aleagă în mod conştient.
 Principiul contraexemplului didactic permite eludarea, prevenirea și combaterea erorilor
de comperhensiune. Drept contraexemplu didactic poate servi orice sarcină care provoacă elevii să
greșească (de exemplu, punerea în discuție a unor rezolvări/formulări/interpretări, unele fiind
greșite). Contraexemplele se alcătuiesc de către învăţător în baza observării şi analizei greşelilor
comise de elevi în cadrul evaluărilor precedente. Abordarea contraexemplelor necesită o dirijare
atentă de către învăţător, de aceea nu se recomandă pentru lucru independent. Contraexemplul
didactic este văzut de către copii ca un joc şi permite educarea atenţiei lor.

1
  Principiul plenitudinii, de rind cu stereotipicitatea, este unul obligatoriu pentru
structurarea sistemelor de exerciții și probleme. Se spune că sistemul de exerciţii şi probleme
respectă principiul plenitudinii, dacă se asigură însuşirea conţinutului de învăţare şi se exclude
formarea unor asociaţii eronate.

Pentru realizarea dictărilor matematice se recomandă respectarea următoarelor cerințe

metodologice.
 Nivelul de dificultate al dictării trebuie să fie mediu, iar numărul de itemi trebuie să
corespundă timpului în care majoritatea elevilor de vîrsta respectivă sînt capabili să-şi menţină
atenţia concentrată.
 Dictarea matematică va fi precedată de actualizarea orală frontală a cunoștințelor
teoretice.
 Fiecare item se va citi de către învăţător o singură dată, clar și respicat, pentru a stimula
atenția și concentrarea elevilor. Pentru facilitarea percepției, în clasele a III-a și a IV-a, itemii pot fi
proiectați cu ajutorul multimedia.
 Elevii vor efectua rezolvările mintal și vor scrie răspunsurile obținute în caiete.
 Se va conveni, în prealabil, asupra unui semn prin care elevii vor anunţa învăţătorul
despre îndeplinirea sarcinii (poziţia în bancă, ridicarea pixurilor în sus etc.).
 În timpul desfăşurării dictării matematice învăţătorul nu se va deplasa prin sala de clasă,
pentru a nu distrage atenţia elevilor.
 La final, învățătorul va reciti dictarea integral, pentru a oferi elevilor posibilitatea de
autoverificare.
 De obicei, la finalul dictării, învățătorul ia caietele la control și apreciază rezultatele
activității elevilor prin notă. Însă, se admit și diverse modalități de evaluare/autoevaluare a
activității, în cadrul cărora fiecare elev confruntă răspunsurile obținute cu:
- răspunsurile prezentate de un coleg care a realizat dictarea pe verso-ul tablei;
- răspunsurile citite de elevii solicitați de către învățător;
- răspunsurile corecte afișate sau proiectate de către învățător la tablă.
- răspunsurile obținute de colegul de bancă, făcînd schimb de caiete.
Pentru fiecare răspuns confruntat, clasa își exprimă acordul sau dezacordul printr-un semn
asupra căruia s-a convenit în prealabil (bat din palme, ridică mîna etc.). Dacă se constată divergențe
de opinii, se realizează o analiză frontală. Se stabiliește răspunsul corect și se realizează
autocorectarea în caiete.

2
  Activitatea poate să fie finalizată printr-o activitate de postrezolvare, care prespune o
sarcină referitoare la șirul răspunsurilor obținute.
 Învăţătorul va face o analiză a greşelilor comise de elevi pentru a realiza corijări și racordări
în procesul de predare-învățare. Greşelile comise de elevi vor constitui „materia primă” pentru
formularea contraexemplelor didactice.

Exemplificăm în continuare cîteva varietăți de dictări matematice.

Dictare figurativă
Dictările figurative se realizează în clasa I, la etapa pregătitoare pentru formarea conceptului de
număr natural. Itemii pot viza: orientarea în spațiu; numărarea pînă la 10 într-o ordine spațială dată;
cunoașterea culorilor; desenarea figurilor geometrice; explorarea modalităților de formare, sortare,
clasificare, comparare/egalizare cantitativă a unor grupuri de obiecte.
Exemplu
1. Găsiți rîndul al treilea de sus, pătrățelul al treilea din dreapta. Începînd de aici, desenați
atîtea cercuri, cîte ciuperci (imagini decupate) sînt afișate pe tablă (de exemplu, 5).
2. Coloraţi cu roșu al treilea cerc din stînga.
3. Dedesubt, peste 1 rînd, desenaţi triunghiuri - cu 1 mai multe decît cercuri.
4. Dedesubt, peste 1 rînd, desenați 4 pătrate. Desenați în continuare încă cîteva pătrate mai
mici. În total trebuie să obțineți atîtea pătrate, cîte triunghiuri ați desenat mai sus.
Activitate de postrezolvare: Colorați șirul de triunghiuri alternînd două culori preferate.
Dictare de numerație
Dictarea de numerație include itemi cu răspuns scurt sau cu alegere duală/multiplă,
rezolvarea cărora ce nu solicită calcule aritmetice și poate viza: formarea, citirea, scrierea,
compararea, ordonarea, rotunjirea numerelor naturale; formarea, citirea, scrierea, compararea și
ordonarea fracțiilor.
Exemplu (clasa I)
1. Scrieţi numărul: doisprezece; douăzeci și unu; patru; patruzeci;
2. Scrieți numărul format: din 3 zeci și 6 unități; din 3 unități și 6 zeci;
3. Scrieți: predecesorul numărului 50; succesorul numărului 71;
4. Scrieți: cel mai mare număr de două cifre; cel mai mic număr de o cifră;
5. Voi citi două numere, iar voi îl veți scrie doar pe cel par: 38, 83.
6. Acum scrieți doar numărul impar: 50, 25.
 Activitate de postrezolvare: Citiţi numerele obţinute în ordine descrescătoare.
Exemplu (clasa a IV-a)
3
 1. Scrieţi fracția: o cincime; trei optimi; doi supra nouă; patru pe șapte.
2. Scrieți fracția cu: numărătorul doi și numitorul șase; cu numitorul doi și numărătorul șase;
3. Scrieți sub formă de fracție: o jumătate; un sfert; trei sferturi; două treimi.
4. Scrieți o fracție subunitară folosind numerele trei și cinci.
5. Scrieți o fracție supraunitară folosind numerele patru și nouă.
 Activitate de postrezolvare: Subliniați fracțiile mai mari decît o unitate.
Dictare aritmetică
Dictarea aritmetică poate include itemi cu răspuns scurt, cu alegere duală/multiplă sau tip
rezolvare de probleme, rezolvarea cărora solicită calcule aritmetice: exerciţii cu una sau mai multe
operaţii aritmetice, exerciții lacunare, probleme cu una sau două operaţii etc.
Exemplu (clasa a III–a)
1. Micșorați numărul 500: cu 5; de 5 ori.
2. Scrieți numărul: cu 150 mai mare decît 850; cu 150 mai mic decît 850.
3. Cu cît este mai mare numărul 100 deîct 10? De cîte ori este mai mic numărul 10 decît 100?
4. Din suma numerelor 400 şi 600 scădeţi 100.
5. Dublaţi diferenţa numerelor 90 şi 84.
6. Ce număr trebuie adunat cu 35 pentru a obţine 305?
7. Din ce număr trebuie să scădem 62 pentru a obţine 162?
8. Cît costă un pix, dacă 30 de pixuri costă 90 de lei?
9. Cîte mingi la prețul de 20 de lei costă în total 100 de lei?
 Activitate de postrezolvare: În şirul obţinut, subliniaţi numerele formate din zeci întregi.
Desompuneți (oral) aceste numere folosind operațiile aritmetice învățate.
Dictare terminologică
Dictarea terminologică vizează capacitățile de comunicare în limbaj matematic și se
alcătuiește din itemi cu răspuns scurt: întrebări referitoare la semnificația unor termeni matematici;
propoziții matematice incomplete; sarcini de identificare a unor termeni matematici în exerciții date.
Exemplu (clasa a III–a)
1. Cum se numește rezultatul operației de: adunare; înmulțire?
2. Cum se numesc numerele care: se adună; se înmulțesc?
3. Se dă expresia: 18-5. Cum se numește numărul 18?
4. Se dă expresia: 18:3. Cum se numește numărul 3?
5. Srieți numărul care reprezintă scăzătorul: 30-5.
6. Scrieți numărul care reprezintă deîmpărțitul: 20:4.
7. Cîtul este rezultatul operației de...
4
 8. Restul este rezultatul operației de ...
9. Pentru a mări un număr de cîteva ori, efectuăm operația de ...
10. Pentru a mări un număr cu cîteva unități, efectuăm operația de ...
11. Pentru a afla cu cît un număr este mai mic decît altul, efectuăm operația de...
 Activitate de postrezolvare: Se solicită elevilor să alcătuiească (oral) o propoziție
matematică adevărată sau falsă cu fiecare din cuvintele scrise. Clasa va stabili valoarea de adevăr a
fiecărei propoziții alcătuite.
Dictare geometrică
Această dictare presupune sarcini de construcţie geometrică, de aceea elevii vor avea din
timp pregătite pe bănci toate rechizitele necesare.
Clasa a IV- a
1. Construiți o dreaptă oblică.
2. Marcați un punct pe dreaptă.
3. Depuneți din acest punct, pe dreaptă un segment cu lungimea de 2 cm.
4. Construiți un pătrat care să aibă drept latură acest segment.
5. Desenați un cerc în interiorul pătratului obținut.
6. Desenați un hexagon în exteriorul pătratului obținut.
 Activitate de postrezolvare: Ce poligoane ați obținut?
Dictare cu determinarea valorii de adevăr
Asemenea dictări includ itemi cu alegere duală și se alcătuiesc cu ajutorul contraexemplelor
didactice. Se propun elevilor propoziţii matematice, ale căror valori de adevăr trebuie determinate.
Dacă elevii vor considera propoziţia adevărată, atunci vor scrie litera A (adevărat) sau cuvîntul
„da”, iar dacă o vor considera falsă, vor scrie litera F (fals) sau cuvîntul „nu”.
Clasa a IV- a. Elemente de geometrie
1. Pătratul este un dreptunghi care are lungimea egală cu lăţimea.
2. Dreptunghiul este un paralelogram cu toate unghiurile drepte.
3. Dacă un poligon are laturile opuse paralele, atunci, sigur, el este un paralelogram.
4. Dacă apăsăm un con pe nisipul umed, putem obţine un triunghi.
5. Poligonul cu patru unghiuri se numeşte patrulater.
6. Orice linie frîntă închisă reprezintă un poligon.
 Activitate de postrezolvare: Corectaţi propoziţiile false, iar propoziţiile adevărate
argumentaţi-le prin desene.
Clasa a III- a
1. Produsul numerelor 9 şi 8 este 72.
5
 2. Dacă îl înmulţim pe 0 cu un număr, atunci obţinem acest număr.
3. Dacă împărțim un număr la 0, obținem tot 0.
4. Dacă deîmpărţitul este 54 şi împărţitorul 9, atunci cîtul este7.
5. Primul factor este 3, al doilea factor este 6, produsul este 18.
6. Numărul 24 este de 3 ori mai mare decît numărul 6.
7. Numărul 10 este cu 10 mai mic decît 100.
8. În curte sînt 12 băieți și 4 fete. Sînt cu 3 mai mulți băieți decît fete.
9. Într-o rutieră sînt 20 de locuri, jumătate sînt ocupate. Sînt 10 locuri libere.
10. O carte costă 36 de lei, iar o revistă – 9 lei. Prețul cărții constituie un sfert din prețul
revistei.
Dictare grafică
Se realizează de elevi pe reţeaua de pătrăţele a caietului, fiind percepută auditiv (dictată de
învăţător) sau vizual (scrisă pe tablă sau pe o fişă). Pentru o aranjare optimală pe pagină se prescrie
punctul de plecare în realizarea dictării. După finisarea dictării, se pot adresa elevilor sarcini
creative de postrezolvare.
Clasa a III-a. Foca [2]
Punctul de plecare: rîndul al 2-lea de sus; pătrăţelul a 2-lea din stînga; vîrful de jos, din
stînga. 1, 1, 1, 2, 1, 2, 1, 2 , 2, 1, 5, 1, 1, 1, 1, 3, 1.
 Activități de postrezolvare: Desenaţi ochiul focii; Calculați în centimetri pătrați aria
figurii obţinute.

În cadrul dictărilor matematice nu doar se repetă şi consolidează achizițiile matematice

dobîndite de către elevi. Prin intermediul dictărilor se dezvoltă procese psihice cognitive, în special
memoria, atenţia, judecata şi rapiditatea gîndirii. Dictarea matematică ajută la dezvoltarea
limbajului matematic prin modele de citire a sarcinilor de către învăţător. Astfel dictarea
matematică se profilează ca o metodă didactică cu valențe formative multiple, ceea ce argumentează
necesitatea utilizării frecvente și creative la lecțiile de matematică.
Bibliografie:
1. Ursu L., Cecoi V. Metodica predării Matematicii şi ştiinţelor în clasele primare. Sinteze.
Chişinău: UPS “I. Creangă”, 2004.
2. Craev A., Cîrlan L. Tehnici de dezvoltare a inteligenţei spaţiale// Delta nr.2., Chişinău,
2006.