Sunteți pe pagina 1din 35

RECAPITULARE

Incepand ell acea. l.i Ice~ic. vurn face 0 curta recapitulare a problemelor abordalC In manualele
pr~CC uenle.
Am ucordat mulla atent'c udjectivc or posesive care pot cauza clificulta\i pentru ca reguliJe lor de
folosire In francez1i <liTera de cele din lim a roman5.
Regula gcncHlla pc c,lre IllI In.:bui :a 0 ilMn, este ca In franccza adjectivul posesiv se aeonla in
numar~i gcn ell subSlalitivul prcccdat. forma sa depinde de numarul ..posesorilor". Aceste reguli au
fost pre-.lcnlate in Jeqiil pn:teuente. totu~i vom r eni la a estea 111 tabeJul de mai jos.
V1.i "om prezenta intai adj.ectivde poscsi vc care desemnea - un singur ..poseso ....

singular plural

mon per talnl meu mcs Jeres fra\ii mei


eu .
mam re· mama mea Oles s(y:u . - surorilc meIe

to pere ~ tata] tiiu te fr res - fra'lii tai


tu
101 men.: - mam3 la tes SQ;urs - surorile tale

son pi':.re - tatal sau esfr'er - fialii ~f1i


el, ea
sa mere - m:llna sa ~\!S l;tl:1I - surorile sale

In continuare yfl prczcntam adjectivele posesive care desemneaz Illui mulli "posesori":

singular plural

,
_otre pen: - tat5l nostru INS frcres - fralii no~tri
nOI
notre mere - mama noastra !lOS S(~lIrs - sumrile I oasU'e
,
vos frere' - fralri vo~tTi
votre perc - tntcii voslru (tatiH dunmeavoastrfi) (fra~i.idoll llmcavoastra)
voi
VOlTe m Ie - mama voustra (mama dumneavoastr~) vos soeur - surorile voastre
(. urorile dumneavoastra)
I

leur pi':re - tatal lor leur fr\;rcs - [ralii lor


ei, ele
leur me'c- tatililor
I leurs su.:urs surerile lor
LECTIA
, 9 PARTEA INTAI

Sa i'ncepem lec\ia eu Doile cuvinte. Cititi-Ie tll voce tare ~i fili atcnti la
sensullor in limba romana:

Ie temps [l \' J - limpul

Ie soleil :> [I II:IJ - soarele

la lune > III nJ - luna

l'etoile (f.) :> I IJ - steaua


Ie eiel > [I ) 1'1 J - cend

Ie printemps (m.) >[l )pl-(:n - primavara

I'ete (f) ..u. 7 :> [lEI ] vara

I'automne (m.) :> 11 lonl - toamna


I'hivcr(m.) 1I1\ cR J - lama
Ie vent :> [II -J - v,lDtul

Ja neige >ll 11 JJ - zapada

la saisoo > [I 701 - anotimplll

I'annee (f.) :> [I. n - anul


lcs saisons de I' nonee :> [lL~ 'lO Je I I :.] - anolimplIrilc anllilli

Citi1i Inca odata aceleia~i sllbstant'ive i'ntr-o alta mdine:

I'hiver (m.) III c ] - lama


Ie solei! :> (I I, ] - soarele

la saisof1 :> r 'iii] - anotimpul


Ie temps > II I J - timpul

I'ete (f.) ~I [1 - vara

I'annee (f.) :> [I - anul

la neige > [I q] - zap,lda

Ie printemps (m.) >[1 - pn avara

la lune > {Ia II] -luna

les saisons de I'annee - anotimpurilc anullIi

I'automne (m.) > 'Iu un] - toamna

Ie ciel > Pl 'ell - ecru I

Ie vent :> [It .1 - vanl'lll

l'etoilc (f.) :> [I I I] - stealla

2
Sa folosim acum substanliv n I in p pozi ii:

Je ne travaille pas vite, > - Nu lucrez repede, am timp.


j'ai Ie temps.

Nos amis regardent Ie soleiL > (I t1 - Prietenii no~tri prive-sc soarele.

Le soir oous admirons - Scara admiram


la lune et les etoiles. luna ~j stelele.

Aujourd'hui Ie ciel est bleu. - Astazi eerul este albastru.

Mon ami aime Ie printemps. - Prietcnlllui meu ji place primavara.

Vatn: pere n'aime pas - TaUilui vostru nu-i place


du tout I'automne. deloe toamna.

Notre frere, prefere .w m' > r11 tI IRt:I( pi ElL! - Fratelui nostru ii place
~l'hjver a I'automne. 11\ .J{. 11 In] iama decat toamna.

II adore la neige. > 111 i.hlo! II I:JI - EI adora zapada.

Paul aime Ie vent tres fort. > [r - Lui Paul Ii place vantul putcmic.

Le prinlemps, l'ete, - Primavara, vara.


l'automne et I'hiver ce sont toamna ~i iama sunt
les saisons de I'annee. anotimpurilc anului.

II y a quatre saisons de I'annee. - intr-un an sllnl palru anotimpuri.

in ultima propozilie ali i'ntalnit un nou numeral:

quatre > l LRJ - patru

Citi\i eu atentie propoziliile urmatoare:

Au printemps DOUS > Primavara lucram In


travaillons dans no jardin. gradinile noastre.

Eo ete Ie eiel est bleu. > - Vara cemI este albastru.

En automne j' admire > - Toamna eu admir


les couleurs de la nature. IIR] culorile naturii.

Eo hiver cHt cst IOlljours lU u lama ca esle mereu acasii..


a la maison.

Spunem: en ele >l r r• - vara

ell aulol1lnc >1 lion] -toamna

en hiver >[ RJ - lama

Dar: au printemps [ r -} - primavara

3
In exeeitiul um1iitor vom folosi nou) vocabular si l$xpresiile men!iOnall: IJ1;]i SU .·omplelati
proPQ7.i\iik de mai jos folosind fillrul r-o~u iar :lpoi eiti!i-.e conform pronufltici indicate pe col03na
din mijluc:

\lara mLl due lCl mare. - Fn t je vai. ala mer.


Marie flU iube., ( iama. >[m - Marie n'aime pas >1 II

Primavara e. te un anotimp nb - l. r 1111 eSI une belle


frumo. al anului. II md III

in seritc de loamna privim I t1 III 1l1ll1 nous re ardoDs


inlotdeauna slelele ~i lunD. t ujours k 'oir >l . tJ
cl>\ lun

lama \Ireal m'rg o I' - > I ll\ je veux aller


la 11111111 . a la montagne.
Pri,milVaro. gradina noaslra pri l mp n tr jardin
e I IItlOas·-. \lsI be

Anne ad rn zapada alba. > - Anne ador > n Lg lanchc.

lala stcaua mea frumnasa! lJ - Voila rna belle> II

Ast:l i eeru! e e gri. > l luRd i U - Aujourd'hui >I~ e t gris.

Parintii lor aseulla adeseori - Leurs parents e -outent


conccrtul "Cele palru souvenl Ie con ert
anolimpuri". >. [ .w I' I n

Sa invat~lIn aeum un nou verb:

faire > l I] - a face

Acest verb Cslc ncrcuu!nl.

"i(i\i eu alentie eonjugarea lui ~i urmari\i eu atentie cum Sl: pronlln!a:

e fais >f 0 I J - eu fae nou.s faisons > - !loi faeem

lu faiL ( II I ] - tu faei VOLl- faites ;> I] - voi faccti

il hlit [ II ] - el face ils font l ) I IJ - ei fae


~

eUe fait -[ I 1 - ea face dies font [ It 1 - ele fae

Sa f h)sirn for lele verbuilli in propozitii. Citi\i-le Cl voce tare ~i unnariti eu atentie tTadueerea I r In
limb<l rnmana:

Jc [ais mon devoir. > imi fae term pl:ntru aeasa.

III fuis t1'(;,) bil:n ton travail. ;, III - iti faei foartc bille treaba.

4
Leur pere fait une maison. :>L II m 70J - Tala) lor consll"l.lieste 0 c.as'-l.

Nous faisons nos [its. - I e fa cern paturile.

Vous faites votre chambre. - Face\i cura~enie in camera voa Ira.

lls ne font jamais 1<1 cuisine. Izi Ei nu gatesc niciodaUi.

Elle ne fait rien. - Ea nu face nimic.

Pierre fait quclque chose 1 z - Pierre face ceva penni mine.


pour moi. plRm

In ultimcle doua propozi\ii am 'intllnit cuvintele:

nen >[Rr~1 - DifUlC

quelque chose - ceva

Da - olosim C1lvcinlul .. rien .. intr-o propozifie negalivii acesta va in/oeui a dOlla parte a Ilegafiei
.. pas", de exemplu:

Je ne fais pas. - I\u fae.

Je ne fais rieo. - Nu fac l1irnic.

lata exprcsiile care au aparut jn propozi\iile de mai sus:

faire une maison > [I RUllI IIi] - a construi a casu

faire la chambre - a face cura\enie jn camera

faire Ie lit - a fac·e patul

faire la cuisine >[1 R I Iz'nl - a gati, a face de m ocare

faire quelquc chose :> - a face ceva

lie rien faire >lfl - a nu face nimic

La fOnllele negative ale infinitivului cele doua pa~i ale nega\iei se pun inaintea infinilivllilli, de
exemplu:

ne pas parler >[IOr l RIE] - a nu vorbi

ne pas travailler >[ nO pJ II - a nu lucra

ne pas faire > n 1 r.l c:1 - a nu face

ne rieo faire > 11 RH~ d J - a nu face nimic

5
Folositi cuvintele ~i expresiile recent inviitatc In excrcitiul urmutor. folositi filtrul ro~u in completarea
unniltoarelor propozi~ii ~i eitj~i-Ie eu voce tare:

.- Le malin vous >- I ht .

- Elle >1 I I ~ dans


sa chambre.

- En de Paul et Pierre >t n


- Ma mere aime 1f~

I C 11 i

- Au printemps nOlls >j I n


11 II I qI I . dlll
dan l jardin.

- Marie et Sophie r nl vite


leurs devoirs,

- Le samedi nOlls
h 1

- lis adorent >r

- Est-ce que tll> 11 '/


'ill I:h

- Non,je >ne fais riell.

- Au printemps notre voisin


>1 II 1 n l' et
un garage.

Sa studiem acum 0 utiliz-are mai aparte a verbului "fair ". E. Ie vorba despre persoaoa a treia singular
a verbului, Care aparc in mai multe expresii. lata cateva dintre ete:

il fait beau - e(ste) vreme buna

il fail mauvais - (este) vreme rea

il fait chaud - III I II - cste cald

it fait froid > r11 t - cste trig

il fait du venl - este vant

il fait du soleil - este soare

6
Sa folosim expresiile Doi in propozil":

Au printcmps il fait beau. - Primavara este \'feme buna.

Aujourdhuj il fait mauvuis. Astazl este vreme ur:Hii.

En ete il fait chaud. >1 - 'lara este cald.

En automne il fait souvent >l1l Toamna este adeseori vant.


du vent.

En hivcr it fait froid. - lama este frig.

Pentru a illtreba cum este vremea, spuncm:

Quel temps fail-il? hi J - Cum este vremea?

Sa folQsim acensla expresie in diteva exemple. Ciliti eu atentie inlrebarile ~i raspunsurile de mai jos
eu ajutQrul filtrului ro~u. Traduceti-lc in limba romana:

Quel temps fait-il aujourd'hui? - Aujourd'hui il fait mauvais et it fait du vent.


1t LI 1 I J I' J
I > IlJ II n, l d II
'WI m

Quel temps fait-il en France? - En France .il fait beau.


<:1, II I > -I I • 111 "j
urn

11m

En hi er fail-il ehaud aussi? - Non, en hiver il ne fait pas chaucl il fait froid.
n1\' 1't"1 >[nnJPI lin '111:! •.
>'
I. .
t-ce qUlI [,ut beau en automne? - Non, en automne il De fait pas beau.
I <: .1! (I ] nIl r 111 II II I P I ,1
I, I m bUll

Acum vom introduce doua exprcsii legate de voeabularuI1eqiei noaslrc:

it pleut > I I l lJ - ploua

il neige > (II t ~ 1 - ninge

7
Sa Ie folosim In propozi(ii. Cititi propoziliile eu voce tare $i llrmariti tradueerea lor in limba romana:

En hiver il fait Ires froid et nl\eRlll:1 n" l. - lama este foarte frig ~i
il neige souvent. It n J ' U\ I) ninge des.
En uutomne il fait du venl nOr01 tll \a - 103111na este vant ~i ploua.
et il pleut,. l: Il lU]

Complela\i urmaloarele propozi!,ii eu cuvintele sau exprcsiile corespunzaloare. Dupa aceea citili
propozitiile ~i uITllani\i pronun\ia lor. 'Folositi filtrul ro~;u:

OaTe plou,i'? - Est-ce qu >il pi 'u ? >[c 11'1 J


Nu, nu ploua. - Non, >i Ill' plt:ll[ .1. II il II n) I r<l]
Astazi ninge. - Aujourd bui >11 t:1 1.:.

In Romania plaua mult. - En Roumani,e >11 pi ul >;1 urn nl J1 I


beaucoup.

In ultimul exerci,iu al primei par1i din leqia 9, vom re edea cuvinlele ~i cxpresiile noi, Pulcti
verit1ca dael! ali reu~it sa Ie I'etituni. I'raduce\i in limba franceza eu ajutorul filtmilli ro~u:

Astazi ploua, dar este eald. >. UJUU '1111 Jl pI

Nu imi place iama, esle prea Frig.

La ffiunle iama ninge des.

Primavara este un anotimp fiumos.

Piirin\ii no~tri se due vara la mare.

Merg cu taxiul, este vreme ur{lta. >1

Oare astazi bate vanlul? I,'

Vnra nu ninge niciodatA. :> l r l II n Illil

Sunt patru anotimpuri. >11 "

Este timp fTwnos. Ne putem uita la stele


~ila IUlla.

Nu pot sa fae nimic to gradina. >1

E~IC destul de frig ~i ploua. :> III

Este soare, pute~i merge la muote. > 11 llllt r IlI\U lI'r


.1 I

Faci ceva? Nu, oimic. rt n

Vara nu-mi place sa gaksc.


Este prea cald.

Ei nu fae cura\cni:.: nieiodata.

Cum cste vremea la munte? > I

Primavara cerul esle albastru, > nn

Marie detesta sa-~i faca patu!. >

8
LECTIA
, 9 - PARTEA A nOVA

Sa i'n\'il\3m a v numerale noi. Citi\i-Ie cu voce lare:

lata din nou nllmeralele i'ntr-o alIa ordinc; ele ~unt Inso(ite ~i de substantive.
Citi\i cu voce lare~i fiti ahm\i la pronun\ia lor:

ooze cbiens >[ - unsprezece ciiini


cinq livres - cinci caJ1i
sept gar«ons - ~aple baie\i
dix magasins - zece magazine

dix ellfanls >[ 11 - zece copii

neuf arnis - noua prieteni


dOllz~ maisons - dou:lsprezece case
six tables >[ I t.lbl] - ~ase me e

six el~ves >f IzEI J - ~ase elevi


huit Ctudiants - l llElUu,-j - opt studcnli
huit \'oisins l 1\ 17 ] - opt vecini

Ali remarcat, desigur, diferen\a dinlre anumite pronun\ii in cazul c.l!orva


numerak atunci cand determina aoumite sub tantive de exemplu:

numcralul si . ( I J huil [' 11] dix I Ul )

Pronun!ia difera daca subslantivul care unneaza dupa numeral incepe cu 0


consoana, sau cu 0 vocala, sau eu un "h" mut 1\U daca nllmeralul esle
slI1gur:

six f1lles se pronun\i1 >( I 1I

six hommes >( 11111

six enfants >1 I;{al' J

SIX >[ I]

9
huil garyOnS >1 1 'IR I]

huit tSkvcs >[ l!lL

huit appartements >l t It Rt m]

dix livres >[ II 11\ R)

dix >[ I J
~5n
dix etudianb >1 [LEI L.ll ~]

dix hlHds >[ dLl.Ql l J

Daca dupa numeralele ,.six", "huit" san ,.dix" unncaza un Cl1vant care
incepe eu 0 eonsoana, nu pronuntam ultima eonS03na a numcralulul.
Cand dupa "six", .,huit" san "d.ix" apare un cuv~'int ce incepc cu 0
vocala sau ell .. h" mul, yom pronun~a numera1ele in fchl! urmator:[. II
UII 17. In eelelahe cazuri pronun~am:l L l I J.

Sa folosim numeralele invil!ate in propozitii. Cititi cu vote tare propozitiile de mai jos:

Monsieur et madame - Oomnul ~i doamn:i


Dupont Ollt einq enfants. Dupont au einci copii.

II y a six chaises dans Ie salon. [oj - in salon sunt ~ase seaLlne.

Il Ya six enfants dans - ill gradil1u sunt ~ase copii.


Ie jardin.

Yo,s arnis ont dOllZC jours - Prietenii vo~tri au


librcs dans l'annce. douasprezece zile libere, pe an.

Je eherche mes dix crayons. >11 10 1 - Eu imi caut cek I.CCe creioanc.

As-tu Illes sept livres? . La tine sunt cdc ~apte caJ1i


Non, six. ale mele? Nu, ~ase.

Marie est neufjours:l P[lris. r. i) - Marie petrece. noua zile la Paris.

Acb~tcz-vous hllit cabiers? > - Yoi cUll1para~i opt caiclc'!


Qui, huit. Da, opt.

Cbez madame Duval il ya ._. La dOaml13 Duval sunt cele


ses neufamies. Jiloua priete,nc ale e,i.

Dans son jardin it y a > ~ In gradina sa sunt


onze cbiens. unsprezecc caini,

lls sont dix. lJ II j - Ei sunt zece.

10
Arninti\i-va de numeralele lradu eiJl Ie lllic anterioare. Cititi C;:ll atemlie propozitiile de mai j()s~i
urman\i tradueerea In limba roman::

Un et un font deux. >1 - Unu ~i CUi llnll rae dOl.


Deux et un font trois. > [J{ - !Doi ~i eu Uilll file trei.

Trois et un font quatre. > [[ :.ll: t LtRJ - Trei ~i elJ unu rae patru.

Desigur, ati obs~r\'at C~l in propoziliile de mai sus am folosit ve~bul "faire" la persoana a Ireia plural.
Aeeea~i forma va fi folosita In propoziliile unn~Hoare:

Combien font? - Cat fae?

Combien font eing et deux? >[ - Cil fae einei ell doi?

$tili deja raspunsul la aceasla intrebare:

Cinq et deux font sept. > •d Cinei ~.i eu doi fae ~aptc .

lata cateva Intrebari eu ajutorul carora oblinem informalii asupra eantita!ii:

Combien de livres aehetes-tu? >l II R I tUJ - Cite eaqi cumperi?

Combien d'enfants as-tu? ,ffi IIUJ - Cali copii ai'}

Complela\i exnci\iul urmator eu ajutorul earuia veti exersa euno~tin\ele recent Jnvatatc. Traduccli
In limba franccza exereiliile de mai jos, folosind filtrul ro~u:

Cal [ae trei cu doi? >Cum ICIWLJ Ir'l Id~ J J

In casa sunt ~apte camere.

Vad ~ase copii pe strada.

Cali dini ai? >

Cali elevi are >


profesorul nostru?

Zeee.

Zece elevi.

Ei Ii privese pe cei ~ase barbali


in cafenca.

Cali sunteli 10 familie? >

II
Sa Invatllm cateva cuvinte Doi. Citili cu voce tare:

une heure I
:> t I I J - ora

un quart d'heure - un sfert de ora

II - 0 jumatate de ora

une minute :> II nil 1 [t - un minut

Ie minllit Il<lmll] - miezul nop\ii

rnaintcnant -acum

Ie Inidi ~ 1C Iludt] -amiaza

Citi1i in alta ordine ,cuvinteh: de mai sus:

lllle minute 11 I I lilt I - un minut

Ie rninuit - miezul nOPlii


une beure - 0 ora

maintenant -aeum

un quart d'heure >[ - un sfert de ora

une demi-heure - 0 jumatate de ora

Ie midi 1 iJ . amlaza

Acum yom folosi cuvintele noi In propozj~ii. Citi!i Cll ateotie propozitiile de mai jos ~i llrmarili
trac..lUl:Crea In Iimba romana:

Le lundi je travaille - Luni lucrez cinei ore.


cioq beuIes.

Dans un quart d 'hcure tu vas - Peste un sfert de ora mergi


a['ecule. la ~coala.

Maintenant je fais la cuisine. :> - Acum fac de mancare (giitesc).

Je suis chez Pierre dans line :> - Peste 0 jumatate de ora


demi-heure. sunt la Pierre,

Dans cinq minutes je PC\lX ( - Peste cillei minute pot sa vorbesc


parler avec vous, Monsieur. II m t '1 cu dumncavoastra, dornnuJe.

A dix hCLlrcs je suis toujours :> La ora zcee sunt


ala maison. Illtotdeaulla aeasa.

Dans dix heures je vais a Pans. :> loJ Peste zece ore merg la Paris.

POllvez-vous ecollter la radio Puteti sa ascultali radioul


a minuit? In t IJ la miezul nop\ii?

Mon pere travaille de - Tatal meu lucreaza de la


deux heures 'a huit heun:s. ora doua la ora opt.

A midi je ne fais rien. > l milh J n J t I J - La pranz nu fac nlmic.

12

...
In propo:<::ilille de mai sus am fol'l unnflt arelc expn:sii:

a dix hcun:s >[ tJlZO I l la ora zece

Dans cinq minutes >[ 11] - peste (in) cinei miJlute

a minuit - la mieztll nop\ii

Pn.:cum ~i

de deux beufes ~I huit heures :> r ll' I lIt . R UHf) R] - de la ora dourl pil.na la ora opt

Acum ave\i posibilitatea sa ex'ersa~i cuvintele $i expresiilc recent Invalate. Comp1cta1i propoziriile
de mai jos. Citil'i cu voce tare respect:ind regulile de pronunlie invalat.e. Folosili filtTul m~u:

La ora ~apte Marie intra in biroul ei. - > r h ur' Marie entre dans son bureau.
[r1 In· m I R

lEa lucrcaza de la ora ~aph; la ora trei. - EIIe travaille >d


> I d tl{. id ~ I '

La pr~m: d~llnnul Dupollt merge la restaurant. - >. m ,monsieur Dupont va au r·estaurant.


[il 'nidi" \ )~j( dL1r) \.ll I ~~IIR' j

In cinci minute 'imi [ac ordine j'n camera. -> all I:l1l.J
>[ : sd(mm
t"'
' \ Mergi in gradina.? Da, peste 0 ju -tate de ora. - Vas-tu au jardin? Oll i, >J"Jn lin run L..l·h~
> [\' J Rde, " d.1 ~ \...1 d:

La miczul nop\ii SUllt intotdeauna in pat. mmuit je suis t-uuj.ours au lit.


ld[nl l J j,l I [uJIlRu [I]

Peste doua ore sunteti la Pierre I.a lara. VQUS etes chez Pierre

Acum te ui\i la te!evjzor? - Est-ce que tu regarcles >mJJnl'n f la tde?


[ . a lU RU", mel( )1 -Ill t-:l .J

P'o~i sa vii La cinema? Cu pHicere, dar - Peux-tu aller au cjn~ma? Volontiers. mais
!]!mm peste 0 jumatate de ora. >UUI. ~I mi hcUJ
>[ p(
I.laz 'II dt IIll : 1

13
® Acum vom i'nva\a aile doua intrebari noi, aflate In stransa legatur3 cu subiectulleqiei noal\lTe. Citi\i
deci cu aten\ie:

Quelle heure est- iP >r to I till - Cit este ceasul'!


A queUe heme? :.>0 [ - La ce oriP

lJrmcazl1 acelea~i intrehari, de data aceasta insolite $i de raspunstllile corespullzatoare. Citi\i eu voco
tare ~i incercali sa It: traduce\i in limba romanii:

Quelle hcurc est-il? [I est bois beu:res.

>1 Ii ]

A qudlc hcurc vas-tu au cinema? Je va is au cinema asix heures.


>11
> >

Verificali-va cuoo$tin\ele incercand sa aDali ora exacta eu ajutorul intrebarilor invdtate. Traduce\i
propoziliilc urmatoare in limba franceza ~i apoi citili-Ie ate nt, cu vocelare:

La ce ora putem sa mergem la Paul? ;>

>

La ora naua pute!i sa merge!i la Paul. ;>

>l

La ce ora faci ordine in camera 13?

La ora opl fac ordine In camera.

~~
~ La ce ora se uit Paul;;i Pierre 11 I
[a stele?

tEi se uita la stele la miezul nOPlii.

Cit este ora acum?

Ac,ull1 este ora dOlla. til


iJ I

UltimUll exerci~u va ajuUi sa va verificali cunO$lintele insu~ite pe parcursul acestei lec'lii. Traduceli
propoziliile de mai jos ill limba franceza:

Toamna vantul sutla putemic. > In 11

Sunt patru anotimpuri. > II


14
15
Peste un sfert de ora rna due la prietenii mel.

Cat fae opt Cli unu?

Opt ell unu fac noua.

Iti place sa gatc~ti')


lmi place sa nu fac nimie.

Mergi la gam? Da, peste a jumatate de ora.

Am !ren la ora unu.

in Ineheierea leetiei urmcza un exerci!iu de pronun\ie:

I J sol~il, ei~l, f'lire, mauvais, hiv~r

[J sais.on, chos.e, cuisine

IJ.lne, minute

etoile, froid

pl~t, n.euf
I J .q.uatre, .q.uel.q.ue chose, .q.uart d'heurc, quelle heurc, Q.I.lcl temps

16
RECAPITULAREA LECTJEI
, 9

9.1. in nou<I leqie <iIi int51nit urmatoarele expresii:

en alitOfTme n l llJ - toamna

eo hiver [m -II -iama

en et~ [ Tl "IE] - vara

au printemps - primavara

faire In chamhre 1 - a fact: ordine in camera

faire Ie lit [ H J 11] - a face patul

faire Ia cuisine [1.:1{ I k illn] - a face miincare

faire um.: maison 11 , II] a constrlli 0 casa

ne rien fail' a ou face n,imic

il fait beau (11 - este vreme frumoasa

i\ fait mallvais [11 - este Vfeme urata

i\ fait ehaud [ II cstc eald

il fait froid rill ] - estc reee

il fait du vent [II - ] - bate antul

il fait du soleI! [11 e soare (a ie~it soarelc)

il plclIt [II - ploua

il neige (II n J - nmge

9.2. Ati invalal deja ~i urmatoarck lntrcbari:

Quel temps fait-il? II - Cum esle vremea'?

Qucllc heure cst-il'.' - Cat este eeasul?

A quelle heure... ? - La ee orfl. .. ?

Combien de ... '! - Cat/cali ... ?

9.3. Ati inva!at verbul nereguJat .,faire"p R] - "a face":

je fais - eu fae nous faisons [ u ilj noi facem

tu fais It - tu faei vous faites l I tJ - voi face,i

il fait [il I ] - el face ils font I II I] -ei fae

elle fait [ 11 •J - ea face elles font I ~I I J -ele fae

17
9.4. Ali Inva~at ~i urmaloarele numerale:
quatre [ k.· I 1 - patnt cinq [ -cinci
SIX I 1J - ~ase sc:pl [ t] -:?aptc
huil IIJ - opt neuf [ i1 -nuua
dix I J - zccc onze 1- - unsprezece
douze I zJ - doisprezece

B. Pronun~ia

Pronun~ia unora dintre numerale, depinde de cuvantul care urmeazn dupa numeral. De exemp!u:

- daca numeralele six, IlUi(. dix sunt urmate de un cuvilnt care Incepe ell "h" 111ut, atunci
pronunlia cstc urroatoarea: '" II (of
./'--J
six hommes [ I 1111

six ecoles I I wI]


huit eleves

dix eludianls

- daca acelea~i numerale sunl urmale de un cuviint care incepc cu consoana, accslca vor ti
pronun~ale astfel:

six filles I l/ J
huil garc;ons

dix livres J II
- in cazul In care aceste numerale nu sunt urmale de alt cuvanl, acestea vor fi pronunlale:

SIX l I J ~ase

huil II] opt


dix i J zece

18
TEMA PENTRU ACASA

Rezo(va\i unuatoarele exerci\ii ~i trimite\i-Ie pe adresa naastra. pentru ca evemualele gre~eli sa paata
fi corectate.

A Traduceii urmatoarele propozi\ii in Iimba ram~ll1a:

1. Lc samedi VQlIS failes vas chambres.

2. Aujourd'hui il fait du vent et il ne fait pas chaud.

3. Nalls aimans beaucaup Ie printemps.

4. A quelIe heure vas-tu aParis?


5. Dans tine demi-heureje vais chez mes parents.

B. Traduce\i unnatoarele propazilii in limba franceza:

I. Cat fac opt eu patru?

2. Cum e~te vremea azi la Cluj?

3. lama ninge des ~i este reee.

4. Sunt patru anatimpuri: primavara, vara, toamna ~i iarna.

5. Acum este vreme frumoasa.

C Raspunde\i la intrebarile de mai jos:

1. Quelle heure est-if?

2. Que! temps fait-il au printemps?

3. Combien de livres avez-vous sur volre bureau?

4. Aimcz-vaus Ie vent tres fort?

5. Cambien font einq et sept?

D. Copiali urmatoarele propozi\ii ~i eorecta\i gre~elile:

1. h printemps il fail du solei!

2. Au automne il pleut sou vent.

3 Vaus faisez vos chambres.

4. lis font rien Ie soir.

5. II est trois heme.

19
LECTIA
, 10 - PARTEA iNTAI

Studiu\i eu atcn\i v cabt larul de mai jo·. Ca de obicei, v:l rugam sa citi~i
cuvintele cu voce tare si . a fi\i atefl!i la pronuntie:

week-end (m.) >[ II ml]

Ie tennis >l - teni lit

I xposition (f.) - XpOZl la

It: Sll:ClaC C - sp CI colu!. picsa


1 I 'atm

la place ~,( II' I j - 10 'ul

.0 pantalon . ( p II,do] - pantaJonii

la robe ~ [ , J - rochia

la jupe >1 I - fusta

la minijupe [usta mini

Ie chemisier >[1 I I nllli - bluza

la che.mise >[ - cama~a

la demie - jlllllatatea

Ie quart :> - sfertul

Repeta\i cuvintele noi 1n it ta orcline. Aten\ic la pro lln\i

la jupe 1.1 1'1 - usIa

Ie tl;llnis >[1 1 ni - tenisul

Ie 'peetacle I) - spectac ut, piesa


de te tru

Ie chemisicr - bl z..a

I' ex position (f.) . c. p z.i ia

Ie pantalon >110 I ,ij] ntalonii

la place >11.1 pl •• ] - loelll

la robe II 'I) - rochia

week-end (m,) - sfar~it de saptamana


>1 '. 'n
ta demie >[1 tI I \ I - 'umalatea

la minijupe >[ - fusta mini

la chemise >[t ~ ) i7:] - cama~a

Ie quart >[I.l - SfCltul

20
Sa folosim cuvinfele noi in propozi~ii:

A sept beures et demie je vais >1 RI )11 j I -I


au rnagasin. I m

Vous visitez souvent


Lcs expositions a Paris?

Pierre adore Ie tennis.

Marie regarde un spectacle


Me
ala tele.

Ma place dans Ie cinema Ill!

est oc.upee.

Ils achetent des pantalons


Doirs et des chemises blanches.

MC$ amies aiment les robes


rouges, les minijupes et
Ie chemisiers bleus.

II est sept heures moins >[111-


Ie quart. Jka

II e:;t dix heures et quart. - (II

Pour Ie week-end nOlls allons >(1 Dl .l:1Jv - P II

ala mer. 11

Urrn;iriti Cli atcnlic umlatoarclc expresii inf3lnite in ultimele trei propozitii;

sept heures mQins Ie Q,JJart >1 . () I III - ora ~apte fara un sfert

dix heures eLq.Uilll > U1ZU I - ora zece ~i un sfert

PQ-Uf Ie week-end > [puR 1 - pentru srar~ilul saptamanii

Propozi\iile de mai jos sunt ~i ele corecte:

J'achete une robe pour Anne. > I 'I 11 puJ 1111 - Ii cumpar Annei 0 rochie.

Je vais au bureau > II - Eu merg la birou


pour travailler. 11111 ','1 t.j ca sa lucrez.

21
A~adar ~tim deja ca prepozilia "pour" l flU Jarc mai multe senSllri ~i poate fi folositil io llnnatoarele
trei expresii:

pour Ie week-end pour Anne pour travailler

AClim urmt:aza cafeva propo:Litii In care apar expn.'siile nou-invalate. Cititi cu voce tare ~i i'nccrca\i
si~ re\ine\i sensullor in limba romana:

Quelle heure est-il? > l . tf :R "II - Cat este ceasul?

II est m.idi mains Ie quart. > 111 I mllli m I H 1 ste douasprezecc f<ll'a un sfert.

Nous avons Ie train 'oi avcm trenulla ora


a line heme et quart. unu 'i un sferl.

Paul va a Paris pour > II I \ I 1 pa R - Paul mer e Ia Paris


dix jOUFS. .:11 ul I penlru zece zj e .

C'est lin pantaloO' - Este 0 pereche de pantaloni


pour Marc. pentru Marc.

,"ous alI')Hs en France > [nur:do fRu Noi mergem in Fran\a penlm
pour visiter les musees. II \II.IIE 1 m lLI a vizita muzeele.

Comp1dati proPozilile eu cuvintele corespunzatoare pe care Ie-ali i'nvalal recent. Folosili filtfUll
l'O~u:

La ora doua ~i jumatate vizitam - A deux heures et demie nO liS visilons


oexpozilie. :>

Astazi esle un spectacoL foarte bun - Aujourd'hui .j[ y a un tres bon >~
la lcalm. au theatre.

La ora unsprezece ~i un sferl vreau - Je veux etre a la maison aonze hcurcs


sa fiu·acasa. > 1 LI hi

La ora unu lara un sfert Paul mergt: - A une heure >11 11[ • I ~l (Paul va
la tataI sau la garaj. chez son pere au ga e.

Lor Ie place ~a se uite la (meciuri de) tenis - Hs aimcnt regarder >


la televizor. a la WIt:,
Copiii au locurile lor Ja ~coala. - Les enJants ont leur a re' I .

Preferi sa mergi: la Pierre pentru slar$itul - ESl-ce que tu pr t ,re a er r


de saptamana? h: t!L LIl chez Pierre?

In magazin sunt rochii fmmoase, fuste - Dans Ie magasin it ya de belles >r


~i bluze albe. L.lL. I 1. ! JI: bL 111 I J l"n'
~-
PantaJonij, mei sunt foarte mici. - Mon :>p,mt, I 'I est tros ,~etit.
~ Jean ne arata cama~ile sale noi.
Plecam la mare penLru doua sapHunani. - Nous allons ala mer:> 11 1 r d 'U Ill,um:

Aceasta nu este 0 carie pcntru copii. - Ce n'est pas un livre:> ur I . ~n(l nl .

22
t .

Citi!i cu voce tare propozitiile de mai jos. Atentie la construqiilc prezentate ~i la sensul in limba
rom~[Ia:

Ce gare;,on est Ires - Acest baiat este foarte s·impatic.


sympathique.

Ce livre n 'est pas inleressant. - Aceasta carte nu este interesanltL

Cel appartemenl est beau. >r.., '1, I aR - Acest apartament cste frumos.

Paul regarde cet homme - Paul se uiU! la acest om


dans Ie cafe, din cafenea.

Je travaille dans cette cL'ole. >[IOIR.\ - Eu lucrez in a ca 'Iat '. coal

Cette femme est tres belle. - Aceasta [emde este foarte


frumoasa.

J'aime cette fille. - 0 iubesc pe fata aceasta.

Ces enfants vont a I'ecole. >1 III J - Ace~tj copii merg la ~coala.

Nous admirons - Noi admiram accste


CCs expositions en France. cxpozitii in Franta,

Elle acht:te ccs crayons - Ea cumpara aceste creioane de


au magasln. la magazin.
<-»
"'' " Ce suir ttl vas chez Andre. >r () II RI - in SCaTa aceasla mergi la Andre.
Ce matin je ne vais paS' - Astazi dimineaFi nu merg
a ['ecole. la ::;coala.

'ette semaine notre medecin - Medicul nostru est·e ocupat


est occupe. sapUimana aceasta.

In propozitiile de mai sus ati intalnit diferite forme ale acljectivului demonstraliv. Pana ac.um v-am
prczentat urmrltoardc forme de demonstrativ in iimba franceza:

ce - aCOsta

CD
care se folose,~te inaintea substantivelor de genul mascI/lin, singu/w; care ineep C/( () C0l1S0UI1CI. de
exemplu:

ce Jardin >1 aceasta gradjna

eet > t ) - acesta


I U 'Zut/l .

CD care se!olosl::.>·t.e inaintea substantive/or de genul mascufin, la singular, care incep c/lf vocala, de
v;emplu:

cet opera - aceasta opera

cet homme > It:l Ill] - aces! an

cette - aceasta

23
CD. care ~e f%se~/e fnaintea substanti....e/or de genul jeminin, singular. cure Ille 'P ell
exemplll:
0 consuolICi, de

ccttc [cnune >1 ] - ac~asta [emcie

eette usine - I' ,tl LI J - aceasta uzinfl

ces >l F aeeste

care se jolose,vte Inainiea substantivelor de genul masculin sew femin/n. la plllral. de er.emplu:

CD ccs maisons >[ E czu] - uceste cast:

ces bommes >1 Z I - acc:;>ti oameni

ees Ii Is I· 111 - acesle paturi

Adject/vul demonstrativ poate fi /ulosit in locu!wni /emporale:

cc matin :>[ - azi dimineata

cette annee - anul acesta

ce soir >1 RJ - in scara aeeasta

Completa\i exerci\iul de mal JOS cu [onna potrivita a adjectivului demonstrativ. Nu uitati sa


folosl\i filtrul ro~u:

Vreau sa cumpar acest caiel. - Je veux achetcr r.

Imi place sa ascult aceasla muzica. - J'ecoute volonticrs 11m lU.

Ace$ti oameni vorbcsc engleza. t'. h III1 <' parient anglais.

Vizitam aeeusta expozilie - Nous visilOIlS


la Bucurcs\i. a Sucares!.
I.n seara aeeasta mcrgem la cinema. 111 no us allons au cinema.

Intotdcauna locuiesc in acest hotel. - J'habite toujours dan. I.

Maria nu iube~te acest baiat. - Marie n'aime pa... ;:' r In.

Acest copil este trist. I est lri

Saptamana aceasta sunt singura. Jl: ~ i _ ule.

Acestc fete sunt prea slabe. e till sont trop minces.

Eu vizitez des aeeste muzee. - Je visile souvent

Noi preferam accastii ma~ina. - Nous prcfcrons IllI

Anul acesta el nu lucreaza mult. .. il ne lT3vaille pas beullcoup.

24
Yom introduce cateva adjective, cu ajutol1.l1 cnrora veti avea posibilitatea de a exprima nuanle. Citi\i
deci cu aten\ie:

libre > [hh ] - liber


gai > [I! .J - vesel
gaie :> [I! ] - vesela
gentil :> [I Ii] - amabil, bine-crescut
gentille :> [J li,l - amabila, bine-crescuta
mechant [I -- J - rau, rautacios
mechante > [ E iilJ - rea, rautacioasa
vleux :> l j J - vechi, batran
(se folose~te Inaintea substantive lor care 'Incep cu 0 cODsoana)
vieil > [\it:l1 -vecbi,batnm
(forma folosita 'Inaintea substanti velor de gen masculin, la singular, care 'Inc.ep Cll 0 vocala sau eu "h"
mut)
vieille - vecbe, batrana (fern)

Cititi 'Inca 0 datii acelea~i adjective In alta ordine:

mechante >1 I ~ll - rea, rautacioasa


Iibre >111 R] -liber
gai l_ ] - vesel
gentille IJ III - amabila, bine-crescuta
V1CUX >1 I] - vechi. batran
gale >1 ' . - vesela
mechant >1 I - - rau, rautacios
gentil >1 !Jlil - bine-crescut, amabil
vieit >1 J 11 - vecru, batran

Dupa cum v-ali obi~nuit deja, yom folosi Cuvilltele noi In propozi\ii. Citili cu voce lare ~i cu multa
aten\ie. lncercali sa traduceli propoziliile in Iimba romana:

Cclte robe verte est vieille. b 1:1 t


Est-ce que celte place
est l.ibre?

Nous sommes toujours gaies.

Tu es mechant, Pierre'

Marie n 'est jaroais


mechante.

Je cherche mon vieux pantalon.

C'est un vieit hotel. > II I /Old]


Ma mere est trop gentille
avec Marc.

II ne veu! pas etre genti!.


Notre pere est rarement gai.

2S
In exercitiul care urmeaza apar ~i adjectivele recent i'nva!ate. in timp ce citi!i eli voce tare, urmari,i ~i
regulile de formare a propozi!iilor:

Man nouvel appartement - Aparlamentul meu nOll


est plus modeme. este mai modem.
Aujourd'hui nous sommes - Azi suntClll mai veseh. nu m
plus gais.
Paul pcut eire plus genti!. - Paul poate fi mai dragu\. > "pLi' pO cPo [11 I-L-1
Marc est plus grand. - Marc este mai lnalt. ..!I
Ttl cs plus jeune - Ttl e~ti mai tanara
que Sophie. decat Sophcie.
Ma robe blanche cst plus - Rochia mea alba este lllai ' 1m, r u
vieille que ta robe noire. veche decat rochia ta neagrii.
Ce SOif la tele est plus - Programul la televizor
intelessante. este, mai interesant
in aceasta seara.
Anne est plus gentille que - Anne este mai driigu!ii
sa sreur. decat sora ei.
Piem:: est un bon garyon, - PielTe esle un baiat bun, >lr l
mais tu es meilleur. dar tu c~ti mai bun. nI

(D. Ati observat desigur cii in propozi!iile de mai sus am folosit campara/iI'lIl adject.il'eIOl: care se
formeazii prin adiiugarea particl/lei "plus ,. I (l 1 inaintea adje ·tivului:

beau frumos plus beau (que) mai frumos (decal)


grand mare,lnalt plus grand (que) mai mare (d~cat) (Inal0
fatigue obosit plus fatigue (que) rnai obosil (dedit)
Jeune lanar plus jcune (que) mai tunar (decal)

Ati observat cd udjectivul "bon ,... "bun" ntl formeaza companttivul conform modelllll'li de mai sus:

Maseulin:
bon - bun meil1eur (que) - mai bun (dedit)

Feminin:
bonne - buna meilleure (que) - mai bu deciit)

Completali propozitiile urmlHoare eu adjeclivele potrivite fa gradul comparativ. Folosi\i filtrul rO~lI:

Tu ai acum un prieten mai bun. - Tu as mai.ntenant un J 1l:Ilkur ami.

Pisica mea este mai mare decal caioele tau. - Mon chat est;,. I I~ 'f LIlJ que ton chien.
Fratele tau esle mai sub!ire dedit Pau!. - Ton frere est - r k m~ que Paul.
Cumparam 0 cas[\ mai modema. - ous achetons un~ rnaison
Muzica ,aceasta este mai bun~i.

26
Am ajuns deja la ultimul exerei1iu al primei pfll1i din leelia 10. Aeum pute~ verilica Yn cc m sura ali
rell~it sa va Insu~ili materialul parcurs panii acurn ~i daca pute\i Sa trece\i mai dcpartc. Traduce\i
urmiitoarele propozi\ii In lirnba franceza:

Tatal Dostru cste rnai intercsant dedit


domnul Dupont.

Mama noastra este mai tanara ~i mai


frumoasa dedit solia lui.

Dar casa lor este mai modema. > 11 LIT m J lin

Gradina lor este deasemenea mai mare. > r ur ,1f(]1Jl

Dar familia noastra este mai veseHi ~i


cainii no~trj sunt mai prieteno~i.

Ace~ti pantaloni sunt vechi. >

In aceusta scara am Intiilnire eu


un tanar.

p La sIar~itul saptaIDiillii mergern


la pr:1.

1 Aeest loe este al meu! >

Aceusta este 0 bluza pentru Maric? >

\ Aeeste expozilii sunt mai bune decat


I aceste spcetacole.

EI este mai rau decat profesorul nostru.

Da, in accasta dimineaVi sunt I iber.

Accasta cama~a este prea mare pcntm fratele meu.

Tie Iii plac fustele mini? [

Aceasta roehie veche nu este deloe frumoasa. >

Dc la ora trei ~i jumatate pana la ~ase ~i un sfert >


sunt ocupata.

La noua fiira un sfert avem in talnire. > h r

27
LECTIA
, ]0 PARTEA A DOVA

In timp ce eititi eu voce tare unnatorultexl, va rugam sa titi atenli la ,,liaison" ~i la intonatie.

Ace$!~ demente sunt escntiale pentru exprimarea fluenl,i I'n franccZii. Un strain pmnc sa invele bine
limba franca.a, dour dupa 0 lunga perioadil de exersare. Cusetclc Iloastre reprezintii un man: ajutor
pentru cei care au (uat hotararea de a-~i perfeqiona pronunlia in Iimba fTanceza .

../' ../' C ../':'-.,i.


Il y a quatn: saisons: lie printemps II ete, I l'automne I et l'hiver.. I J'aime beaucoup le
../'

print0:1ps.1 Au pril~mps I il fait tres beit.11 Le ciel est bleu I il fait du s~il.ll L elF, est
ausS'iune belle saj~n.11 En ett:! fait tres cha~.11 Nous allons a la ~r et a la mo~gne.11
En aUlOmn"" I il fait souvent m~vai .11 II pleut, I it fait du ~l1t.11 Je ~ime pas l'au~rnne.11
Je prffire 1'h.~er.11 En hi~r I il fait froid I eli!" ne~.11 J'ad&t: Iia neige blanc(,e I ' la cam-
.....,. ../'../' ../'../' .....,.
pagnelll En ville Iia neige n'est pas blanche, I elle cst grise let elle n'est pas du tout belle. I I

· .?' I .....,. .
- P.Ierre, que He heure est-l1711

-!'heures moms
- II est hult .....,. . II
. Ie quart

.?' .?'
- Vas-tu a recole cc matin? II
../' ../' .....,.
- Oui, dans cinq minutes. I I

.?' ~.?'.....,. ../' .....,.


Marie deteste cetle robe. I I Elle n'est pas belle. II Elle prcfCre I sa minijupe noire. I I l:11e aimc

? . ~..?'.. ?' ~ /.' .?'


aussli son vleux pantalon. IIMals Illest trap petit I pour efte. IISophie, I sa .u:ur, est plus

Illlnce ~ I Ce
.../' I et aussl. plus petit",. I'
Vleux panta Ion../' ~
I est mel'11 eur pour SophIe. I . Iv1ais
, ~
.Sophu:

.?' ~.?'
veut acheter un nouveau pantalon. Leur men: I n'est pas contente.! I

../' .?'
- Michel, est-cc que tu es libre ce soir?

~
-Oui·11

28
? ?
- VCtlX-tll aller avec nOllS I chez Pierre et sa sreur'? II

~ ? ~
- Je prefere aller chez Andre. II II est plus sympathique I et sa soeur est plus be1le·11

- Mais ils on

? ~ ~
- Non, leur chien n 'est pas dll tout meehant.11 II est genti!.11

In acest ultim exerci\iu al aceste,i lec\ii sa recapiruliim toate cllvintcle noi, toatc regulile ~i constnlqiile
gramaticale ment.ionate in leC\iile noua ~i zece. Traduce\i propozi!iile de mai jos in limba france a:

AnuJ ace-sta nll mergem la Paris. I' 1

;> I UC 11 1~1lI • HI m 111 en. nl

Este cinci ~i un sfert. II • I CirRI t quart.

Te uiti discara la piesa de teatru > Esl-


de la televizor? 11.11

Cat fa\.: opt cu l'rei? > ( ombl 'n lunl hlill e

Opt ell trei fac uDsprezece,

Tat~H nostru este mai bun dedI mama tao ;>

Ave\i program ]:n aceasla scara? >[

La ce am admiri tu luna ~i stele Ie? • t.lmne - IIIII

La miezul noptii. , lllJl1UI

In aceasla dupa amiaza Pierre este liber de la heur'


ora doua la ora ~ase.

Acest anotimp nu esle frumos.

Acesl loc este oeupal. Cl.:tlc r!u ',,; c, l [)CC'I P

Primavara soarele straluce~te. It'lL

Cum este vremea toamna?

Surorii sale ii place sa faca ordine in camera,


sa faea pattll dar delesta sa faca de mancare.

Prietenul nostru este lntotdeauna amabi!. > olr

Acesta cste un caine rau.

lama suflil vanrul, ninge ~i este frig, > EJ III I Ii tolit d I nl II n I' 11 JI I r lid,

29
Vara ceml esle alhastm. hl'lI

Cite cill"\i ai p~lltru Paul? lum len d' h\ -Ill [1f1ur P t I

La ora zecl: fara un sfert parin!ii mei merg til II u,ul rJ ~ Pr lIT l) t
la 0 expozitie.

In dimineata aceusta 1I11 facem nimic. ... n

\ 0 jumatate de ora nu este un sfert de orfl! qlllrt I'll l

Poti sa cumperi doi pantaloni ~i trei cama:;;i lell


fratelui tau')

Aceste Tochii sunt vechi. >le:.

Ace~ti sluden\i merg In Fran!a, sa lucreze. >

Acest h,iiat este mai vesel dedit aceasta fata. , t pI I

Este vn:me frumoasa la voi astazi?

Nu, este vrcme urata. >. IJI1,III,1I1 1 U\.II..

Unde mergi lu sf;]r~it de stiptamana? e k- n j"

Domnule, va place tenisul? LIT I

Ii curnp,iram mamei voastre 0 fUSla ::oi 0 bluza. > \ILJ JUfl 'I lin .~ Ol I
[1 IIH \ 'Ire f11t:T'

Citi\i eli atentie cuvintele de mai jos care conlin vocate identicc:

[tl expositi.Qll, pantal.Qll, cQIDbieu, fais.Qlls

[1 gentil, meehant, pantalon. printemps

[I c~t, c~tte, sp~ctacle

f1 I plus, jupe, lune

l ] sp~tacle, q.yart, week-end

30
RECAPITULAREA LECTIEI

10

10.1. In Icclia zect: v-am pre.zentat adjectivele demonstrative. lata fonnele acestora:

ce i OJ - acesta

care se folose~te inaintea substantivelorde genul masculin, la singular, care i'neep eu 0 consoana,
de exemplu: ce garyon, ce livre

eet 'll - aeesta

care se folose$te inaintea substantivelor de genul mi'lseulin, la singular. care incep Ctl 0 vocala,
de exemplu: eet nomme, eet ctudiant

cel1e l. 11 - aceasta

care se folosc~tc inaintea substanti.velor de genu I feminin: cette maison. celte femme

ces [E - ace~tj,a, acestea

CUre se folose~te inaintea substantivelor de genul masculin sau feminio, la plural, de exemplu:
ces hommes. ces livres, ces femmes.

Adjectivcle demonstrative pot fi folosite inaintea complementului de limp, avand unnalomV


inteles:

Ce soir je suis seu! a la maison. - In aceasta seara sunt singur acasa.

IO.~. in leqia zece ati {O'vulat sa folosili adjectivele la gradul c0mparativ, care se fonneaz5 prin
adaugarea particuki .,plus" inaintea adjectivului. de exemplu:

Pierre est grand mais Paul est plus grand. - Pierre este illalt, dar Paul este mai inaIt.

Pierre est plus grand que Robert. - Pierre este rnai inalt decat Robert.

Adjectivele .,bon", "bonne" au forme neregulate la gradul comparativ rintr-un mod neregulat:

Man velo est bon. TOD vela est meilleur. - Bicicleta mea este buna. A tn cste mai blmiL

Marie est bonne. Sophie est meilIeure. - Marie este buna. Sopbie este mai buna.

31
TEMA PENTRU ACASA 10

Rezolv3\i cxerciliile de mai jos ne trimite!i-ne rezolvarea prin po. tll, sprc corectare.

A Traducl;:!i urmatoarele propozi!ii in limba romaoa:

1. Cette exposition n' est pas du tout interessante.

2. Tu es libre ahuit heures et demie.


3. Il est neufheurcs moins Ie quart.

4. Nous allons au magasin pour aeheter une belle robe.

:, 5. Ces filles sont plus mechantes que nos sreurs.

B. Traduceli unnatoarele propozilii in limba franceza:

I. Acest hotel este mai modem.

2. Acest loc nu este ocupat.

3. Sunteii ocupat in aceasU'i dupa masa'J

4. Acest speetacot nu este pentru copii.

5. Cinematograful fcancez eSle mai bun decal cel englez.

c. lnloeui\i al1ieolele din propozi\iile de mai ,iOS, eu articolelt: demonstrative corespunzatoar ':

I. Le garl;on est sympathique et gai.

2. Les ecoles son I modemes.

J. Un homme entre dans Ie cafe.

4. Le soir je suis tres fatigllce.

5. Nous regardons l'exposition.

D. Copia\i ProPoziljile de mai jos ~i corecta\i gre~elile:

I. Tu es plus bon que Paul.

2. Celles tilles onl des minijupes.

3. A une hcure moins quartje travail\e.

4. Aujourd'hui soil' nous allons au cinema.

5. C'est un vieux appartement.

32
...

VOCABULARUL LECTIILOR
, 9 SI
, 10

(m.) - a'culin (f. - feminin


~I quelle heure - b ce ora

a midi , nlllij - Ia amiaza

l' ann~e (f.) > JrILJ - anul

au printemps (, RYJ - primavara

automne (111.) :;-. r Illt nJ - toam.na

ee > ( II] - acesta


.~i ' eet >[ 'l] - aCl.:sla
(inainlea substant ivelor
a cilfor prima litera estc
o vocala sail ,X' mul)

celte > l lJ - acea_ ta (f.)

ces [lj - ace~tia. acestea

chemise ([.) > r i] - ca.ma:

chemis' '[ (m.) :> L mllJ"J - bluza

chaud ., [ I] - cald (rn,)

chaudc "T - calda (f.)

chose (qudqul: chose) (fern.) 7.) - lu<.:ru (cl:va)

ciel (m,) > I 'lJ - 'cr

cinq :> - CInCI

combien /l j - cali, ciite

dan' (<.:inq minutes) > [JlL i: minllt - peste cinei minute

demi-heure ([.) . IdOl III " 1 - 0 jUfll::'itatc de or:1

demie (f.) , [ ( m - jumatate

dix ;> [ I ] - zece

dOllze It.I '1 - duispr 'z 'ce

ell automne >[ In 11J - toamna

n ',' > In£:.1 ] - vam

en hiver - iarnn

l' (m.) - ara

ctoi Ie (f.) ~ stea

exposition (f.) - expozi\ic

-
rai
faire la chambn: >
d' n race

- a tace ordine
- a face mancare. gati
faire la cuisine i1.inJ

33
m
·.
. ~

«.

faire Ie Iii [IoU Ilj - 11 face palul

faire quelque chose - a face ceva

faire une m<lison 1;0 - a conslrui 0 casa

fait (iI, elIe) > I - face (el, ea)

fais (je) t~j - fac (eu)

, . fais (Iu) > [t I - faci (Iu)

raisons (nous) > 7..] - facem (noi)

faites (vous) > It: Ij - faceli (voi)

font (iIs, elles) > I '1 - faceti (voi)

gal > [ 'l:;] - vesel (m.)

gale >Lt:] - vesel a (£.).

genlil > JJl"] - amabil, prietcnos,


bine-crescut (m.)

genti lle >l I j - amabila, bine-cn.:scuta


prietenoasa (f.)

hcure (f.) > , ] - ora

hiver(m.) > 11 eR] iama

huit , [I III - opl

il fait beau > I Ill' ,] _. estc vreme frumoasa

il fail chaud > r 11"1: II) - este cald

it fait du soleil - bate $oarele

U fait du vent - bate vantul

il fait froid :> (1 j"tR - eslc rece

il fait mauvais > fillc m ~ I - este vreme urfWi

ilncige 1111 JI - nin e

il pleut [II pi - ploua


~
jupc(f.) > I I Jl - fusta

libre [II -liber

June (f.) > [I [1 -luna

maintenant - acum

mechaot - rau (m.)

mcch,mte >1 1 - rea (r.)

mcilleur > II ( 11 -mJI un(m

rneilkure - mai b n (f)


midi > m Jj] - amiaza

minijupe (f) :> - fusta mini

minuit (m.) > ([ lin I - miczul oop!ii

minute (f.) :> 1m I I -minut

34
neigc (f.) :> [r JJ - zapada

ne rien faire - a nll face nimic

neuf :>[ ] - nOll a

onz.: :> [- J - unsprezece

pantalon (masc.) :> I pat luI - panlaloni

place (f.) :>[ I J -loc

pIllS :>[pl - mai bine, mai mult

pour - lpLIRJ - pcntru

printernps (m.) >lra--) - prinuivara

quart (m.) >(k~ ] - UD sfert

quart d'heure (m.) 1k.1 10 - sfert de ora

quatr.: :> [k..11 - patru

<tt quellemps fait-il? - cum cste vremea?

quelle heure esl-iP .- cat este eeasul?

quelquc chose 7.J - ceva

nen >( eJ -nimic

robe (f.)

";'00 (de I',nn'e)


sept
(f :>[

>[ ali]
>1
b] - rocbie

- anotimp

- saple

SIX :> [-1.\ -~ase

soleil (m.) > [" I - soare


~.
spectacle (m.) IJ . . spectacot. picsii de leatru

-f tclUpS (m.) :>(.-j - timp, vreme

tennis (m.) :> [l~n-. J - tenis

week-eud (m.) - [Ilk Ll - srar~it de saptamana

vent (m.) ~'l va] - vant

vieil [ /-1 - veelli, batran (forma folosita


inaintea substantivelor de gen
mascubn, la singular,
a caror prima litera este
o vocala sau ,,h" mllt)

vieille :> r III - veche, batriinii (f.)

>[ IJ - vechi, batnin (m.)

35

S-ar putea să vă placă și