Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Franceza Pentru Incepatori - Lectia 09-10
Franceza Pentru Incepatori - Lectia 09-10
Incepand ell acea. l.i Ice~ic. vurn face 0 curta recapitulare a problemelor abordalC In manualele
pr~CC uenle.
Am ucordat mulla atent'c udjectivc or posesive care pot cauza clificulta\i pentru ca reguliJe lor de
folosire In francez1i <liTera de cele din lim a roman5.
Regula gcncHlla pc c,lre IllI In.:bui :a 0 ilMn, este ca In franccza adjectivul posesiv se aeonla in
numar~i gcn ell subSlalitivul prcccdat. forma sa depinde de numarul ..posesorilor". Aceste reguli au
fost pre-.lcnlate in Jeqiil pn:teuente. totu~i vom r eni la a estea 111 tabeJul de mai jos.
V1.i "om prezenta intai adj.ectivde poscsi vc care desemnea - un singur ..poseso ....
singular plural
In continuare yfl prczcntam adjectivele posesive care desemneaz Illui mulli "posesori":
singular plural
,
_otre pen: - tat5l nostru INS frcres - fralii no~tri
nOI
notre mere - mama noastra !lOS S(~lIrs - sumrile I oasU'e
,
vos frere' - fralri vo~tTi
votre perc - tntcii voslru (tatiH dunmeavoastrfi) (fra~i.idoll llmcavoastra)
voi
VOlTe m Ie - mama voustra (mama dumneavoastr~) vos soeur - surorile voastre
(. urorile dumneavoastra)
I
Sa i'ncepem lec\ia eu Doile cuvinte. Cititi-Ie tll voce tare ~i fili atcnti la
sensullor in limba romana:
2
Sa folosim acum substanliv n I in p pozi ii:
Notre frere, prefere .w m' > r11 tI IRt:I( pi ElL! - Fratelui nostru ii place
~l'hjver a I'automne. 11\ .J{. 11 In] iama decat toamna.
Paul aime Ie vent tres fort. > [r - Lui Paul Ii place vantul putcmic.
3
In exeeitiul um1iitor vom folosi nou) vocabular si l$xpresiile men!iOnall: IJ1;]i SU .·omplelati
proPQ7.i\iik de mai jos folosind fillrul r-o~u iar :lpoi eiti!i-.e conform pronufltici indicate pe col03na
din mijluc:
Sa f h)sirn for lele verbuilli in propozitii. Citi\i-le Cl voce tare ~i unnariti eu atentie tTadueerea I r In
limb<l rnmana:
III fuis t1'(;,) bil:n ton travail. ;, III - iti faei foartc bille treaba.
4
Leur pere fait une maison. :>L II m 70J - Tala) lor consll"l.lieste 0 c.as'-l.
Da - olosim C1lvcinlul .. rien .. intr-o propozifie negalivii acesta va in/oeui a dOlla parte a Ilegafiei
.. pas", de exemplu:
La fOnllele negative ale infinitivului cele doua pa~i ale nega\iei se pun inaintea infinilivllilli, de
exemplu:
5
Folositi cuvintele ~i expresiile recent inviitatc In excrcitiul urmutor. folositi filtrul ro~u in completarea
unniltoarelor propozi~ii ~i eitj~i-Ie eu voce tare:
I C 11 i
- Le samedi nOlls
h 1
Sa studiem acum 0 utiliz-are mai aparte a verbului "fair ". E. Ie vorba despre persoaoa a treia singular
a verbului, Care aparc in mai multe expresii. lata cateva dintre ete:
6
Sa folosim expresiile Doi in propozil":
Sa folQsim acensla expresie in diteva exemple. Ciliti eu atentie inlrebarile ~i raspunsurile de mai jos
eu ajutQrul filtrului ro~u. Traduceti-lc in limba romana:
11m
En hi er fail-il ehaud aussi? - Non, en hiver il ne fait pas chaucl il fait froid.
n1\' 1't"1 >[nnJPI lin '111:! •.
>'
I. .
t-ce qUlI [,ut beau en automne? - Non, en automne il De fait pas beau.
I <: .1! (I ] nIl r 111 II II I P I ,1
I, I m bUll
7
Sa Ie folosim In propozi(ii. Cititi propoziliile eu voce tare $i llrmariti tradueerea lor in limba romana:
En hiver il fait Ires froid et nl\eRlll:1 n" l. - lama este foarte frig ~i
il neige souvent. It n J ' U\ I) ninge des.
En uutomne il fait du venl nOr01 tll \a - 103111na este vant ~i ploua.
et il pleut,. l: Il lU]
Complela\i urmaloarele propozi!,ii eu cuvintele sau exprcsiile corespunzaloare. Dupa aceea citili
propozitiile ~i uITllani\i pronun\ia lor. 'Folositi filtrul ro~;u:
In ultimul exerci,iu al primei par1i din leqia 9, vom re edea cuvinlele ~i cxpresiile noi, Pulcti
verit1ca dael! ali reu~it sa Ie I'etituni. I'raduce\i in limba franceza eu ajutorul filtmilli ro~u:
8
LECTIA
, 9 - PARTEA A nOVA
lata din nou nllmeralele i'ntr-o alIa ordinc; ele ~unt Inso(ite ~i de substantive.
Citi\i cu voce lare~i fiti ahm\i la pronun\ia lor:
SIX >[ I]
9
huil garyOnS >1 1 'IR I]
dix >[ I J
~5n
dix etudianb >1 [LEI L.ll ~]
Daca dupa numeralele ,.six", "huit" san ,.dix" unncaza un Cl1vant care
incepe eu 0 eonsoana, nu pronuntam ultima eonS03na a numcralulul.
Cand dupa "six", .,huit" san "d.ix" apare un cuv~'int ce incepc cu 0
vocala sau ell .. h" mul, yom pronun~a numera1ele in fchl! urmator:[. II
UII 17. In eelelahe cazuri pronun~am:l L l I J.
Sa folosim numeralele invil!ate in propozitii. Cititi cu vote tare propozitiile de mai jos:
Je eherche mes dix crayons. >11 10 1 - Eu imi caut cek I.CCe creioanc.
10
Arninti\i-va de numeralele lradu eiJl Ie lllic anterioare. Cititi C;:ll atemlie propozitiile de mai j()s~i
urman\i tradueerea In limba roman::
Trois et un font quatre. > [[ :.ll: t LtRJ - Trei ~i elJ unu rae patru.
Desigur, ati obs~r\'at C~l in propoziliile de mai sus am folosit ve~bul "faire" la persoana a Ireia plural.
Aeeea~i forma va fi folosita In propoziliile unn~Hoare:
Combien font eing et deux? >[ - Cil fae einei ell doi?
Cinq et deux font sept. > •d Cinei ~.i eu doi fae ~aptc .
Complela\i exnci\iul urmator eu ajutorul earuia veti exersa euno~tin\ele recent Jnvatatc. Traduccli
In limba franccza exereiliile de mai jos, folosind filtrul ro~u:
Zeee.
Zece elevi.
II
Sa Invatllm cateva cuvinte Doi. Citili cu voce tare:
une heure I
:> t I I J - ora
II - 0 jumatate de ora
rnaintcnant -acum
maintenant -aeum
Ie midi 1 iJ . amlaza
Acum yom folosi cuvintele noi In propozj~ii. Citi!i Cll ateotie propozitiile de mai jos ~i llrmarili
trac..lUl:Crea In Iimba romana:
Dans dix heures je vais a Pans. :> loJ Peste zece ore merg la Paris.
12
...
In propo:<::ilille de mai sus am fol'l unnflt arelc expn:sii:
Pn.:cum ~i
de deux beufes ~I huit heures :> r ll' I lIt . R UHf) R] - de la ora dourl pil.na la ora opt
Acum ave\i posibilitatea sa ex'ersa~i cuvintele $i expresiilc recent Invalate. Comp1cta1i propoziriile
de mai jos. Citil'i cu voce tare respect:ind regulile de pronunlie invalat.e. Folosili filtTul m~u:
La ora ~apte Marie intra in biroul ei. - > r h ur' Marie entre dans son bureau.
[r1 In· m I R
In cinci minute 'imi [ac ordine j'n camera. -> all I:l1l.J
>[ : sd(mm
t"'
' \ Mergi in gradina.? Da, peste 0 ju -tate de ora. - Vas-tu au jardin? Oll i, >J"Jn lin run L..l·h~
> [\' J Rde, " d.1 ~ \...1 d:
Peste doua ore sunteti la Pierre I.a lara. VQUS etes chez Pierre
P'o~i sa vii La cinema? Cu pHicere, dar - Peux-tu aller au cjn~ma? Volontiers. mais
!]!mm peste 0 jumatate de ora. >UUI. ~I mi hcUJ
>[ p(
I.laz 'II dt IIll : 1
13
® Acum vom i'nva\a aile doua intrebari noi, aflate In stransa legatur3 cu subiectulleqiei noal\lTe. Citi\i
deci cu aten\ie:
lJrmcazl1 acelea~i intrehari, de data aceasta insolite $i de raspunstllile corespullzatoare. Citi\i eu voco
tare ~i incercali sa It: traduce\i in limba romanii:
>1 Ii ]
Verificali-va cuoo$tin\ele incercand sa aDali ora exacta eu ajutorul intrebarilor invdtate. Traduce\i
propoziliilc urmatoare in limba franceza ~i apoi citili-Ie ate nt, cu vocelare:
>
>l
~~
~ La ce ora se uit Paul;;i Pierre 11 I
[a stele?
UltimUll exerci~u va ajuUi sa va verificali cunO$lintele insu~ite pe parcursul acestei lec'lii. Traduceli
propoziliile de mai jos ill limba franceza:
IJ.lne, minute
etoile, froid
pl~t, n.euf
I J .q.uatre, .q.uel.q.ue chose, .q.uart d'heurc, quelle heurc, Q.I.lcl temps
16
RECAPITULAREA LECTJEI
, 9
au printemps - primavara
17
9.4. Ali Inva~at ~i urmaloarele numerale:
quatre [ k.· I 1 - patnt cinq [ -cinci
SIX I 1J - ~ase sc:pl [ t] -:?aptc
huil IIJ - opt neuf [ i1 -nuua
dix I J - zccc onze 1- - unsprezece
douze I zJ - doisprezece
B. Pronun~ia
Pronun~ia unora dintre numerale, depinde de cuvantul care urmeazn dupa numeral. De exemp!u:
- daca numeralele six, IlUi(. dix sunt urmate de un cuvilnt care Incepe ell "h" 111ut, atunci
pronunlia cstc urroatoarea: '" II (of
./'--J
six hommes [ I 1111
dix eludianls
- daca acelea~i numerale sunl urmale de un cuviint care incepc cu consoana, accslca vor ti
pronun~ale astfel:
six filles I l/ J
huil garc;ons
dix livres J II
- in cazul In care aceste numerale nu sunt urmale de alt cuvanl, acestea vor fi pronunlale:
SIX l I J ~ase
18
TEMA PENTRU ACASA
Rezo(va\i unuatoarele exerci\ii ~i trimite\i-Ie pe adresa naastra. pentru ca evemualele gre~eli sa paata
fi corectate.
19
LECTIA
, 10 - PARTEA iNTAI
Studiu\i eu atcn\i v cabt larul de mai jo·. Ca de obicei, v:l rugam sa citi~i
cuvintele cu voce tare si . a fi\i atefl!i la pronuntie:
la robe ~ [ , J - rochia
la demie - jlllllatatea
Ie chemisicr - bl z..a
20
Sa folosim cuvinfele noi in propozi~ii:
est oc.upee.
ala mer. 11
sept heures mQins Ie Q,JJart >1 . () I III - ora ~apte fara un sfert
J'achete une robe pour Anne. > I 'I 11 puJ 1111 - Ii cumpar Annei 0 rochie.
21
A~adar ~tim deja ca prepozilia "pour" l flU Jarc mai multe senSllri ~i poate fi folositil io llnnatoarele
trei expresii:
AClim urmt:aza cafeva propo:Litii In care apar expn.'siile nou-invalate. Cititi cu voce tare ~i i'nccrca\i
si~ re\ine\i sensullor in limba romana:
II est m.idi mains Ie quart. > 111 I mllli m I H 1 ste douasprezecc f<ll'a un sfert.
,"ous alI')Hs en France > [nur:do fRu Noi mergem in Fran\a penlm
pour visiter les musees. II \II.IIE 1 m lLI a vizita muzeele.
Comp1dati proPozilile eu cuvintele corespunzatoare pe care Ie-ali i'nvalal recent. Folosili filtfUll
l'O~u:
Astazi esle un spectacoL foarte bun - Aujourd'hui .j[ y a un tres bon >~
la lcalm. au theatre.
La ora unu lara un sfert Paul mergt: - A une heure >11 11[ • I ~l (Paul va
la tataI sau la garaj. chez son pere au ga e.
22
t .
Citi!i cu voce tare propozitiile de mai jos. Atentie la construqiilc prezentate ~i la sensul in limba
rom~[Ia:
Cel appartemenl est beau. >r.., '1, I aR - Acest apartament cste frumos.
Ces enfants vont a I'ecole. >1 III J - Ace~tj copii merg la ~coala.
In propozitiile de mai sus ati intalnit diferite forme ale acljectivului demonstraliv. Pana ac.um v-am
prczentat urmrltoardc forme de demonstrativ in iimba franceza:
ce - aCOsta
CD
care se folose,~te inaintea substantivelor de genul mascI/lin, singu/w; care ineep C/( () C0l1S0UI1CI. de
exemplu:
CD care se!olosl::.>·t.e inaintea substantive/or de genul mascufin, la singular, care incep c/lf vocala, de
v;emplu:
cette - aceasta
23
CD. care ~e f%se~/e fnaintea substanti....e/or de genul jeminin, singular. cure Ille 'P ell
exemplll:
0 consuolICi, de
care se jolose,vte Inainiea substantivelor de genul masculin sew femin/n. la plllral. de er.emplu:
24
Yom introduce cateva adjective, cu ajutol1.l1 cnrora veti avea posibilitatea de a exprima nuanle. Citi\i
deci cu aten\ie:
Dupa cum v-ali obi~nuit deja, yom folosi Cuvilltele noi In propozi\ii. Citili cu voce lare ~i cu multa
aten\ie. lncercali sa traduceli propoziliile in Iimba romana:
Tu es mechant, Pierre'
2S
In exercitiul care urmeaza apar ~i adjectivele recent i'nva!ate. in timp ce citi!i eli voce tare, urmari,i ~i
regulile de formare a propozi!iilor:
(D. Ati observat desigur cii in propozi!iile de mai sus am folosit campara/iI'lIl adject.il'eIOl: care se
formeazii prin adiiugarea particl/lei "plus ,. I (l 1 inaintea adje ·tivului:
Ati observat cd udjectivul "bon ,... "bun" ntl formeaza companttivul conform modelllll'li de mai sus:
Maseulin:
bon - bun meil1eur (que) - mai bun (dedit)
Feminin:
bonne - buna meilleure (que) - mai bu deciit)
Completali propozitiile urmlHoare eu adjeclivele potrivite fa gradul comparativ. Folosi\i filtrul rO~lI:
Pisica mea este mai mare decal caioele tau. - Mon chat est;,. I I~ 'f LIlJ que ton chien.
Fratele tau esle mai sub!ire dedit Pau!. - Ton frere est - r k m~ que Paul.
Cumparam 0 cas[\ mai modema. - ous achetons un~ rnaison
Muzica ,aceasta este mai bun~i.
26
Am ajuns deja la ultimul exerei1iu al primei pfll1i din leelia 10. Aeum pute~ verilica Yn cc m sura ali
rell~it sa va Insu~ili materialul parcurs panii acurn ~i daca pute\i Sa trece\i mai dcpartc. Traduce\i
urmiitoarele propozi\ii In lirnba franceza:
27
LECTIA
, ]0 PARTEA A DOVA
In timp ce eititi eu voce tare unnatorultexl, va rugam sa titi atenli la ,,liaison" ~i la intonatie.
Ace$!~ demente sunt escntiale pentru exprimarea fluenl,i I'n franccZii. Un strain pmnc sa invele bine
limba franca.a, dour dupa 0 lunga perioadil de exersare. Cusetclc Iloastre reprezintii un man: ajutor
pentru cei care au (uat hotararea de a-~i perfeqiona pronunlia in Iimba fTanceza .
print0:1ps.1 Au pril~mps I il fait tres beit.11 Le ciel est bleu I il fait du s~il.ll L elF, est
ausS'iune belle saj~n.11 En ett:! fait tres cha~.11 Nous allons a la ~r et a la mo~gne.11
En aUlOmn"" I il fait souvent m~vai .11 II pleut, I it fait du ~l1t.11 Je ~ime pas l'au~rnne.11
Je prffire 1'h.~er.11 En hi~r I il fait froid I eli!" ne~.11 J'ad&t: Iia neige blanc(,e I ' la cam-
.....,. ../'../' ../'../' .....,.
pagnelll En ville Iia neige n'est pas blanche, I elle cst grise let elle n'est pas du tout belle. I I
· .?' I .....,. .
- P.Ierre, que He heure est-l1711
-!'heures moms
- II est hult .....,. . II
. Ie quart
.?' .?'
- Vas-tu a recole cc matin? II
../' ../' .....,.
- Oui, dans cinq minutes. I I
Illlnce ~ I Ce
.../' I et aussl. plus petit",. I'
Vleux panta Ion../' ~
I est mel'11 eur pour SophIe. I . Iv1ais
, ~
.Sophu:
.?' ~.?'
veut acheter un nouveau pantalon. Leur men: I n'est pas contente.! I
../' .?'
- Michel, est-cc que tu es libre ce soir?
~
-Oui·11
28
? ?
- VCtlX-tll aller avec nOllS I chez Pierre et sa sreur'? II
~ ? ~
- Je prefere aller chez Andre. II II est plus sympathique I et sa soeur est plus be1le·11
- Mais ils on
? ~ ~
- Non, leur chien n 'est pas dll tout meehant.11 II est genti!.11
In acest ultim exerci\iu al aceste,i lec\ii sa recapiruliim toate cllvintcle noi, toatc regulile ~i constnlqiile
gramaticale ment.ionate in leC\iile noua ~i zece. Traduce\i propozi!iile de mai jos in limba france a:
lama suflil vanrul, ninge ~i este frig, > EJ III I Ii tolit d I nl II n I' 11 JI I r lid,
29
Vara ceml esle alhastm. hl'lI
La ora zecl: fara un sfert parin!ii mei merg til II u,ul rJ ~ Pr lIT l) t
la 0 expozitie.
Ii curnp,iram mamei voastre 0 fUSla ::oi 0 bluza. > \ILJ JUfl 'I lin .~ Ol I
[1 IIH \ 'Ire f11t:T'
Citi\i eli atentie cuvintele de mai jos care conlin vocate identicc:
30
RECAPITULAREA LECTIEI
•
10
10.1. In Icclia zect: v-am pre.zentat adjectivele demonstrative. lata fonnele acestora:
ce i OJ - acesta
care se folose~te inaintea substantivelorde genul masculin, la singular, care i'neep eu 0 consoana,
de exemplu: ce garyon, ce livre
care se folose$te inaintea substantivelor de genul mi'lseulin, la singular. care incep Ctl 0 vocala,
de exemplu: eet nomme, eet ctudiant
cel1e l. 11 - aceasta
care se folosc~tc inaintea substanti.velor de genu I feminin: cette maison. celte femme
CUre se folose~te inaintea substantivelor de genul masculin sau feminio, la plural, de exemplu:
ces hommes. ces livres, ces femmes.
IO.~. in leqia zece ati {O'vulat sa folosili adjectivele la gradul c0mparativ, care se fonneaz5 prin
adaugarea particuki .,plus" inaintea adjectivului. de exemplu:
Pierre est grand mais Paul est plus grand. - Pierre este illalt, dar Paul este mai inaIt.
Pierre est plus grand que Robert. - Pierre este rnai inalt decat Robert.
Adjectivele .,bon", "bonne" au forme neregulate la gradul comparativ rintr-un mod neregulat:
Man velo est bon. TOD vela est meilleur. - Bicicleta mea este buna. A tn cste mai blmiL
Marie est bonne. Sophie est meilIeure. - Marie este buna. Sopbie este mai buna.
31
TEMA PENTRU ACASA 10
Rezolv3\i cxerciliile de mai jos ne trimite!i-ne rezolvarea prin po. tll, sprc corectare.
c. lnloeui\i al1ieolele din propozi\iile de mai ,iOS, eu articolelt: demonstrative corespunzatoar ':
32
...
VOCABULARUL LECTIILOR
, 9 SI
, 10
en hiver - iarnn
-
rai
faire la chambn: >
d' n race
- a tace ordine
- a face mancare. gati
faire la cuisine i1.inJ
33
m
·.
. ~
«.
maintenant - acum
34
neigc (f.) :> [r JJ - zapada
robe (f.)
>[ ali]
>1
b] - rocbie
- anotimp
- saple
35