Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Partea cea mai amplă, de la baza piramidei, este pentru acele lucruri care sunt considerate cele
mai importante. Alimentele care se află în topul piramidei, în zona cea mai îngustă, ar trebui
mâncate cât mai rar.
O alimentaţie sănătoasă nu are în vedere reguli stricte, care îţi impun să nu mănânci anumite
grupuri de alimente, să ai o siluetă nerealist de subţire. Alimentaţia sănătoasă înseamnă să te
simţi bine în propria piele, să ai mai multă energie şi să îţi îmbunătăţeşti starea generală de
sănătate, iar în acelaşi timp să ai de beneficiat şi la capitolul stare de spirit.
S-a dovedit ştiinţific că o alimentaţie sănătoasă ne oferă numeroase beneficii pentru sănătate,
cum ar fi reducerea riscului unor boli cronice şi menţinerea unui corp sănătos. Dacă ţi se pare
foarte copleşitor, reţine că este important să faci mici schimbări, iar treptat, vei avea o
alimentaţie mai sănătoasă.
Iată 35 de reguli de care să ţii cont pentru a avea o viaţă mai bună:
Poţi să îţi transformi alimentaţia, facând-o mai sănătoasă, alegând pâine din cereale integrale
în locul clasicelot tipuri de pâine albă, ce conţin făină rafinată. Cerealele integrale sunt
asociate cu numeroase beneficii pentru sănătate, inclusiv cu un risc redus de diabet de tip 2,
de afectiuni cardiovasculare şi de cancer.
În plus, să nu uităm că cerealele care îşi păstrează bobul integral sunt o sursă bună de
vitamine din grupul B şi de mai multe minerale, precum zincul, fierul, magneziul şi
manganul.
Ouăle sunt alimente sănătoase, mai ales dacă le mănânci la prima masă a zilei, dimineaţa.
Sunt bogate în proteine de bună calitate şi conţin mulţi nutrienţi esenţiali, de care mulţi dintre
noi duc lipsă. De ce este bine să le mănânci dimineaţa? Consumul de ouă la micul dejun
sporeşte senzaţia de saţietate, iar astfel vom consuma mai puţine calorii în următoarele 36 de
ore. Iată, deci, un avantaj important, mai ales dacă ne dorim să slăbim.
3. Nu mânca în grabă
Ritmul în care mănânci influenţează cât de mult vei mânca, spun experţii. Apetitul, cantitatea
de alimente pe care o mănânci şi cât de sătul te simţi după o masă sunt procese controlate de
hormoni, iar aceşti hormoni transmit un semnal către creier, spunându-i dacă îţi este foame
sau dacă s-a instalat senzaţia de saţietate. Reţine, însă, că sunt necesare 20 de minute pentru ca
creierul să primească aceste semnale transmise de hormoni, aşa că dacă vei mânca mai încet,
îi vei da creierului tău timpul de care are nevoie pentru a percepe că stomacul tău este plin.
Există chiar şi studii care au confirmat că este bine să mâncăm într-un ritm lent: consumul
lent al alimentelor poate reduce numărul caloriilor pe care le consumăm la o masă şi ne ajută
să slăbim(1).
Principalii aliaţi care fac parte dintr-o alimentaţie sănătoasă sunt grânele (cerealele integrale),
nucile şi seminţele, legumele fără amidon şi fructele. Pe lista aceasta nu intră carnea, pentru
că ea trebuie consumată cât mai rar. Într-adevăr, carnea este o sursă de proteine, însă o poţi
înlocui cu leguminoase (fasole boabe, soia, linte etc.), pentru că şi ele sunt bogate in proteine.
Aceasta este o strategie bună prin care poţi reduce aportul de grăsimi rele din carne.
Iaurtul grecesc este, aşa cum probabil ai observat, mai consistent şi mai cremos decât iaurtul
obişnuit. Este un tip de iaurt cu un continut mai mare de grăsimi şi de proteine. De fapt,
iaurtul grecesc conţine până la de trei ori mai multe proteine decât cele care se găsesc în
aceeaşi cantitate de iaurt obişnuit. Unii experţi spun că iaurtul grecesc ar avea până la aproape
9 grame de proteine la 100 de grame.
De ce sunt importante sursele de proteine? Pentru că proteinele te ajută să îţi menţii senzaţia
de saţietate mai mult timp, te ajută să ţii apetitul sub control şi, în general, să mănânci mai
puţine calorii.
Aşa cum probabil ştii, micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. Este absolut esenţial
să ai un mic dejun sănătos pentru a-ţi pune în mişcare metabolismul şi pentru a face alegeri
alimentare mai bune pe parcursul zilei. La modul ideal, prima masă a zilei ar trebui să
includă: surse de proteine, grăsimi sănătoase şi o parte de carbohidraţi complecşi.
Poate până nu demult credeai că, de fapt, consumul de grăsimi este un lucru rău. Depinde,
însă, despre ce grăsimi vorbim. Este adevărat că, atunci când sunt consumate în exces,
grăsimile de tip trans şi grăsimile saturate pot avea un efect devastator asupra organismului.
Din fericire, acizii graşi polinesaturaţi (aşa-numitele grăsimi nesaturate) sunt grăsimi bune,
esenţiale pentru organism. Două exemple sunt Omega 3 şi Omega 6, de care cu siguranţă ai
auzit. Uleiurile vegetale, nucile şi seminţele, avocado, somonul, păstrăvul, macroul, sardinele
şi heringul - toate acestea sunt exemple de alimente bogate în grăsimi nesaturate (bune) pe
care trebuie să le consumi în cantităţile adecvate, pentru a te asigura că ai o alimentaţie
echilibrată. Când în organism exista un deficit de grăsimi bune, medicul poate recomanda
suplimente cu Omega 3, de exemplu, ori adoptarea unei alimentaţii bogate în grăsimi
polinesaturate. UnoCardio® X2 este o sursă premium de acizi grași Omega 3 de înaltă
puritate, extrași din ulei de pește de mare adâncime. Datorită formulei superioare de r-
trigliceride (rTG), organismul va absorbi extrem de rapid și eficient acizii grași esențiali EPA
și DHA, completând cu succes aportul din alimentație.
O altă regulă importantă a nutriţioniştilor este să mâncăm alimente în culori cât mai diverse.
De ce? Pentru că pigmentul multor legume şi fructe reflectă diferiţii antioxidanţi pe care
acestea îi au în compoziţie. Multe dintre aceste substanţe chimice ne ajută, protejând corpul
împotriva afecţiunilor cronice, însă fiecare antioxidant şi fitonutrient ne protejează în mod
diferit, tocmai de aceea, pentru o protecţie optimă, este bine să avem o alimentaţie ce conţine
cât mai multe fructe şi legume de culori diferite.
10. Ia suplimente cu vitamina D3 si cu Omega 3
Studiile arată că un număr mare de oameni din întreaga lume suferă de un deficit de vitamina
D în organism. Ea este o vitamina liposolubilă (deci se dizolvă în grăsimi), care este foarte
importantă pentru sănătatea sistemului osos şi pentru buna funcţionare a sistemului imunitar.
Fiecare celula din corp are, deci, un receptor pentru vitamina D, aşa că îţi poţi da seama cât
este de importantă. Găsim vitamina D în foarte puţine alimente, însă în general fructele de
mare conţin mari cantităţi. Organismul nostru o produce atunci când ne expunem în mod
optim la soare, fără să exagerăm.
Un alt nutrient important asociat însă, la mulţi dintre noi, cu o carenţă sunt acizii graşi Omega
3. Aceste grăsimi bune îndeplinesc multe roluri în organism, cum ar fi reducerea inflamaţiei,
menţinerea sănătăţii inimii şi contribuţia pe care o au la buna funcţionare a creierului. Dacă
din alimentaţia ta nu fac parte alimente bogate în Omega 3, medicul tău îţi poate recomanda
un supliment alimentar şi, de multe ori, vitamina D şi Omega 3 se găsesc împreună, în acelaşi
supliment.
UnoCardio® 1000 + Vitamina D 1000 îți asigură doza zilnică necesară pentru buna
funcționare a sistemului cardiovascular și a imunității. Votat numărul 1 în SUA, nutraceuticul
excelează din punct de vedere al calității și purității.
Proteinele sunt considerate adevăraţi aliaţi atunci când ne dorim să adoptăm o alimentaţie
sănătoasă. Datorită faptului că afectează hormonii responsabili de senzaţia de foame şi de cea
de saţietate, proteinele sunt nutrienţii care ne oferă cel mai mare grad de saţietate. Un studiu a
arătat că dacă reuşim să ne creştem aportul de proteine până la aproape o treime din totalul de
calorii, vom mânca mai puţine calorii pe zi. În plus, proteinele ne ajută să reţinem masă
musculară. Cele mai bune surse de proteine sunt: produsele lactate, nucile, untul de arahide,
ouăle, fasolea boabe şi carnea slabă.
13. Bea ceai neîndulcit, înlocuind ceaiurile îmbuteliate din comerţ sau sucurile carbogazoase
Este important să reduci consumul de zahăr, iar o măsură care te poate ajuta în acest sens este
să înlocuieşti variantele de băuturi nesănătoase din comerţ cu unele mai sănătoase. De
exemplu, îţi poţi prepara acasă un ceai verde sau negru ori un ceai din plante medicinale, pe
care să îl bei neîndulcit. Cu acesta vei înlocui ceaiurile cu gheaţă ori ceaiurile îmbuteliate sau
sucurile din comerţ, care conţin multe calorii şi zeci de grame de zahăr.
Este o altă regulă de bază pe care o subliniază medicii nutriţionişti. Un mic dejun sănătos şi
echilibrat - mai ales că este principala masă a zilei - este cel care apasă "butonul" şi care
porneşte metabolismul şi tot micul dejun e cel care ne oferă combustibilul necesar pentru a
avea energie, pentru a ne începe ziua.
Există două strategii importante de care trebuie să ţii cont atunci când îţi propui să ai o
alimentaţie sănătoasă: fă-ţi din timp lista de cumpărături şi nu te duce la piaţă sau la
supermarket atunci când ţi-e deja foame. Când nu ştii exact ce ai nevoie pentru a-ţi umple
cămara sau frigiderul, vei fi tentat să cumperi alimente nesănătoase "pe negândite", pe când
senzaţia de foame poate să te ispitească şi mai mult, pentru a ceda în faţa raioanelor cu
alimente nesănătoase.
16. Nu te înfometa
Această strategie este total greşită: nu doar că este o alegere nesănătoasă, ci poate avea
întotdeauna efecte neplăcute. Dacă nu mănânci suficiente calorii pe parcursul zilei, vei avea
un risc mai mare să faci excese alimentare seara sau noaptea. Atunci când faci eforturi toată
ziua pentru a nu mânca deloc, nu faci decât să pregăteşti terenul pentru a mânca în exces mai
târziu, când pur şi simplu vei devora ce găseşti prin frigider. Cel mai bine este să iei mese
regulate şi să nu sari peste ultima masă a zilei, care trebuie să conţină alimente uşoare şi
sănătoase.
17. Limitează cantitatea de alimente pe care le cumperi de la restaurantele fast food
Oricât ar fi de tentant, uneori chiar şi opţiunile aşa-zis sănătoase de la restaurantele fast food
sunt adevărate bombe calorice: salatele conţin sosuri, maioneză, multă sare etc. Aşa că, în
ciuda faptului că ai unele opţiuni "sănătoase", multe restaurante de acest tip oferă porţii foarte
mari, iar alimentele nu sunt tocmai sănătoase (vorbim despre prăjeli, carne tocată, cantităţi
mari de sare şi de sosuri). Aşa că cel mai bine este să încerci să îţi prepari acasă o variantă mai
sănătoasă de pui sau de burger.
Îi recunoşti foarte simplu: este vorba de carbohidraţii albi sau simpli: cei pe care organismul
nostru îi digeră foarte repede, adică pâinea albă, pastele, cartofii, orezul alb, prăjiturile ori
produsele de patiserie, clătitele etc. Dacă îţi plac aceste alimente, optează pentru versiunile lor
făcute din cereale integrale. Aşadar, poţi prepara clătite sau deserturi ori prăjituri chiar şi din
făină integrală. La supermarket găseşti cu uşurinţă paste din grâu integral şi pâine din făină
integrală ori secară. Iar dacă vrei să treci la următorul nivel, îţi poţi prepara acasă prăjituri mai
sănătoase ori batoane de cereale, în care vei folosi fulgi de ovăz, mai puţin zahăr şi mai puţine
grăsimi nesănătoase.
Hidratarea este şi ea o parte importantă a unei alimentaţii sănătoase. Atunci când simţi că îţi
este sete, corpul tău este deja deshidratat şi insistă să bei lichide. O regulă fundamentală este
să bei suficientă apă pe zi - unii experţi spun că ar trebui să consumăm cel puţin 2 litri de apă,
pentru a ne menţine starea optimă de sănătate. Apa are multe roluri în organism, cum ar fi
faptul că transportă substanţele care sunt indispensabile pentru celulele noastre, elimină
produşii reziduali metabolici, mentine temperatura internă constantă etc.
Dacă nu iei mesele aşa cum ar trebui, nu faci decât să îţi dai organismul peste cap şi să îţi
încetineşti metabolismul, iar din această cauză, mai târziu te vei simţi înfometat/ă. Acest lucru
poate duce, în cele din urmă, la excese culinare sau la faptul că vei face alegeri alimentare nu
foarte inspirate, alegând preparate pe care în mod normal poate nu le-ai fi mâncat.
Cartofii sunt o garnitură frecvent întâlnită în restaurantele de la noi din ţară, însă metoda prin
care sunt preparaţi determină efectele acestora asupra sănătăţii noastre. De exemplu, 100 de
grame de cartofi copţi conţin 94 de calorii, pe când 100 de grame de cartofi prăjiţi conţin 319
calorii. Să nu uităm că acei cartofi prăjiţi în baie de ulei conţin în general compuşi chimici
dăunători, cum ar fi aldehidele şi grăsimile de tip trans. Pentru a evita aceste substanţe, este
bine să înlocuieşti cartofii prăjiţi în ulei cu cartofi copţi (la cuptor) sau fierţi, pentru că aşa vei
reduce numărul de calorii.
O alimentaţie sănătoasă şi mişcarea sunt aliaţii care te ajută să fii în formă. Studiile au arătat
că exerciţiile fizice ameliorează dispoziţia, reduc stările de depresie, de anxietate şi stresul. Să
nu uităm că acestea sunt exact stările care au risc mare de a contribui la mâncatul compulsiv şi
la mâncatul pe fond emoţional.
Activitatea fizică are şi alte beneficii: îţi întăreşte musculatura, te ajută să slăbeşti, îţi dă mai
multă energie, îţi reduce riscul de boli cronice şi îmbunătăţeşte calitatea somnului.
Multe sucuri nu sunt preparate din fructul real, ci conţin zahăr şi concentrat din fructe. În
multe cazuri, ele conţin aproape la fel de mult zahăr ca o băutură carbogazoasă din comerţ.
Sucurilor făcute din fructele adevărate le lipsesc fibrele şi acele calorii pe care le "ardem"
atunci când le mestecăm, aşa cum se întâmplă când consumăm fructele întregi. Aşa că cel mai
bine este să consumi fructul ca atare, spălat bine înainte, şi să eviţi sucurile, pentru că în cazul
lor, este foarte uşor să consumi o cantitate prea mare.
De multe ori, medicii nutriţionişti ne încurajează să alegem gustări sănătoase, între mesele
principale ale zilei. Dacă ştii că vor fi mai mult de 5 ore între mesele tale principale, ar trebui
să iei la tine (la pachet, la serviciu) o gustare - poate fi un fruct, o mână de nuci, seminţe de
dovleac, un iaurt mic etc. Această gustare îţi va da energie şi, în plus, te va împiedica să
mănânci în exces la următoarea masă principală.
Un motiv ar fi că bugetul tău nu va avea de suferit, însă există şi alte avantaje dacă prepari
mesele principale acasă. Pentru că vei găti chiar tu mâncarea, vei şti cu exactitate ce
ingrediente pui în ea. Nu va trebui să îţi mai faci griji în legătură cu ingredientele ascunse ori
în legătură cu numărul mare al caloriilor. În plus, pentru că vei găti cantităţi mai mari, îţi va
rămâne mâncare şi pentru a doua zi, deci poţi să îţi iei mâncare la pachet atunci când pleci la
serviciu.
28. Mesele tale trebuie să se bazeze pe alimente bogate în fibre şi pe carbohidraţi complecşi
Chiar şi atunci când consumi carbohidraţi, reţine că este bine să alegi variante bogate în fibre
sau cereale integrale, cum ar fi pastele integrale, orezul brun sau cartofii cu tot cu coajă.
Astfel de alimente conţin mai multe fibre decât carbohidraţii rafinaţi şi te ajută să menţii
senzaţia de saţietate mai mult timp.
Carnea de peşte este o sursă excelentă de proteine şi conţine multe vitamine şi minerale.
Recomandarea nutriţioniştilor este să încerci să mănânci cel puţin 2 porţii de peşte pe
săptămână, dintre care cel puţin o porţie de peşte gras, care are un conţinut mare de Omega 3.
Exemple de peşte gras: somon, păstrăv, hering, sardine, macrou. Poţi opta pentru peşte
proaspăt, congelat sau la conservă, însă nu uita că variantele de la conservă şi peştele afumat
pot să conţină mari cantităţi de sare.
Din păcate, există unele uleiuri vegetale şi din seminţe care sunt extrem de procesate, cum ar
fi cel de soia, de floarea-soarelui şi de rapiţă. Sunt unele uleiuri care pe lângă faptul că sunt
extrem de rafinate, au un conţinut prea mare de acizi graşi Omega 6 şi prea mic de Omega 3.
Un raport mare între Omega 6 şi Omega 3 poate duce la inflamaţie, de aceea este bine să cauţi
alternative mai sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline extravirgin, cel de avocado şi cel de
cocos.
Este important să fii atent/ă la cantitatea de grăsimi din alimentaţie. Există două tipuri
principale de grăsimi: saturate şi nesaturate. Dacă în alimentaţie există prea multe grăsimi
saturate, poate creşte cantitatea de colesterol din sânge, iar astfel creşte riscul de boală
cardiovasculară.
Este un lucru dovedit faptul că dimensiunea farfuriilor poate influenţa cât de mult mâncăm la
o masă. Aşadar, dacă obişnuieşti să mănânci de pe o farfurie mare, aceasta face ca porţia ta să
pară mai mică, pe când dacă vei mânca dintr-o farfurie mai mică, porţia va părea mai mare,
arată un studiu (2). Şi alte studii au confirmat acest lucru şi au arătat că oamenii tind să
mănânce cu aproape 30% mai mult atunci când mâncarea este servită într-un castron mare sau
pe o farfurie mai mare.
Nu toate caloriile sunt la fel, aşa că pe viitor este bine să fii atent şi la ce obţii pe lângă faptul
că mănânci un aliment care pare să fie sărac în calorii. Deci fii atent la informaţiile de pe
ambalaj, în special la conţinutul de zahăr şi cel de grăsimi. O abordare mai bună ar fi să te
concentrezi pe a consuma alimente sănătoase, bogate în nutrienţi, care au în mod natural mai
puţine calorii şi care sunt bogate în vitamine esenţiale, minerale şi fibre. Iar dacă vrei să
slăbeşti în mod sănătos, reţine că ar trebui să reduci aportul caloric zilnic cu până la 500-750
de calorii.
Un plan alimentar care conţine între 1200 şi 1500 de calorii zilnic va ajuta femeile să
slăbească într-un mod constant.
Un plan alimentar care conţine 1500-1800 de calorii în fiecare zi este indicat în cazul
bărbaţilor şi femeilor care au o greutate mai mare sau celor care au activitate fizică regulată.
Concluzie
Este important să reţii că o alimentaţie sănătoasă trebuie să lucreze "cot la cot" cu un program
regulat de sport, pentru a menţine corpul într-o formă fizică optimă şi pentru a-ţi menţine
greutatea. Antrenamentele fizice regulate pot reduce tensiunea arterială şi valoarea
colesterolului şi îţi pot menţine metabolismul în funcţiune. Să nu uităm că, făcând mişcare,
vei avea un aliat bun pentru a reduce şi stresul. Este important să faci exerciţii fizice (de
intensitate moderată) care însumează cel puţin 150 de minute pe săptămână sau, dacă optezi
pentru antrenamente mai solicitante, să ai cel puţin 75 de minute de activitate fizică pe
săptămână.