CHEMAREA OMULUI SPRE ASEMĂNAREA CU

IX DUMNEZEU

Scopul lecției: Înțelegerea importanței de a răspunde chemării spre

U4 asemănarea cu Dumnezeu

PROVOCAREA: Este greu pentru un tânăr în ziua de azi să aspire spre desăvârșire?

TIMP NECESAR: 50 minute

REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII:

CUNOȘTINȚE ABILITĂȚI ATITUDINI

● Elevii recunosc ● Elevii identifică ● Elevii manifestă o

deosebirea dintre
conceptele „chipul” și
„asemănarea” lui
Dumnezeu în om;
● Elevii argumentează
importanța voinței libere
în practicarea virtuților
și împlinirea poruncilor
divine pentru
dobândirea desăvârșirii.
modalitățile prin care
omul poate ajunge la
asemănarea cu
Dumnezeu;
● Elevii exersează abilităţi
de lucru în echipă şi de
prezentare orală.
atitudine pozitivă față de
cei de alte credinţe şi
convingeri;
● Elevii manifestă interes
pentru aprofundarea
cunoștințelor moral-
religioase, în vederea
permanentei deveniri
spiritual.

CONCEPTE CHEIE: „chipul lui Dumnezeu în om” şi „asemănarea cu Dumnezeu;”

credinţa, fapte bune și harul divin.

RESURSE UTILIZATE PENTRU DOCUMENTARE:

1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române, Bucureşti, 1982.
2. Diac. P.I David, Caută și vei afla - Predici, Editura episcopiei Romanului și Hușilor, Roman 1998.

3. Maica Magdalena, Sfaturi pentru o educație ortodoxă a copiilor de azi, Editura Deisis, Sibiu,
2000.
 4. Mladin, N., Teologia Morala Ortodoxă, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2003.
5. Opriş, Dorin şi Monica, Metode active de predare-învăţare, Editura Sfântul Mina, Iaşi, 2006.
6. Papacosta, Serafim, Parabolele Domnului, Editura REÎNTREGIREA, Alba Iulia, 2005.
7. Liviu, Petcu; Herea, Gabriel Lumina din inimi Spiritualitate isihastă în traducerea și tâlcuirea
părintelui Stăniloae, Editura TRINITAS, 2003.
8. Popovici, Arhim. Iustin, Omul și Dumnezeu – Om, Editura DEISIS, Sibiu, 1997.
9. Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. 3, Editura Institutului Biblic şi de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1997.
10. Stăniloae, Dumitru, Iisus Hristos lumina lumii și îndumnezeitorul omului, Editura ANASTASIA,
1993.
11. Şebu, Sebastian; Opriş M.; Opriş D., Metodica predării religiei, Editura Reîntregirea, Alba
Iulia, 2017;
12. Părăian. Arhim. Teofil, Credința lucrătoare prin iubie – Predici la duminicile de peste an -,
Editura Agaton, Făgăraș, 2004.
13. Țuțea, Petre, Omul Tratat de Antropologie creștină 2 Sistemele sau Cartea Întregurilor Logice,
Editura TIMPUL, Iași, 1993.

Resurse on-line:
www.sapovestim.ro https://www.youtube.com/watch?
v=Nqd5PhjTDgE&ab_channel=SursadeMotiva%C8%9BieZilnic%C4%83

https://www.youtube.com/watch?v=j4MLTRKaNxs&ab_channel=Pove%C5%9Ftidespreoameni
%C5%9Filume

PROFESOR, HOBAN ANGELA

LICEUL TEORETIC NEGREȘTI-OAȘ, JUD. SATU-MARE

ACTIVITĂȚILE PROPUSE

1. MOMENT ORGANIZATORIC
RESURSE NECESARE (3 minute):
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Salutul
Rugăciunea Împărate ceresc
Notarea absențelor
Lansarea provocării: Pornind de la îndemnul Mântuitorului Iisus Hristos: „Fiţi, dar, voi desăvârşiţi,
precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este” (Matei 5, 48). Este greu pentru un tânăr în ziua de
azi să aspire spre desăvârșire?

2. EXPERIENȚA DIRECTĂ
RESURSE NECESARE (4minute; materiale didactice: flipchart, computer și videoproiector/tablă
interactivă):
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Prezentați elevilor videoclipul: - Povestea celor doi lupi – de ce fac oamenii buni lucruri rele (inclusiv în format
scris a poveștii; Hrăneşte ceea ce doreşti să crească --Anexa 1 - pe care o oferiți elevilor la sfârșitul
orei)
https://www.youtube.com/watch?v=Nqd5PhjTDgE&ab_channel=SursadeMotiva%C8%9BieZilnic
%C4%83
3. REFLECȚIA
RESURSE NECESARE (10 minute; materiale didactice: flipchart, computer și videoproiector/tablă
interactivă):
DESCRIEREA DEMERSULUI:

După vizionarea videoclipului, discutați cu elevii despre mesajul transmis de acesta, folosind
următoarele întrebări:
1. V–a plăcut povestea din videoclip? De ce?
2. Ce a făcut copilul când s-a văzut nedreptățit?
3. V-ați aflat într-o situație similară copilului / bunicului din poveste redate de acesta?
4. Identificați calitățile/virtuțile și defectele bunicului redate în poveste
5. Care sunt învățăturile desprinse din poveste care ne ,,hrănesc” sufletele dar ne „obligă” la
îndreptarea vieții?
6. Cum ați putea să practicați învățătura desprinsă din poveste în viața de zi cu zi?
7. Redați/ argumentați mesajul transmis de bunic propriului nepot.

Concluzie:
Sfânta Scriptură ne învață că omul poartă în sine „chipul lui Dumnezeu” (Facerea 1, 27) și prin
păstrarea curată a acestuia (a chipului) omul are posibilitatea de îndumnezeire, de a dobândi
asemănarea cu Dumnezeu prin voință liberă, printr-un efort continuu în sensul practicării virtuților
cu ajutorul harului divin.

4. GENERALIZAREA
RESURSE NECESARE (20 minute; materiale didactice: flipchart, computer și videoproiector/tablă
interactivă ):
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Împărțiți clasa în trei grupe. Fiecare grupă va primi câte un text și o sarcină de lucru. După expirarea
timpului acordat (5 minute), câte un reprezentant al fiecărei grupe va expune rezultatul muncii în
echipă.
Cu ajutorul elevilor identificați modul cum se însușesc și se consolidează virtuțile morale, importanța
voinței libere în săvârșirea faptelor bune și rolul harului divin în dobândirea desăvârșirii.

ACTIVITATEA 1
ANEXA 2
Grupa 1
„Drept aceea, omorâţi mădularele voastre, cele pământeşti: desfrânarea, necurăţia, patima,
pofta rea şi lăcomia, care este închinare la idoli, pentru care vine mânia lui Dumnezeu peste fiii
neascultării... Acum deci vă lepădaţi şi voi de toate acestea: mânia, iuţimea, răutatea, defăimarea,
cuvântul de ruşine din gura voastră. Nu vă minţiţi unul pe altul, fiindcă v-aţi dezbrăcat de omul cel
vechi, dimpreună cu faptele lui… Îmbrăcaţi-vă, dar, ca aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi preaiubiți, cu
milostivirile îndurării, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă răbdare, îngăduindu-vă
unii pe alţii şi iertând unii altora,… Iar peste toate acestea, îmbrăcaţi-vă întru dragoste, care este
legătura desăvârşirii. Şi pacea lui Hristos, întru care aţi fost chemaţi, ca să fiţi un singur trup, să
stăpânească în inimile voastre; şi fiţi mulţumitori.” (Coloseni 3, 5-15)

Cerințe:
1. Identificați virtuțile creștine din textul de mai sus;
2. Numiți o virtute pe care ați dori să o dobândiți;
3. Argumentați importanța virtuților în viața adevăratului creștin.

Concluzie:
Asemănarea cu Dumnezeu, sfințenia, comuniunea cu El este posibilă pentru toți oamenii.
 Omul o dobândește prin voință liberă, printr-un efort continuu, practicând virtuțile și
împlinind poruncile divine. Prin împlinirea poruncilor, în ființa omului credincios se produce o
transformare treptată, dar nu oriunde, ci în Biserica lui Hristos plină de prezența Duhului Sfânt, unde
suntem chemați să ne înălțăm cât mai mult spre asemănarea cu Dumnezeu.

Folositor pentru minte și suflet

„Virtuțile ne sunt date de Dumnezeu prin fire. Făcând pe om după chipul Său, Dumnezeu i-a
făcut sufletul nestricăcios și liber. Iar dându-i posibilitatea asemănării, l-a făcut după virtute.”
(Avva Dorotei)

ANEXA 3
Grupa 2
„Şi a zis: Un om avea doi fii. Şi a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi
se cuvine din avere. Şi el le-a împărţit averea.
Şi nu după multe zile, adunând toate, fiul cel mai tânăr s-a dus într-o ţară depărtată şi acolo şi-a
risipit averea, trăind în desfrânări. Şi după ce a cheltuit totul, s-a făcut foamete mare în ţara aceea, şi
el a început să ducă lipsă. Şi ducându-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei ţări, şi acesta l-a
trimis la ţarinile sale să păzească porcii.
Şi dorea să-şi sature pântecele din roşcovele pe care le mâncau porcii, însă nimeni nu-i dădea. Dar,
venindu-şi în sine, a zis: Câţi argaţi ai tatălui meu sunt îndestulaţi de pâine, iar eu pier aici de foame!
Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune: Tată, am greşit la cer şi înaintea ta; Nu mai sunt
vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argaţii tăi. Şi, sculându-se, a venit la tatăl său. Şi
încă departe fiind el, l-a văzut tatăl său şi i s-a făcut milă şi, alergând, a căzut pe grumazul lui şi l-a
sărutat. Şi i-a zis fiul: Tată, am greşit la cer şi înaintea ta şi nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău.
Şi a zis tatăl către slugile sale: Aduceţi degrabă haina lui cea dintâi şi-l îmbrăcaţi şi daţi inel în mâna
lui şi încălţăminte în picioarele lui; Şi aduceţi viţelul cel îngrăşat şi-l înjunghiaţi şi, mâncând, să ne
veselim; Căci acest fiu al meu mort era şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat. Şi au început să se
veselească. Iar fiul cel mare era la ţarină. Şi când a venit şi s-a apropiat de casă, a auzit cântece şi
jocuri. Şi, chemând la sine pe una dintre slugi, a întrebat ce înseamnă acestea. Iar ea i-a răspuns:
Fratele tău a venit, şi tatăl tău a înjunghiat viţelul cel îngrăşat, pentru că l-a primit sănătos. Şi el s-a
mâniat şi nu voia să intre; dar tatăl lui, ieşind, îl ruga. Însă el, răspunzând, a zis tatălui său: Iată, atâţia
ani îţi slujesc şi niciodată n-am călcat porunca ta. Şi mie niciodată nu mi-ai dat un ied, ca să mă
veselesc cu prietenii mei. Dar când a venit acest fiu al tău, care ţi-a mâncat averea cu desfrânatele, ai
înjunghiat pentru el viţelul cel îngrăşat. Tatăl însă i-a zis: Fiule, tu totdeauna eşti cu mine şi toate ale
mele ale tale sunt. Trebuia însă să ne veselim şi să ne bucurăm, căci fratele tău acesta mort era şi a
înviat, pierdut era şi s-a aflat.” (Luca 15,11-32)

Cerințe:
1. Identificați însușirile celor trei persoane amintite în pildă;
2. Explicați importanța pocăinței în viața noastră;
3. Formulați o învățătură morală din pildă.

Concluzie:
Pocăința presupune conștientizarea păcatului, regretul pentru faptele rele făcute și dorința de
îndreptare și de înaintare în virtute. După primirea iertării și binecuvântării, omul curățit de păcate
prin Sfânta Taină a Spovedaniei, se hotărăște să-și trăiască viața într-un mod plăcut lui Dumnezeu.
Întoarcerea la Dumnezeu trebuie să fie urmată de „roadele vrednice de pocăință” (Luca 3, 8),
care presupune îndreptarea răului făcut. Îndreptarea se poate face prin fapte bune: milostenie,
iertarea aproapelui, răbdare și eliberarea de patimi. Întoarcerea oamenilor de la păcate este un prilej
de bucurie pentru locuitorii Împărăției cerurilor: „Așa se face bucurie îngerilor lui Dumnezeu pentru
un păcătos care se pocăiește.” (Luca 15, 10)
 Folositor pentru minte și suflet
„Omul fiind îndoit, adică avînd alcătuirea din suflet și trup, lumea a fost creată pentru el de
asemenea ca văzută și nevăzută. Și fiecăreia din aceste părți i s-au rânduit în chip potrivit ei unele
din faptele și din grijile noastre” (Sfântul Simeon Noul Teolog)

ANEXA 4
Grupa 3
„Şi mai este ca un om care, plecând departe, şi-a chemat slugile şi le-a dat pe mână avuţia sa.
Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, altuia unul, fiecăruia după puterea lui şi a plecat. Îndată,
mergând, cel ce luase cinci talanţi a lucrat cu ei şi a câştigat alţi cinci talanţi. De asemenea şi cel cu doi
a câştigat alţi doi. Iar cel ce luase un talant s-a dus, a săpat o groapă în pământ şi a ascuns argintul
stăpânului său. După multă vreme a venit şi stăpânul acelor slugi şi a făcut socoteala cu ele. Şi
apropiindu-se cel care luase cinci talanţi, a adus alţi cinci talanţi, zicând: Doamne, cinci talanţi mi-ai
dat, iată alţi cinci talanţi am câştigat cu ei. Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste
puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău. Apropiindu-se
şi cel cu doi talanţi, a zis: Doamne, doi talanţi mi-ai dat, iată alţi doi talanţi am câştigat cu ei. Zis-a lui
stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune;
intră întru bucuria domnului tău. Apropiindu-se apoi şi cel care primise un talant, a zis: Doamne, te-
am ştiut că eşti om aspru, care seceri unde n-ai semănat şi aduni de unde n-ai împrăştiat. Şi temându-
mă, m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată ai ce este al tău. Şi răspunzând stăpânul său
i-a zis: Slugă vicleană şi leneşă, ştiai că secer unde n-am semănat şi adun de unde n-am împrăştiat? Se
cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, şi eu, venind, aş fi luat ce este al meu cu dobândă. Luaţi
deci de la el talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi. Căci tot celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar
de la cel ce n-are şi ce are i se va lua. Iar pe sluga netrebnică aruncaţi-o întru întunericul cel mai din
afară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.” (Matei 25,14-30)
Cerințe:
1. Identificați „talanții” primiți de la Dumnezeu;
2. Descrieți o situație de viață în care ați putea să vă folosiți un „talant” în sprijinul semenilor;
3. Formulați învățături folositoare progresului vieții spirituale.

Concluzie:

Prin primirea harului sfințitor și curățitor, omul sporește și se întărește în credință, se deprinde
cu faptele bune și se înscrie, cu ajutorul lui Dumnezeu, pe traiectoria urcușului duhovnicesc al
desăvârșirii creștine.
Cea mai eficientă cale de a intra în comuniune cu Dumnezeu și a-I răspunde prin efortul de a
ne asemăna cu El, prin virtute, este calea propovăduită de Sfânta noastră Biserică. În Biserică avem
toate medicamentele necesare în tratarea și vindecarea bolilor trupești și sufletești, precum și ingredientul
necesar pentru a reuși în acest traseu al nostru spre desăvârșire. Aici prin participarea la Sfintele
Taine vom primi har, putere și înțelepciune care ne vor ajuta în creșterea spirituală spre asemănarea
cu Dumnezeu.

Folositor pentru minte și suflet

„Orice deprindere (aptitudine), prin care se împlinește o poruncă, zice că este o harismă a
Duhului.” (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
5. TRANSFERUL
RESURSE NECESARE (10 minute; materiale flipchart, computer și videoproiector/tablă interactivă -
fișe de lucru):
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Puteți să alegeți una din cele trei variante:

Varianta 1:

Solicitați elevilor să rezolve cerințele, oferind fiecăruia câte o fișă de lucru

Activitate individuală:
ANEXA 5
FIȘĂ DE LUCRU

A. Potrivit Părintelui Arhimandrit Iustin Popovici: ,,Sfințenia este starea normală a sufletului
nostru după chipul lui Dumnezeu; de aceea sfințenia noastră este voită de Dumnezeu: Căci
aceasta este voia lui Dumnezeu: sfințirea voastră (I Tesaloniceni 4,3). Aceasta o vrea
Dumnezeu de la noi. Aceasta o cere și în ea constă toată voia Lui față de noi. Iar noi săvârșim
voia Lui numai dacă facem ceea ce este sfânt, ceea ce sfințește și luminează. Numai atunci ne
sfințim și ne luminăm… dacă ne menținem într-o dispoziție sfântă prin exercitarea în har a
virtuților nevoințelor evanghelice; dacă îndrumăm pe calea sfințirii și luminii evanghelice toate
gândurile noastre, toate simțămintele și faptele noastre.” Prezintă modalitatea prin care un
tânăr creștin poate să ajungă la asemănarea cu Dumnezeu.

B. Alege-ți o faptă bună pe care să o lucrezi neîncetat, în timp (de o lună). Fii perseverent în
împlinirea ei, rugându-L pe Mântuitorul să trimită harul Său pentru a te ajuta. După ce a trecut
perioada alocată săvâșirii faptei respective, reține ce zice sfântul Apostol Pavel în I Corinteni
15,10: Dar prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt; şi harul Lui care este în mine n-a fost
în zadar, ci m-am ostenit mai mult decât ei toţi. Dar nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este cu
mine.

Dacă timpul vă permite, puteți cere elevilor să rezolve exercițiul de mai jos:
https://wordwall.net/play/6433/082/303

Varianta 2:

Solicitați elevilor să rezolve cerințele, oferind fiecăruia câte o fișă de lucru.

Activitate individuală:
ANEXA 6
FIȘĂ DE LUCRU

„Ai căzut, ridică-te. Ai căzut iarăși, ridică-te iarăși. Numai pe Doctorul tău să nu-L părăsești,
căci atunci vei fi osândit de deznădejde…Stăruie lângă El și El își va face milă cu tine, fie prin
întoarcerea ta, fie prin încercare, fie prin altă faptă a purtării Sale de grijă, fără să știi tu.” (Cuv.
Petru Damaschin)
Mântuitorul nostru Iisus Hristos a căzut sub greutatea Crucii de trei ori și totuși El ne îndeamnă:
„dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea.” (Ioan 16, 33)

Eu - asta am făcut pentru tine!

„Veniţi la Mine toţi

cei osteniţi şi „Milă voiesc, iar nu
împovăraţi şi Eu vă jertfă; că n-am venit să
voi odihni pe voi.” chem pe drepţi, ci pe
(Matei 11, 28) păcătoşi la pocăinţă.”
(Matei 9, 13)

Tu – ce faci în schimb pentru Mine?

„Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine. (Ioan 14, 6”)
„Calea lui Dumnezeu este o cruce zilnică. Nimeni deci nu s-a suit la cer fără osteneală.” (Avva
Isaac Sirul)
„Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să-
Mi urmeze Mie.” (Luca 9, 23)

Pornind de la îndemnul Mântuitorului nostru Iisus Hristos și sfatul oferit de Cuviosul Petru
Damaschin răspunde la următoarele întrebări:
1. Ce faci în schimb pentru dragostea oferită de Mântuitorul? Ce crezi că așteaptă de la
tine?
2. Prezintă modalități prin care poți să-L urmezi pe Domnul nostru Iisus Hristos.

Concluzie:
Fără comuniunea sfințitoare cu Domnul nostru Iisus Hristos în sânul Biserici Sale, omul ar
putea realiza un progres moral oarecare, dar în niciun caz nu ar putea atinge starea de desăvârșire,
pentru că fără harul sfințitor nu este sfințenie.

Dacă timpul vă permite, puteți cere elevilor să rezolve exercițiul de mai jos:
https://learningapps.org/display?v=pjbkapiz520
Varianta 3:

Prezentați-le elevilor videoclipul în care este redată o poveste de viață depre bunătate și fapte bune
https://www.youtube.com/watch?v=j4MLTRKaNxs&ab_channel=Pove%C5%9Ftidespreoameni
%C5%9Filume , după care discutați cu ei, folosindu-vă de cerințele de mai jos:
1. Explicați importanța faptelor bune atât în viața de zi cu zi, cât și pentru mântuirea noastră;
2. Enumerați faptele bune prin care ne manifestăm iubirea față de aproapele;
3. Prezentați modalități prin care putem să înaintăm spre desăvârșire.

Dacă timpul vă permite, puteți cere elevilor să rezolve exercițiul de mai jos:
https://wordwall.net/play/6404/702/161

Concluzie:
Iubindu-L pe Dumnezeu și pe aproapele nostru ne păstrăm sufletul curat și devenim oameni mai
buni!

6. ÎNCHEIEREA LECȚIEI
RESURSE NECESARE (3 minute):
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Împărțiți fiecărui elev câte o copie din ANEXA 7

ANEXA 7
Meditație / Autoevaluare

Potrivit învățăturii Mântuitorului Iisus Hristos, Sfântul Apostol Pavel ne zice: „Toate sunt curate
pentru cei curaţi; iar pentru cei întinaţi şi necredincioşi nimeni nu este curat, ci li s-au întinat lor şi
mintea şi cugetul.” (Tit 1, 15)
Meditați la propria voastră atitudine față de ceilalți oameni.
1. Cum îi vedeți, curați sau întinați?
2. Dar pe voi înșivă, cum vă vedeți?
3. Sunteți mulțumiți de nivelul vostru moral-spiritual?

Rugăciune către Duhul Sfânt

O, Duhule Sfinte! Cel ce umpli întreaga lume și dăruiești viață tuturor, îndepărtându-te de oamenii cei
întinați. Cu umilință mă rog Ție: nu Te mânia de necurăția sufletului meu, ci vină și te sălășluiește
întru mine și mă curățește de toată întinăciunea păcatului ca, prin ajutorul Tău, să petrec cealaltă
vreme a vieții mele întru pocăință și în lucrarea faptelor cele bune, și așa să Te preamăresc împreună
cu Tatăl și cu Fiul, în vecii vecilor. Amin!
SCHIȚA TABLEI:

Învățături:
- Omul a fost creat după „chipul lui Dumnezeu” și are posibilitatea de a ajunge la asemănarea cu El
prin virtuți;
- Desăvârșirea (sfințirea omului) este posibilă numai în comuniunea cu Domnul nostru Iisus Hristos,
în sânul Bisericii Sale, prin intermediul harului sfințitor transmis prin Sfintele Taine (Ioan 15,5);
- Pe măsură ce omul dobândește virtuțile, este ajutat de acestea să crească și să se mențină pe
urcușul spre asemănarea cu Dumnezeu, adică al desăvârșirii sale.

Argument:
Tinere ești LIBER SĂ ACȚIONEZI (VOINȚĂ) ÎN MĂSURA ÎN CARE GÂNDEȘTI
(RAȚIUNE) ȘI SIMȚI (SENTIMENT)!
ANEXE PENTRU ELEVI

ANEXA 1
Hrăneşte ceea ce doreşti să crească
Un bunic s-a aşezat pe o piatră, la soare, lângă râu, cu nepoţelul său. “Spune-mi o poveste” a cerut
copilul. “Aceasta este o poveste despre doi lupi” a spus bunicul. “Pe măsură ce creştem uneori simţim
că sunt doi lupi în noi care se bat pentru a prelua controlul. Poţi să-ţi imaginezi că primul lup are
părul gri şi moale şi o privire blândă, poate chiar un zâmbet cald. Este un lup care îşi arată dinţii
foarte rar şi este dispus să stea la urmă pentru ca cei mici să poată mânca. Pe acesta putem să-l
numim lupul păcii, blândeţii, bunătăţii, pentru că acest lup crede că dacă toţi trăim în pace unii cu
alţii toate animalele şi toţi oamenii ar fi mult mai fericiţi”. “Pentru acest lup, dragostea contează mai
mult decât orice altceva. Vezi tu, se ştie că fără dragoste lumea noastră de oameni şi animale ar înceta
să mai existe. Existăm pentru că o mamă îşi iubeşte copilul pe care îl îngrijeşte, îl hrăneşte, îl îmbracă,
îl adăposteşte, îl apără de rău. Ajungem în această lume ca urmare a iubirii şi ne hrănim cu dragostea
care ne-o arată părinţii. Avem nevoie de dragoste şi vieţile noastre sunt mai bogate şi mai frumoase
când iubim şi suntem iubiţi.” “Acest lup ştie că bunătatea face parte din dragoste. Când suntem buni
cu ceilalţi este posibil – nu întotdeauna se întâmplă aşa – să ne întoarcă binele făcut. Zâmbeşte cuiva
şi sunt şanse mari să îţi zâmbească înapoi. Du-te şi ajută pe cineva şi este foarte posibil să primeşti şi
tu ajutor când vei avea nevoie. Lupii seamănă cu oamenii şi trăiesc în grupuri. Se amestecă unii cu
alţii, şi, în general, se simt mai bine când se bucură unii de alţii şi trăiesc în armonie”. “Dar” continuă
bunicul “să ne imaginăm că există un alt lup în haită care nu gândeşte în acelaşi fel. Acest lup are o
faţă răutăcioasă şi urâcioasă. Îşi mişcă buzele pentru a-şi arăta ameninţător dinţii la celelalte animale.
Când face aşa ele simt frică mai mult decât dragoste şi respect, pentru că acesta este lupul fricii, al
lăcomiei, şi al urii. Poate este înfricoşat sau îi este frică de ceva de aceea este tot timpul în gardă. Din
nefericire nu a învăţat că fiind aşa de nervos şi agresiv, gândindu-se la cine şi ce urăşte mai mult decât
la cine şi ceea ce îi place, cultivă foarte multe sentimente negative în sine şi la cei din jur. Acest lup
vrea să fie primul în vreme ce lupul păcii vrea dragoste, bunătate şi vrea binele celorlalţi aşa cum îl
vrea pe al său”. “Îţi poţi imagina că dacă cei doi lupi sunt în aceeaşi haită ar putea fi interesant de
văzut care iese în faţă. Lupul dragostei, păcii şi al bunătăţii vrea să împartă acele valori cu toată
lumea, dar lupul fricii, lăcomiei şi al urii se preocupă doar de sine. El se simte rău şi îi face şi pe cei din
jur să se simtă rău”. “Să ne imaginăm mai departe” spuse bunicul, “că cei doi lupi se luptă în interiorul
tău”. Micul băieţel s-a uit în sus la bunicul său, cu ochii mari. “Care va câştiga?” a întrebat cu
nerăbdare. Bunicul s-a uitat în jos, cu ochii blânzi, şi cu voce liniştită a răspuns: “Cel pe care îl
hrăneşti”.
Adaptat după 101 Healing Stories for Kids and Teens de G. W. Burns