Dr Gheorghita Andra Gabriela

O serie de tulburari metabolice

interrelationate care apar cu prevalenta
mai mare la persoanele
insulinorezistente sau hiperinsulinism
si identifica subiectii aflati la risc
pentru dezvoltarea diabetului zaharat
tip 2 si a bolilor cardiovasculare
 Asociere de anomalii metabolice ce confera
un risc crescut de BCV si anume:
- distributie anormala a tesutului adipos
- Dislipidemie aterogena ( TG, HDLc,
apolipoproteina B, LDLc)
- IR

- HTA

- Status protrombotic

- Status proinflamator
 Principalii factori care duc la aparitia
Sindromului metabolic:

 Exces ponderal
In special tesutul adipos de la nivel abdominal

 Sedentarism
Aparitia sindromului metabolic este invers
asociata cu gradul de activitate fizica .
Sedentarismul asoasiaza fiecare din
componentele sindromului metabolic
Conform IDF
 20- 25 % din adultii din populatia
generala au sindrom metabolic
 Au un risc de 2x, mai mare de
mortalitate prin IMA si de 3x mai
mare de IMA
 Risc de 5 x mai care de DZ tip 2
Conform NHANES III
 20 – 29 ani  <10 %

 40 – 49 ani  20%

 60 – 65 ani  45%

Sd metabolic este dificil de estimat datorita

numeroaselor puncte de vedere existente
privind elementele necesare diagnosticului
Tulburari ale tuturor metabolismelor
intermediare
- Metabolism lipidic – obezitate , dislipidemie

- Metabolism glucidic – hiperglicemie a jeun

- toleranta alterata la
glucoza
- DZ 2
- Metabolism proteic – hiperuricemie

- clearance redus al ac. uric

- HTA
 DZ, IFG, IGT / IR si cel putin 2 din
urmatoarele:
- Raport talie/ sold > 0.9 la barbat si > 0.85
la femei
- TG>= 150mg/dl / HDL cho < 35mg/dl la
barbati si < 39 mg/dl la femei
- Eliminare urinara de albumina > 20
μg/min
- TA >= 140/90
 Cel putin trei din urmatoarele criterii
- Circumferinta abdominala ≥ 102 cm la
barbati si ≥ 88 cm la femei
- TG serice ≥ 150 mg/dl
- HDL colesterol < 40 mg/dl la barbati , <
50mg/dl la femei
- TA ≥ 130/85 mmHg
- Glicemie ≥ 110 mg/dl
 Obezitate centrala ≥ 94 cm la barbati si ≥ 80 cm la
femei si cu valori specifice pentru alte grupuri
etnice si 2 din urmatoarele:
- TG serice ≥ 150 mg/dl sau tratament specific

- HDL colesterol < 40 mg/dl la barbati ,

< 50mg/dl la femei

/ tratament specific
- TA ≥ 130/85 mmHg sau tratament anti HTA
- Glicemie a jeun ≥ 100 mg/dl sau DZ 2 dg anterior
Populatia Organizatia Valoarea prag a circumferintei abdominale
recomandate pt obezitate abdominala

Europeni IDF ≥94 cm B ≥80 cm F

Caucazieni OMS ≥94 cm B ≥80 cm F risc mare

≥102 cm B ≥88 cm F risc foarte
mare

SUA ATP III ≥102 cm B ≥88 cm F

Canada Health ≥102 cm B ≥88 cm F

Canada

Europa Societati ≥102 cm B ≥88 cm F

europene de
cardiologie
Asia IDF ≥90 cm B ≥80 cm F
Incusiv
japonezi
 Riscul de BCV
Risc de 3x mai mare de BCV
ATP III identifica 6 factori care fac legatura intre
Sd Metabolic si BCV :
- obezitate abdominala

- Dislipidemia aterogena

- HTA

- Insulinorezistenta

- IGT

- Status proinflamator

- Status protrombotic
 Risc diabetogen
- Sd Met. Creste de 5x risc de aparitie DZ 2
- Cu cat o persoana are mai multe
componente ale sd si cu cat amplitudiea
acestor modificari este mai mare cu atat
riscul de aparitie a DZ 2 / BCV este mai
mare
- Studiile din literatura de specialitate au
demonstrat ca pers fara Sd Met au u risc
extrem de redus de a dezvolta DZ , in
timp ce prezenta SM este asociata cu risc
crescut de DZ
 Risc de aparitie a fcatului gras non alcoolic
- Probabilitate de 4x mai mare la barbati si de
11,2 ori mai mare la femei de aparitie a
steatohepatitei non alcoolice
- Mecanism: reducerea nivel adiponectina si
excesul de tesut adipos visceral

 Risc oncogen
- Creste riscul de cance in special: carcinom
colorectal , mamar si cancer pancreatic

 Risc de apnee in somn

- Este o conditie progresiva care se agraveaza cu
varsta
- Scor Framingham :
 Populatie americana
 6 factori de risc: sex, v, stare de fumator,
colesterol total, HDL colesterol, TA sistolica

 Risc scazut
 Risc moderat
 Risc crescut

Usor de folosit dar subestimeaza riscul la pers cu

mai multi factori de risc.
 Diagrama SCORE
- Dezvoltate pe populatiile europene ( Romania
regiuni cu risc crescut)
- 5 factori de risc :sex, v, stare de fumator,
colesterol total, TA sistolica

 Risc scazut
 Risc moderat
 Risc crescut
 Specific pt pers cu DZ 2 - scor UKPDS
- Realizeaza predictii de mortalitate coronariana,
crebrobasculara si morbiditate
 10 factori de risc :

sex, v, durata diabetului, etnicitatea, stare de FIA,

stare de fumator, colesterol total, HDL colesterol,
TA sistolica, Hb A1c ,

 Risc scazut < 15 %

 Risc moderat 15-30%
 Risc crescut >= 30 %
 Insulinorezistenta

 Alterarea metabolismului glucidic

 Obezitatea

 Dislipidemia

 HTA
= stare in care o anume concentratie a
insulinei produce un efect biologic mai mic
decat cel asteptat
- Anomalie fizologica
- Creste riscul de aparitie a altor tulburari
metabolice
- Este parte importanta a sd metabolic (
chiar principala pt unii cercetatori)
 Endothelial
Complex Systemic
Dysfunction Inflammation
Dyslipidemia
TG, LDL
HDL

Insulin Athero-
Disordered
Fibrinolysis
Resistance sclerosis

Hypertension Visceral
Type 2 Diabetes Obesity

Pradhan AD et al. JAMA. 2001;286:327-334.

 IR scade capacitatea insulinei de a stimula
transportul intracelular al glucozei
cresterea glicemiei
 hiperinsulinism compensator
 3/4 din pacienti nu dezvolta DZ

IGT -> IR la nivelul m scheletic

IFG -> IR la nivelul hepatic
 Obezitatea abdominala este asociata cu
IR si reprezinta cel mai puternic factor
de risc pt aparitia DZ 2
 Nu inseamna neaparat IR
 ATP III – CA pentru aprecierea tesutului
adipos reflecta mai bine IR decat IMC
 NHANES – CA crescuta cea mai frecvent
intalnita componenta a sd. Metabolic
 “radacina raului”
(obezitate de tip abdominal )
– deteriorare profil lipidic
- anomalii metabolism glucidic
- HTA
 Tesutul adipos ca organ
- Adipokine
prin intermediul lor vor afecta numeroase alte
organe ( ficat muschi creier)
- hormoni, citochine, proteine ale matrixului
extracelular , factori ai complementului,
enzime
TG plasmatice

HDL colesterol

Particule LDL

Acizii grasi liberi plasmatici

Hiperlipidemie postprandiala
 Capacitate aterogena crescuta –
Dislipidemie aterogena

 LDL sunt mai aterogene deoarece sunt

- mai toxice pt endoteliu
- trec mai usor prin membrana bazala
- mai susceptibile la oxidare
- se leaga mai selectiv de receptorii de pe
macrofage ce provin din monocite
 IR si HTA sunt puternic corelate – aprox 50%
din pers cu HTA sunt IR
 Modificari lipidice + hiperinsulinism + IR se
intalnesc mai frevent la pers cu HTA

 Obezitatea , IR determina cresterea TA prin

mecanisme complexe precum
-hiperactivarea cronica a sistemului nervos
simpatic si a tonusului vascular
 CA + TA (Hancu si colab.)

 pentru pers cu:

- risc CV crescut,
- DZ,
- HTA,
- BCV,
- Obezitate,
- dislipidemie.
 Obiective
-scaderea riscului de boala
aterosclerotica
-prevenirea aparitiei DZ
 Tinte terapeutice

-obezitate
-insulinorezistenta
 IDF recomanda ca interventie primara in
cadrul managementului pacientilor cu
Sindrom Metabolic promovarea unui stil de
viata sanatos:

 restrictie calorica moderata (cu 5-10%

pierdere in greutate in primul an);
 consiliere nutritionala;
 cresterea moderata a activitatii fizice.
 Odata stabilit diagnosticul de sindrom
metabolic interventia asupra sa trebuie sa fie
agresiva si fara compromisuri avand
urmatoarele scopuri:

- Reducerea riscului de BCV

- Reducerea riscului de DZ
 Pe termen scurt/mediu: optimizarea stilului de viață

 controlul glicemic
 controlul tensional (TA<130/80 mmHg)
 controlul lipidic (LDL colesterol <100 mg/dl (sub 70
mg/dl la cei cu risc cardiovascular crescut); trigliceride
<150 mg/dl, HDLcolestrol>40 mg/dl la bărbați și >50
mg/dl la femei)
 control ponderal (la normoponderali menținerea
greutății iar la supraponderali și obezi reducerea cu 5-
10% a greutății corporale în primul an)
 control plachetar (tratamentul cu aspirină, clopidogrel,
ticlopidină)
 optimizarea psihosociala
Lebovitz H et al. “Therapy for diabetes mellitus and related disorders”,
Fifth edition, American Diabetes Association, 2009.
Pe termen lung este necesar tratament de lunga durata si urmarire periodica
 Tratament dislipidemie:

- Fibrati – imbunatatesc toti parametri

dislipidemiei aterogene
- Statine – scad LDL colesterol
- Fibrati si statine – in combinatie , cu
atentie sporita la ef adverse
 TA > = 140/90 mmHg conform literaturii de
specialitate si recomandarilor JNC 7
 La pacientii cu DZ , tratamentul va fi
administrat de la valori > = 130/80mmHg
Optiuni:
- IECA beneficiu crescut la pacietii cu DZ

Totusi scaderea TA per se reprezinta cel mai

important beneficiu si prin urmare nu exista o
schema terapeutica preferintiala
Orice ag antihipertensiv poate fi folosit
 Interes crescut pt medicam care scad IR ,
intarzie aparitia DZ 2 , si reduc riscul de BCV la
pacientii cu sindrom metabolic

• Metformin - prediabet ,
• Tiazolidindione – IGT, IR

conform ultimelor sudii din literatura de

specialitate
 Pentru pers la care OSV nu este suficienta si
care au risc marit de BCV putem opta pentru
terapie farmacologica .
 Este necesar sa tratam componentele
individuale ale sindromului metabolic pentru
a obtine reducerea riscului asociat fiecarui
component , ducand astfel la reducerea
riscului total cu impact asupra BCV si DZ
 Renuntare la obiceiuri nocive
 Inceperea unui stil de viata sanatos
 Complianta pacientului
 Aderenta pacientului – depinde de factori
individuali, psihologici, sociali, culturali, de
mediu, urmarire si monitorizare medicala

 Scadere ponderala cu aprox 7-10% de la

greutatea initiala in urmatoarele 6-12 luni
 Cresterea activitatii fizice : 30 min, 5
zile/sapt
 Diete echilibrate dar cu un deficit de
500- 1000kcal /zi
 HC 45 – 60%
 Proteine - 15 %
 Lipide < 30%