Ministerul Educației al Repuplicii Moldova

Centrul de Excelență în Construcții din Chișinău

Catedra: ,, Tehnologii Utilaj și Instalații Inginerești ”

Sarcină Individuală
Proiect de curs
Disciplina: ,, ”Tehnologia prelucrari mecanice a lemnului

Tema: “ Organizarea locui de munca “

Data însemnării sarcinii: ______2019

Data susținerii Proiectului: ______2019

A elaborat: elevul grupei TPL 17.09 Gladuneac Grigore

A verificat: prof. Plucci Angela

Chisinau 2019
 Ministerul Educației al Repuplicii Moldova
Centrul de Excelență în Construcții din Chișinău

Catedra: ,, Tehnologii Utilaj și Instalații Inginerești ”

Proiect de curs
Disciplina: ,, ”Tehnologia prelucrari mecanice a lemnului

Tema: “ Organizarea locui de munca “

Data însemnării sarcinii: ______2019

Data susținerii Proiectului: ______2019

A elaborat: elevul grupei TPL 17.09 Gladuneac Grigore

A verificat: prof. Plucci Angela

Chisinau 2019
 CAPITOLUL I

Introdcerea

Cuprins
1.Introducerea-------------------------------------------------------------------------------------------------------
2.Matere prime------------------------------------------------------------------------------------------------------

-1.1cerințe tehnice de materi------------------------------------------------------------------------------------

1.2 caractiristica materii prime---------------------------------------------------------------------------------

3.Organizarea locului de munca--------------------------------------------------------------------------------

4.Algoritmul procesului tehnologic----------------------------------------------------------------------------

5.Descrierea procesului tehnologic ---------------------------------------------------------------------------

6.Normarea muncii------------------------------------------------------------------------------------------------

7.Controlul tehnic-------------------------------------------------------------------------------------------------

8.8.1Masini utilaje,scule si unelte---------------------------------------------------------------------------

8.2Caractiristica uneltelor-----------------------------------------------------------------------------------

9.Protectia muncii si a mediului ambiat-------------------------------------------------------------------

10.Masuri anti-incendiu----------------------------------------------------------------------------------------

11Bibliografia------------------------------------------------------------------------------------------------------

1.Introducere
In ultimele decenii industria de prelucrare a lembului a facut un sal spectacolos atit pe linia
dezvoltarii cercetarii,cit mai ales in directia tehnologii de prelucrare a materii prime si de
transformare a acestuia in produse semifinite si finite.industria de prelucrare a lemnului
trebuie sa se realizeze ,in continuare ,atit pe line dezvoltarii cercetarii,cit si,mai ales,in
directia tehnologii de prelucrare a materii prime si de transformare in produse finite si
semifinite,in raport cu sursele limitate de masa lemnoasa,cu urmare a explotarii nerationale
a padurilor din ultimi decenii.

Lucrarea de fata,prima care se adreseaza maistrilor din industria lemnului,trateaza intr-un

tot unitar mijloacile,metodele avansate si progresele realizate in tehnologia de prelucrare a
lemnului ,cit si cele legate de conducerea si organizarea formatilor de lucru , a aplicarii
legislatii actuala in strinsa corelatia cu rolul si atributiile maistrului
 CAPITOLUL II
Materia prima
Cerinte tehnice fata de materia prima

2.Materii prime
Materia prima-materia care se folosaste in foarma in care se gaseste in natura sau care nau
trecut prin lucrari nesemnificative.Materiale- produse obtinude din prelucrarea materi prime
de baza.Lemnul se obtine prin plrelucrarea arborilor:1busteni trunchiuri de copaci taieate la
anumite lungimi2cherestea-se obtine prin taierea bustenilor in lungime ,pararele cu axa
logitudinala.Este materie prima pentru obtinerea mobilei,parchetului,instrumente muzicale
etc.Dulapi au grosimea de 28-75 mm la rasinoase si 50-100 la foioase,iar latimea este mai
mare decit dulapul grosime,;se utilizeaza pentru schele ,poduri,aterial pentru timplarie si
mobila.Grosimea scinturii 24 mm la rasinoasa,si 40 la foioase-se folosesc pentru
cofraje,garduri,in constructie,tamplarie ect.Rigla intre 40 si 100 se folosesc la excutarea
suportului pentru acoperisuri,pentru lucrari de timplarie.
 2.2Caractiristica materii prime
1Stejarul (Quercus robur L., Sin.: Quercus pedunculata Hoffm.), de asemenea numit
și stejar pedunculat, este un arbore din zona temperată, înalt, cu ramuri puternice,
noduroase, coroană largă și bogată. Scoarța stejarului este de culoare brun-
negricioasă, aspră, adânc brăzdată, adăpostind adesea o micro-faună activă (în
special furnici și anumite specii de gândaci). Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de
lobi. Pețiolul este scurt (4–8 cm). Stejarul înflorește în luna mai. Fructul este
o achenă denumită ghindă. Se întâlnește mai ales la câmpie și în zonele colinare,
foarte rar la deal. În afară de pădurile curate de stejar, numite stejărete, stejarul se
găsește și în amestec cu alte foioase, în așa-numitele păduri de șleau.

Este răspândit în Europa, Asia Mică și alte câteva zone asiatice, Africa de Nord. În trvecutv
era mult mai răspândit, de multe ori în amestecuri cu fagul și alte foioase
Ghinda a fost folosită de-a lungul timpului atât la hrana porcilor, fiind foarte apreciată și
de mistreți, alături de jir, cât și la confecționarea de coliere și păpușele pentru copii, și chiar la
unele piese de mobilier sau "bibelouri" rustice.
Scoarța de stejar este folosită din antichitate în tăbăcărie, deoarece conține mari cantități de
tanin foarte eficienți în prelucrarea pielii.
Lemnul de stejar este lemn prețios, de calitate superioară, mai ales dacă este uscat
corespunzător. Lemnul de stejar uscat natural, având peste 12 ani vechime, este scump, fiind
folosit pentru mobilă de lux, iahturi de lux, construcții de lux etc. Aproape două secole
traversele de stejar au fost folosite cu mult succes în dezvoltarea căilor ferate, doar recent
începând înlocuirea lor conform noilor tehnologii de transport. Lemnul de stejar se folosește
pe scară largă în construcțiile de lemn sau mixte, iar în industria mobilei, acolo unde nu se
găsește, este una din principalele varietăți imitate, alături de nuc și cireș.
Molidul (Picea abies L., H. Karst.) este o specie de arbori coniferi care pot avea înălțimea
până la 50 m (arbori din clasa I si II Kraft) și diametrul trunchiului până la 1-1.5 m, cu
coroană piramidal-conică, permanent verde, cu frunze aciforme de culoare verde inchis

Are un temperament de semilumină, de aceea trebuie cultivat sub umbra speciilor pionere /
invadatoare (plop, mesteacăn).

Ritidom brun-roșcat crăpat longitudinal. Înrădăcinarea este trasantă, de aceea suferă des

doborâturi de vânt. Forma conic-piramidală a coroanei se datorează creșterii din ce în ce mai
scurte a crengilor, dinspre bază spre vârf. Molizii mai bătrâni, care cresc în desișul codrilor,
își pierd crengile de la bază (acest fenomen se numește elagaj natural și se datorează faptului
că lumina nu mai pătrunde la baza arboretului), coroana urcând spre mijlocul tulpinii. De
asemenea, în condițiile unei lumini naturale slabe, aceștia prezintă o creștere laterală slabă, în
comparație cu arborii mai izolați.
Florile molidului sunt unisexuat-monoice, cele mascule producând foarte mult polenanemofil,
care primăvara formează, în bătaia vântului, adevărați nori de praf gălbui în jurul arborelui.
Florile femele apar ca niște mici ghemotoace, care după fecundare se transformă în conuri ai
căror solzi adăpostesc sămânța; conurile sunt pendente , sămânța este înaripată.
Preferințe pedologice: preferă solurile acide.Vârsta exploatabilității se situează în jurul
vârstei de 90-110 ani. Răspândirea: pădurile de molid acoperă 22% din suprafața forestieră a
României.

2.2 Cerințe tehnice față de materia primă

Lemnul e un material anizotropic pentru că e format din fibre dispuse într-un mod
specific.De aceea el nu are aceleași proprietăți fizice și mecanice în toate direcțiile.

Aceste proprietăți se schimbă,în funcție de direcția în care se execută o anumită forță.

Există trei direcții principale,fiecare cu anumite proprietăți.

-Direcția axială, e direcția longitudinală, paralelă cu axa trunchiului.Pe această direcție

arborele are cele mai bune proprietăți de utilizare comercială.

-Direcția radială, e direcția perpendiculară pe fibre și paralelă cu razele medulare.

-Direcția tangențială, și aceasta e perpendiculară pe fibre,dar e paralelă cu inelele de

creștere.

Deformarea elastică-arată rezistența la deformarea elastică.

Modul de elasticitate a lemnului depinde de specie,de umeditatea lemnului,cât și de tipul

tensiunii,natura,direcția și durata tensiunii.

Elasticitatea crește la creșterea densității brute și scade la niveluri ridicate ale umidității
lemnului.
-Flexibilitatea – esteproprietatea lemnului de a fi îndoit sau deformat pe direcție
longitudinală fără a se rupe.Acest lemn e potrivit pentru fabricarea obiectelor
curbate,mobilier,roți,instrumente muzicale.În prezent creșterea flexibilității se obține prin
folosirea aburului.
-Duritatea lemnului – e dată de capacitatea lemnului de a rezista penetrării cu obiecte
străine care pătrund în suprafața sa.

Duritatea lemnului e dată de compoziția fibrelor sale și de structura sa,de specie,de partea
de trunchi folosită și de vârsta lemnului.

-Tăria lemnului – e rezistența lemnului în fața unei forțe aplicate perpendicular pe fibre.
-Rezistența la despicare – rezistența lemnului în fața unei forțe în direcția paralelă cu
fibrele lemnului,la tăierea sau ciopîrțirea lemnului.
-Rezistența la frecare – este peternică pe direcția perpendiculară direcției fibrelor,mai mică
pe direcția tangentă și foarte mică pe direcția radială.
-Rezistența la tensiune – lemnul este rezistent la tensiune pe direcția longitudinală a
fibrelor.
-Rezistența la compresiune – rezistența lemnului în fața unei forțe care se exercită paralel
sau perpendicular pe direcția fibrelor.
-Rezistența la îndoire – este rezistența lemnului în fața unei forțe care se exercită în unghi
drept pe direcția fibrelor.
 CAPITOLUL III

Organizarea locului de munca

Organizarea locului de munca

Rendeluirea
Legenda:

1.Feristrau panglic

2.Feristrau circular de retezat

3.Feristrau circular de spintecare

4.Masina de indreptat

5.Masa de frezat de sus

6.Masina de rendeluit

Organizarea locului de munca

Vopsirea

Legenda

1.Pesa ne prelucrata

2.Feristrau panglic

3.Feristrau circular pentru taiere in lung

4.Masina de slefuit

5.Masa de frezat de sus

6.Masina de gaurit

7.Masina de slefuit

8.Instalatia de aplicarea pelicolei de vopsea

 CAPITOLUL IV

Algoritmul procesului de munca

Algoritmul procesului de tehnologic

Vopsire

1.Transportarea materii prime

2.Verificarea
3.Retizarea

4.Slefuirea

5.Desprafuirea

6.Aplicarea grundului

7.Slefuirea

8.Desprafuirea

9.Aplicarea stratului de vopsea

3.Algoritmul procesului tehnologic.

Rendeluire

1.Transportarea materii prime

2.Verificarea

3.Croirea

4.Retizarea

5.Spintecarea

6.Îndreptarea

7.Frezarea

8.Rendeluirea
 CAPITOLUL V

Descrierea procesului de munca

Descrierea procesului tehnologic

Procesul tehnologic reprezinta un ansanblu de operatii mecanice,fizice,chimici,care prin

actiunea simultana sau succesiva transforma material prim in bunuri

1-Transportarea materi prime in hala de lucru are loc cu ajutorul unui distribuitor
mecanizat
2-Verificarea materi prime este efectuat controlul calitativ si cantitativ

Calitatic-se face visual

Cantitativ-prin verificarea dimensiunilor

3-Controlul in lant este cind fiecare muncitor in verifica pe loc precedent

4-Croirea este metoda de taiere inchisa de feristrau in vederea obtiniri a

semifabricatului,se executa taituri 90 de grade

5-Operatia de retezare este operatia executata pentru a obtine canturile cu o suprafata

plana3.

furnirilor taieate plan.

8-Operatia de frezare este operatia de fasonare a suprafetilor si canturilor pieselor

drepte pentru realizarea celor mai variate profiluri
 CAPTOLUL VI

Calcului timpului normat la excutarea

operatilor

Rendeluirea

Avem de prelucrat o cherestea cu lungimea de 6m ,latimea 10cm,grosimea 5

1.Transportarea cherestelei in hala cu ajutorul podului ruland—2min

2.Verificarea---10min
3.Croirea---18min

4.Retizarea---1min

5.Spinecarea---14min

6.Indreptarea---20min

7.Frezarea---30min

8.Rendeluirea---15min

Vopsirea

Avem de prelucrat o cherestea cu lungimea de 8m,latimea 12cm,grosimea 6

1.Transportarea cherestelei in hala cu ajutorul podului ruland---2min

2.Verificarea---10min

3.Retizarea---2min

4.Slefuirea---15min

5.Desprafuirea---10min

6.Aplicarea grundului---1:30ore

7.Slefuirea---15min

8.Desprafuirea---10min

9.Aplicarea stratului de vopsia---1ora

 CAPITOLUL VII
Controlul tehnic

. Control tehnic

-
- Realizarea unor produse de calitate constituie unul din obiectivele de bază prin
care se urmărește asigurarea eficienței economice în toate halele de producere,
activitatea controlului tehnic având o importanță foarte mare în procesul de prelucrare
și producere.
- Produsele industriei lemnului formează o gamă de sortimente din ce în ce mai
bogată, cu o valoare superioară de întrebuințare a produselor cu o calitate înaltă.
- Obiectivele controlului tehnic sânt:
- - Verificarea calității producției:
- Caracteristicile materialelor utilizate,forma,dimensiunile produsului , gradul de
finisare sau alte caracteristici ale produsului;
- - respectarea condițiilor prevăzute în Stas-uri norme interne,caiete de sarcini sau alte
condiții stipulate prin contract;
- - prevenirea și eliminarea rebuturilor a produselor declasate din procesul de fabricație;
- - respectare tehnologiilor de fabricație din momentul intrării materialelor pînă la
livrarea produselor finite.
- Formele de control tehnic sînt următoarele:
- - preventive: lucrările pregătitoare a mașinilor,materiei prime , forța de
muncă,documentarea propriu-zisă,finanțarea etc;
- - în cursul executării producției:
- Verificarea cantitativă și calitativă a lucrărilor ce se execută; formă și importanță;
- - la sfîrșitul lucrarii: recepția definitivă introducerea în magazine pentru livrare ,
ștampilare și eliberarea certificatelor de calitate.
- Unitățile producătoare a plăcilor prelucrate prin lăcuire răspund de orice deficiență de
calitate apărută în termenul de garanție,precum și de eventualele vicii ascunse de
fabricație , apărute în perioada normată de utilizare.
- Produsele sînt concepute și realizate pentru a satisface anumite funcții.Calitatea
produselor reprezintă totalitatea proprietăților unui produs,măsura în care el satisface
necesitățile societății , condițiilor tehnico-economice și estetice al gradului de utilitate
și eficiență economică pe care le asigură.
- În funcție de faza în care se execută și de materialul asupra căruia se execută
controlul, se folosește o mare diversitate de instrumente, aparate și dispozitive de
măsurat,cu ajutorul carora se execută controlul tehnic de calitate.
- La procesul de aplicare, mașina de aplicat trebuie să prezinte precizia cea mai înaltă
de aplicare prevăzută în normele și caracteristicele mașinii. Aceasta se verifică prin
aplicarea pe un reper probă asemănător celor de prelucrat.După aplicare se verifică
calitatea aplicării,aderența acesteia și grosimea peliculei.La aplicarea pe suprafețe de
dimensiuni mari se verifică planetatea aplicării, precum și calitatea netezirii.După
 uscare și zvîntare se verifică calitatea uscării în vederea finisării fără crăpături, fisuri
sau alipiri a peliculei de la suportul lemnos. Înainte de a se aplica lacul se execută un
control tehnic pentru pregătirea și curățarea suprafețelor cu ajutorul operației de
desprăfuire.
- Obținerea unor produse de calitate se datorează controlului tehnic în procesul de
prelucrare și execuție.
- La controlul de calitate al materiei prime si materialelor se utilizeaza urmatoarele
instrumente,dispositive si aparate:metru,rigla
metalica,subler,micrometre,comparatoare,aparate electrice pentru determinarea
umiditatii(umidometru).
- Pentru verificarea si receptionarea lacurilor,emailurilor,adezivilor se folosesc balanțe
de precizie,etuve,exicatoare,viscozimetru,areometre,ionometre,hirtie sau solutii de
indicatori.
- O alta categorie de dispozitive se refera la verificarea preciziei de lucru a masinilor
si sculelor in cadrul atelierului mecanic,ateliere de ascutit ,grupul de
reglori,laboratorul de metrologie,cit si la masuratorile legate de activitatea atelierului
in pregatirea SDV-urilor.
 CAPITOLUL IX

Masini ,utilaje,scule si unelte

Caractiristica uneltelor

Rendeluirea
Mese de lucru din fonta cu nervuri pentru consolidare;

▪ Suprafata rectificata a mesei din fonta, cu structura deosebita pentru alunecarea lina a
materialului;

▪ Avans asigurat cu valturi metalice cu diam de 50 mm, actionate de motor independent;

▪ Valt de intrare canelat elicoidal pentru a asigura alimentarea uniforma a materialului;

▪ Masa la grosime sustinuta de 4 coloane pentru a oferi stabilitate maxima;

▪ Grup de rindeluire montat in lagare robuste, din fonta;

▪ Reglare electrica a mesei de grosime in inaltime, cu afisaj mecanic si manivela pentru

reglaj fin;

▪ Motor principal cu franare electromagnetica pentru oprirea de urgenta;

▪ Toate normele CE in vigoare pentru protectia operatorului;

Date tehnice

Latime de lucru 510 mm

Diam ax port-cutit 100 mm

Nr cutite pe ax 4 buc

Span max 6 mm

Dim masa la grosime 510x1050 mm

Viteza avans la grosime 8/16 m/min

Grosime de lucru 5-250 mm

Diam hota exhaustare 160 mm

Turatie de lucru 6000 rpm

Putere motor 5,5 kW

Putere motor avans 0,5 kW

Tensiune 380 V

Greutate 650 kg
Reglare electrica a mesei de grosime in inaltime, cu afisaj mecanic si manivela pentru
reglaj fin.

4 coloane de sustinere a mesei mobile care asigura stabilitate maxima in timpul lucrului.

Dimensiune max a materialului la rindeluirea la grosime de 250mm. Suprafata

rectificata a mesei de lucru, pentru alunecarea lina a materialului.
Lagare rectificate din fonta care gazduiesc rulmentii la ambele capete ale axului si
valturilor de avans.

Avans asigurat cu valturi metalice antrenate cu lant si pinioane calite. Valtul de la

intrare este canelat elicoidal ptr alimentarea constanta a materialului.

(Opt.-42COMF) Afisaj digital al cotei la grosime si 4 viteze de avans alternate din buton.

(Opt.-RUBROL) Valt de avans cauciucat la iesire. Nu lasa urme pe materialul prelucrat
.(Opt.-40TORS) Ax de rindeluire cu cutite elicoidale amovibile. Zgomot redus. Durata de
viata superioara. Consum scazut de energie.
Vopsirea

 vopsire in camp electrostatic. Sc Prisma detine si instalatie de vopsire mobila cu

vopsea lichida
 servicii de presaj – realizate cu prese hidraulice si mecanice
 debitare tabla cu dimensiuni pana la 1 m lungime si latime de 80 cm
 slefuire
 sablare
 sudura
 galvanizare
 transport marfa cu greutate de pana la 3,5t

Sablarea:

Este o metoda simpla de curatire a suprafetelor de orice tip (metal , masa plastica ,
lemn, sticla., zidarie, etc. ) , curatire care apoi este urmata de un procedeu oarecare de
protectie ( acoperiri electrochimice , vopsire , lacuire , uleiere , etc ) a suprafetelor.

Principiul metodei

Consta din bombardarea suprafetelor cu un jet de aer comprimatsub presiune care prin
impact produce curatarea de contaminanti ( tunder, rugina, praf, etc ) a suprafetelor.
Functie de starea initiala a suprafetei pecum si de gradul de finite urmarit ca si agent de
sablare se poate folosi : nisipul curatos. alicele de plumb, electocoridonul, perlele de
sticla .

Dotari

Operatie de sablare se executa intr-o cabina de sablat inchisa etans pevazuta cu o

ventilatie proprie , cu ajutorul unui pistol de sablare cu nisip cuartos .S.C. Prismainfo
detine si o statie de sablare mobile cu care se pot sabla suprafete mari la domiciliul
clientului.In cadrul atelierului de sablare pe linga alte operatii specifice s-a pus la punct
un procedeu de reconditionare de inalta calitate a rotiilor aoto de diverse dimensiuni atit
din tabla cit si din aliaj de aluminiu.Dupa reconditionare rotile

.
CAPITOLUL VIII

Verifecatoarele
Aparate si dispozitive pentru controlul materiei prime

lemnoase:rigla metalica,subler de exterior,subler de interior,micrometru,comparator cu

cadran.

Șublerul este un instrument de măsură a lungimii, folosit pentru a măsura cu o precizie de

până la o sutime de milimetru, lungimea sau lățimea unui obiect, distanța între două planuri
sau profunzimea unei găuri.

Șublerul este utilizat în general în mecanică pentru a măsura distanța dintre suprafețele opuse
ale corpurilor.

O rudă apropiată a șublerului este micrometrul (instrument mai precis decât șublerul)

Dreptarul este o riglă din lemn cu lungimea de 1-2 m,lățimea de 5-15cm și grosimea de 20-
25cm.Este folosit la trasarea semnelor și verificarea planietății suprafețelor.

Ruleta de buzunar este alcătuită dintr-o lamă elastică de oțel,marcată în centimetri și

milimetri,și o cutie cilindrică prevăzută cu un buton cu arc,care asigură înfășurarea și
desfășurarea lamei în jurul lui.Ea se utilizează ușor și nu se degradează cee ace permite
realizarea unor măsurări mai exacte.

Micrometrul este un instrument pentru măsurarea lungimilor mici, de ordinal micronilor, al

cărui principiu de funcționare se bazează pe transformarea mișcării de rotație a unui șurub
micrometric în mișcare de translație. Este un instrument de mare precizie.
 CAPITOLUL X

Protectia munci si a mediului ambiant

 . Protecția muncii și mediului ambiant

O primă măsură a carei aplicare aduce un aport deosebit la îndeplinirea sarcinilor de

producție cu eforturi fizice reduse pentru muncitori și contribuie la prevenirea unor accidete
de muncă în hala de prelucrare a lemnului, este organizarea locului de muncă.

La locul de muncă al lucrătorilor din industria lemnului nu trebuie să fie nici un obiect de
prisos , care să-l stînjenească în executarea diferitor miscări si mînuiri legate de munca sa
productivă.

Platformelel cu piese brute trebuie așezate în partea dreaptă a muncitorului, iar cele cu
piese prelucrate în partea stîngă. Acestă așezare îi va da posibilitate muncitorului să simplifice
și să reducă numărul mișcărilor sale.

Înainte de a începe lucrul, operatorul este obligat să treacă un instructaj introductiv

referitor la chestiunile de ordin general ale tehnicii securității la locul de muncă.În afară de
aceasta muncitorii trebuie sa aibă calificarea profesională prevăzută de indicatorul general al
meseriilor și periodic să treacă un instructaj de producție repetat referitor la tehnica securității.

La operația de lăcuit muncitorul este obligat să folosească în mod corect echipamentul și

materialele de protecție acordate pentru locul de muncă și operația respectivă.

Reglarea și ajustarea utilajului se execută numai atunci cînd întrerupătorul de intrare este
deconectat.

În perioada cînd utilajele nu funcționează, trebuie verificată funcționarea dispozitivelor prin

care se comandă pornirea,frînarea sau oprirea.

Înainte de începutul lucrului se pune în ordine îmbrăcămintea de lucru: capetele mînicilor

se încheie sau se leagă, capetele halatului se strîng, părul se acoperă.

După pornire,mașina trebuie lăsată să funcționeze în gol, o perioadă de timp, pînă se

constată că ea nu prezintă nici o defecțiune, apoi se începe lucrul efectiv. Dacă apar vibrații
mașina se deconectează și se verifică calitatea achilibrării.
 Se interzice blocarea cu deșeuri și piese prelucrate a mașinii, locurilor de trecere și de
acces la mașină, la mecanisme hidraulice și la aparatajul electric. Locul trebuie pregătit
conform cerințelor tehnologice executării operațiilor.

Se interzice avansarea în mașină a pieselor ale căror dimensiuni sunt mai mari sau mai
mici decît cele prevăzute de procesul tehnologic.În timpul funcționării mașinii nu se permite
deschiderea sau îndepărtarea dispozitivelor de protecție.

Nu se recomandă împingerea în mașină cu obiecte de metal a pieselor de prelucrat.

Scoaterea curelelor de pe roțile de transmitere a forței de lucru sau așezarea lor pe roți,
deschiderea dispozitivelor de protecție se execută numai după oprirea totală a elementelor
rotative.

Toate mașinile și instalațiile de producere trebuie să fie racordate la instalațiile de

exhaustare, care trebuie sa funcționeze fără întrerupere și la parametri proiectați.

La locul de muncă cît și în hala de producție trebuie să fie iluminarea corespunzătoare pe

cît posibil să fie naturală în caz contrar să se realizeze cea artificială.Microclimatul, respectiv
temperatura, umiditatea și viteza relativă a aerului trebuie să aibă valori optime
corespunzătoare normelor departamentale de protecție a muncii.Spațiile de prelucrare nu
trebuie să fie blocate cu stive de materii prime sau cu produse finite.

Pentru a preveni acidentele prin electrocutare, este necesar ca muncitorul să controleze

dacă mașina este legată cu pămîntul.

Muncitorul trebuie să cunoască și să respecte cu strictețe regulele tehnicii securității la

executarea lucrului cu dispozitive de încărcare și descărcare. Se interzice staționarea în zona

de acțiune a transportorului și în locuirile deaspra cărora se deplasează încarcături.

 Tehnica securitatii

1-La lucru este primită persoana care a împlinit 18 ani şi care a făcut cunoştinţă
cutehnica securităţii la deservirea utilajelor;
2-Locul de lucru trebuie să fie curat;
3-Locul de lucru nu se lasă fără supraveghere;
4-Corpul motorului electric şi butoanele electrice trebuie să aibă legătură cu pămîntul;
5-Butoanele electrice se pornesc şi se orpesc cu miinele uscate:
6-Butoanele electrice nu se spală ci se şterg cu o cârpă umedă în caz că sunt murdare;
7-În caz de ieşire din funcţie a utilajului, utilajul se opreşte, se aduce la
cunoştinţămaiestrul de schimb şi se cheamă electricianul de schimb;
8-În secţie se menţine un comportament adecvat;
9-Igiena de producţie este un sistem de acţiuni organizatorice şi sanitaro-igienice
carepreîntîmpină influenţa factorilor de producere dăunători asupra omului.
Influenţaacestor factori provoacă diferite boli.
10-Echipament special in functie de masina de lucru
11-Verificarea fixarii a arborelui port cutit
 CAPITOLUL XI

Masuri anti-incendiu
10.Masuri anti-incendiu

1.praful de lemn si rumegusul trebuie evacuat in afara atelierului

2.Ferbirea,incalzirea si prepararea adezivelor trebuie sa se faca in incapere diferite

3.instalatile electrice de iluminat si forta trebuie sa fie corespunzatoare pentru incaperile

cu pericol de incendiu si explozie

4.Toate motoarele si masinile actionate electric trebuie sa fie legate de pamant

5.Iluminatul incaperilor se va face cu lampi protejate impotriva prafului

 Bibliografia
1-http://www.lemnucs.com/Default.aspx
2-http://www.piatrasilemn.ro/imbinare.php
3-wikipesia
4-scribd
5-Cartea (Prelucrarea manuala a lemnului)