ECONOMIA COMBUSTIBILILOR

partea 1

CURS 5
2020 – 2021

s.l. dr.ing Elena Pop

 Combustibili lichizi

 Combustibilii lichizi provin de regulă din ţiţei şi mai rar din şisturi sau
nisipuri bituminoase. (Există şi combustibili lichizi care rezultă din
hidrogenarea termică a cărbunilor sau sinteza catalitică a gazelor de
gazogen, dar utilizarea lor este foarte redusă).

 Ţiţeiul sau petrolul brut este un amestec de hidrocarburi şi impurităţi

asociate, ca de exemplu sulful.
 există în natură, în fază lichidă, în condiţii standard de temperatură
şi presiune însa, caracteristicile sale fizice (densitate, viscozitate,
etc.) sunt extrem de variabile.
 lichid vâscos;
 culoare brun-neagră cu reflexe albăstrui, rareori gălbui;
 miros caracteristic;
 mai uşor decât apa (ρ = 0,700 – 0,930 g/cm3);
 nu are temperatura de fierbere fixă = amestec de
hidrocarburi.
Origine: descompunerea anaerobă a organismelor vegetale de pe fundul
marilor – sapropel (mat. primă din care s-a format ţiţeiul)

În stare brută (nerafinat) conţine peste 17 000 de substanţe organice

complexe, motiv pentru care este materia primă cea mai importantă
pentru industria chimică (vopsele, medicamente, materiale plastice, etc.)
şi producerea carburanţilor.

Zăcămintele de ţiţei sunt însoţite de:

 gaze – la partea superioară;
 apă sărată – la baza zăcământului.

!!! Cu cât zăcământul este la o presiune mai mare cu atât procentul de

hidrocarburi gazoase dizolvate în ţiţei este mai mare – gaze de sondă.

Ţiţeiul pentru a putea fi folosit trebuie să fie separat în produse cu conţinut

diferit de volatile.

Din ţiţei, prin distilare se obţin următorii principali produşi lichizi:

• benzinele, cu utilizare numai în transport;
• petrolul lampant şi kerosenul;
• motorina şi combustibilii lichizi uşori;
• păcura.
 Petrolul lampant este un produs al distilării medii, la valori ale
temperaturii de 150-300oC. Din această categorie face parte şi kerosenul
(temperatura medie de distilare 250oC), combustibil utilizat la
turbomotoarele de avion. Kerosenul răspunde unor cerinţe stricte ale
utilizării cum ar fi punctul de aprindere şi punctul de congelare. Petrolul
lampant are astăzi utilizări energetice.

 Motorina şi combustibilii lichizi uşori sunt produşi de distilare la

temperaturile de 180-380oC.

 Păcura (combustibil lichid greu) este un produs de distilare la temperaturi

de 380-540oC. Păcura este caracterizată ca un produs cu o viscozitate
foarte ridicată la temperatura mediului. Pentru manipulare şi ardere
necesită o sensibilă încălzire.

 În scopuri energetice, dintre derivatele petrolului se utilizează în special

păcura, asa numiţii combustibili lichizi uşori (tip M sau tip LU), dar şi
deşeuri lichide (uleiuri, gudroane, leşii, etc.)
 Combustibilii lichizi uşori se obţin prin amestecarea păcurii cu motorina şi
sunt folosiţi în special pentru avantajul viscozităţii reduse la temperatura
ambiantă.

 Păcura prezintă avantajul unei puteri calorifice inferioare ridicate (circa

40000 kJ/kg), poate fi uşor transportată şi stocată, iar în urma arderii nu
produce cenuşă ca element de poluare.
Schema instalaţiei de distilare a ţiţeiului la presiune
atmosferică şi în vid

pf 40-2050C

pf 175-2500C

pf 250-3000C

reziduul de la distilarea primară

1. –cuptor tubular; 2. – coloană de distilare, cu talere, la presiune atmosferică.

3. – coloană de distilare în vid; 4. –separator; 5.- condensator
Analiza elementară

 Ca si in cazul combustibililor solizi, compoziţia combustibililor lichizi se dă

prin analiza elementară, care cuprinde şapte elemente, cu exprimare în
procente gravimetrice:

C i  H i  S ci  O i  N i  Ai  Wti  100, %.

 De o importanţă deosebită este conţinutul de sulf combustibil - influenţe

negative. Astfel, prin formarea de SO 2 şi în special de SO3, conduce atât la
poluarea mediului (ploile acide sunt principalele efecte) cât şi coroziunea
schimbătoarelor finale de căldură ale cazanelor (acolo unde temperatura
metalului este sub temperatura de rouă acidă, cu apariţia condensării
vaporilor de apă din gazele de ardere şi formarea de H 2 SO4 ).
Caracteristicile energetice ale combustibililor lichizi

 După conţinutul de sulf, păcurile sunt clasificate în modul următor:

c  1% ;
i
 păcură cu conţinut redus de sulf, S
 păcură cu conţinut mediu de sulf, S c  1  2% ;
i

păcură cu conţinut ridicat de sulf, S c  2%.

i


 Analizând compoziţia combustibililor lichizi, se poate spune că aceştia au

un procent foarte mare de carbon (raportul C i / H i  8 ) şi un
conţinut redus de materii minerale. De regulă A  1% , substanţele
i

minerale fiind în general combinaţii ale metalelor alcaline pământoase.

Cantitatea de apă este redusă,
Wti  1  1,5% .
 De o mare importanţă din punct de vedere al emisiei de oxizi de azot (NO x )
este conţinutul de azot. De regulă N i  0,1  0,25% , dar se întâlnesc şi
combustibili lichizi cu conţinut foarte ridicat de azot, la care N  0,7  1,1% ,
i

caz în care emisia de oxizi de azot din „combustibil” are o pondere

însemnată.

 Principalele caracteristici energetice ale combustibililor lichizi sunt:

 viscozitatea,
 tensiunea superficială,
 temperatura de congelare,
 temperatura (punctul) de inflamabilitate,
 conţinutul de cocs,
 aciditatea minerală.
a. Viscozitatea,
 Viscozitatea convenţională Engler, exprimată prin gradul Engler, notat E,
reprezintă raportul dintre timpul necesar scurgerii a 200 ml de combustibil
lichid la temperatura de determinare a viscozităţii şi timpul necesar scurgerii
a aceleaşi cantităţi de apă distilată la 20ºC. Determinarea se face cu
aparatul Engler (STAS 117-66).
 Viscozitatea dinamică se măsoară cu ajutorul viscozimetrului Höppler, şi
constă în determinarea timpului de cădere a unei bile printr-o coloană
înclinată de combustibil lichid.

- pentru pompare este nevoie de o viscozitate cuprinsă între 30ºE şi 90ºE

(corespunzând unei valori de temperatură de 60-90ºC),
- pentru pulverizare de o viscozitate de 2-3ºE (păcurile foarte vâscoase au
nevoie de o preîncălzire în domeniul a 130-160º pentru atingerea acestei
valori).
Combustibilii lichizi uşori au la temperatura mediului o viscozitate adecvată
manipulării şi pulverizării (de regulă viscozitatea la 50ºC este sub 6ºE).

Pentru transformarea viscozitatii cinematice exprimate in grade Engler ăn

viscozitate dinamică se folosește relatia:
b. Tensiunea superficială,
 mare influenţă asupra procesului de pulverizare se determină cu
tensiometrul şi se exprimă în N/m.

c. Temperatura (punctul) de congelare

 reprezintă temperatura la care fluidul devine atât de vâscos încât aflat într-o
eprubetă înclinată cu 45º nu-şi schimbă meniscul timp de un minut (STAS 39-
80).
 Această temperatură dă informaţii privind pomparea (manipularea) şi stocarea
combustibilului lichid.
 Păcurile utilizate în ţara noastră au punctul de congelare între 10ºC şi 40ºC.

d. Temperatura (punctul) de inflamabilitate

 este temperatura minimă, la care, la presiunea normală, vaporii degajaţi prin
încălzirea combustibilului lichid, în amestec cu aerul se aprind de la o sursă
incandescentă.
e. Conţinutul de cocs
 Faza finală a procesului de ardere este influenţată de conţinutul de cocs.
 are influenţe negative prin înfundarea duzelor injectoarelor.
 se determină prin metoda Conradson (STAS 5489-80).
 Păcurile viscoase ajung până la un conţinut de cocs de 12-15%.

f. Aciditatea minerală şi alcalinitatea

 au o mare influenţă asupra coroziunii de înaltă temperatură, cu manifestări
în special asupra supraîncălzitoarelor cazanelor. Cauza constă în
descompunerea pentaoxidului de vanadiu V2 O5 cu degajare de oxigen liber
foarte activ asupra fierului.
 Păcurile obţinute din ţiţeiul din ţara noastră au un redus conţinut de vanadiu
(0-20 ppm), iar păcurile obţinute din ţiţeiul importat din Orient un conţinut
ridicat de vanadiu (80-120 ppm).
 Puterea calorifică a combustibililor lichizi este ridicată, cu valori cuprinse
între 39.000 şi 42.000 kJ/kg
 se determina ca si in cazul combustibililor solizi, cu bomba calorimetrica,
sau dacă se deţine analiza elementară, aceasta se poate şi calcula cu
ajutorul relaţiei:

Qii  339C i  1029,1H i  109(O i  S ci )  25,1Wti , kJ / kg.

 Densitatea păcurii la 15C este cuprinsă în intervalul (0,85-1,058) t/m3,

crescând la păcurile parafinoase.
 La creşterea presiunii, viscozitatea păcurii creşte datorită condensării şi
polimerizării hidrocarburilor. Dependenţa viscozităţii de presiune este
necesar de urmărit la injectoarele cu pulverizare mecanică (sub
presiune).
 Evoluţia rezervelor naţionale de ţiţei şi gaze naturale

ESTIMAREA EVOLUŢIEI REZERVELOR NAŢIONALE DE ŢIŢEI ŞI GAZE

NATURALE ÎN PERIOADA 2007-2025
ANUL ŢIŢEI Gaze Naturale
(Milioane Tone) (Miliarde Metri Cubi)
2006 80 170
2007 76 162
2008 72 155
2009 68 148
2010 64 141
2011 60 134
2012 56 127
2013 52 120
2014 48 114
2015 45 107
2016 41 101
2017 38 95
2018 34 89
2019 31 83
2020 28 77
2021 24 71
2022 21 66
2023 18 60
2024 15 55
2025 12 50
Premise avute în vedere Datorită depletării zăcămintelor, Datorită depletării zăcămintelor,
în cadrul estimării producţia de ţiţei poate înregistra producţia de gaze poate înregistra
scăderi anuale de 2-4%. scăderi anuale de 2-5%.
17 Gradul de înlocuire a rezervelor Gradul de înlocuire a rezervelor
exploatate nu va depăşi 15-20%. exploatate nu va depăşi 15-30%.
Locul 1: Arabia Saudită, rezerve de 265 miliarde barili, extracţie de 11,75 milioane barili pe zi, petrolul se va consuma în următorii 72,4
ani.
Locul 2: Venezuela, rezerve de 211 miliarde barili, extracţie de 2,47 milioane barili pe zi, petrolul se va consuma în următorii 234,1 ani.
Locul 3: Iran, rezerve de 137 miliarde barili, extracţie de 4,13 milioane barili pe zi, petrolul se va consuma în următorii 88,4 ani.
Locul 4: Iraq, rezerve de 115 miliarde barili, extracţie de 2,7 milioane barili pe zi, petrolul se va consuma în următorii 128,1 ani.
Locul 5: Kuweit, rezerve de 102 miliarde barili, extracţie de 2,75 milioane barili pe zi, petrolul se va consuma în următorii 110,9 ani.
Locul 6: Emiratele Arabe Unite, rezerve de 98 miliarde barili, extracţie de 3,23 milioane barili pe zi, petrolul se va consuma în următorii
94,1 ani.
Locul 7: Federaţia Rusă, rezerve de 77 miliarde barili, extracţie de 10,3 milioane barili pe zi, petrolul se va consuma în următorii 20,6 ani.
Locul 8: Libia, rezerve de 46 miliarde barili, extracţie de 834.000 barili pe zi, petrolul se va consuma în următorii 76,7 ani.
Locul 9: Kazahstan, rezerve de 40 miliarde barili, extracţie de 1,61 milioane barili pe zi, petrolul se va consuma în următorii 62,1 ani.
Locul 10: Nigeria, rezerve de 37 miliarde barili, extracţie de 2,4 milioane barili pe zi, petrolul se va consuma în următorii 42,4 ani.
Locul 11: Canada, rezerve de 32 miliarde barili, extracţie de 3,92 milioane barili pe zi, petrolul se va consuma în următorii 26,3 ani.
Locul 12: SUA, rezerve de 31 miliarde barili, extracţie de 10,59 milioane barili pe zi, petrolul se va consuma în următorii 11,3 ani.
Locul 13: Qatar, rezerve de 26 miliarde barili, extracţie de 1,64 milioane barili pe zi, petrolul se va consuma în următorii 45,2 ani.
Locul 14: China, rezerve de 15 miliarde barili, extracţie de 4,19 milioane barili pe zi, petrolul se va consuma în următorii 9,9 ani.
Locul 15: Brazilia, rezerve de 14 miliarde barili, extracţie de 2,8 milioane barili pe zi, petrolul se va consuma în următorii 18,3 ani.
 Cifră octanică (sau indice octanic) - Număr care măsoară rezistenţa unei
benzine la detonaţie (aprindere prematură) în comparaţie cu un etalon.
Cifra octanică reprezintă procentul, în volume de izooctan, dintr-un
amestec de izooctan şi pentan ce detonează la fel ca benzina cercetată, în
aceleaşi condiţii de încercare. Cu cât este mai mare cifra octanică, cu
atât mai mică este probabilitatea unei detonaţii. O cifra octanică mare
(peste 91) este utilă doar dacă producătorul maşinii o recomandă în mod
expres. Octanul este de fapt o hidrocarbură (C8H18).

 Cifră cetanică (sau cifra Cet) - Număr care exprimă procentul de cetan, în
greutate, dintr-un amestec de cetan şi α-metil-naftalină, care se aprinde în
aceleaşi condiţii cu un anumit combustibil de studiat. Valoarea cifrei
cetanice caracterizează calitatea de ardere a motorinelor în motoare cu
autoaprindere. Pentru a se aprinde cu siguranţă, motoarele Diesel de azi au
o cifra Cet de 50.Valoarea 0 corespunde α-metil-naftalinei (combustibilului
ce se aprinde cel mai greu).