Cauciucul natural

Cauciucul natural este o substanta care se gaseste in sucul laptos (latex)

aflat in tulpina unor arbori tropicali, cum este hevea (Hevea
braziliensis).Principalele familii de plante care produc latex sunt: euforibacee,
moracee, apocinacee, compozee, etc.

OBTINEREA SI PRELUCRAREA PRIMARA

Pentru a obtine latexul, coaja arborelui de cauciuc este crestata, iar latexul
se scurge in vase de colectare fixate pe arbore sub taietura. Latexul iese din
taietura si este adunat. Productia anuala poate atinge 1.200 kg la un ha de
plantatie, uneori chiar mai mult.

Latexul este ca o emulsie. In compozitia latexului, cauciucul are o pondere

de 32-41%, iar apa 50-56% Amestecul mai contine proteine (2-2,8%), rasini (cca.
3%), zaharide si substante minerale: (cenusa). Latexul tinde sa coaguleze spontan,
proces ce poate avea loc in timpul recoltarii, transportului sau stocarii. Fenomenul
este rezultatul unor procese biochimice ce determina schimbarea pH-ului(mediul
devine acid). Exista procedee de conservare a latexului si respectiv de coagulare a
acestuia.

Ca stabilizatori ai latexului se utilizeaza baze (hidroxid de sodiu, solutie de

amoniac), astfel incat pH-ul sa fie mai mare decat 4,8. Adaugarea de emulgatori
(alcooli grasi sulfonati, alchil-naftalin-sulfonati, etc) care sunt agenti care
contribuie la stabilizarea latexului. Pentru a impiedica desfasurarea proceselor
biochimice,in latex se adauga substante cu caracter antibacterian.Pentru
coagulare se folosesc acizi, sau alti electroliti. Coagularea consta in agitarea in
vase mari a latexului cu diversi electroliti, eventual efectuandu-se si racirea pana
la -15 C pentru a grabi procesul. O alta posibilitate este separare a cauciucului
printr-un procedeu electric(electroforeza). Cel mai raspandit procedeu consta in
diluarea latexului pana la un continut de 12-20% cauciuc, urmata de coagularea in
prezenta acidului formic (0,5%) sau acetic (1-1,2%). Cauciucul coagulat este supus
unor prelucrari fizico-chimice ulterioare, obtinandu-se in principaldoua
sortimente: crepul si foile afumate.In procesul de obtinere a crepului, cauciucul se
trece prin valturi rapide, rezultand foi subtiri ce sunt spalate cu apa. Foile subtiri
se suprapun, tot prin valturi, iar produsul final este uscat cu aer cald la 50 C, sau in
vid. Pe parcursul prelucrarii, sau in faza de latex, se adauga substante de tipul
bisulfitului de sodiu pentru a preveni dezvoltarea unor microorganisme
(mucegaiul crepului).

Foile afumate se obtin prin trecerea cauciucului pe valturi avand role cu

viteze egale si este spalat pe valt. Valturile lise sau striate determina obtinerea de
foi netede sau cu diferite profile imprimate in relief. Foile se introduc in camere
de afumare (fumul este produs prin arderea unor deseuri vegetale) unde sunt
mentinute la 30-60 C timp de cateva zile; procesul produce uscarea, dar are si
efect antiseptic si antioxidant. Foile afumate se preseaza in baloturi de 100-200 kg

Strucutura cauciucului natural

Cauciucul este o hibdrocarbura nesaturata polimerizata, cu formula bruta
(C,H,), , in care n are o valoare foarte mare. El este un produs de polimerizare a
izoprenului, adica un poliizopren:

Prin urmare, cauciucul natural nu este un produs unitar, ci un amestec

polimer omolog de hidrocarburi cu masa moleculara foarte mare. La cauciucul de
Hevea, masele moleculare sunt cuprinse intre 50 000 si 3 000 000.
Macromoleculele de cauciuc contin duble legaturi C = C. La toate aceste duble
legaturi, configuratiile sunt cis.

Macromoleculele de cauciuc contin duble legaturi C = C. La toate aceste

duble legaturi, configuratiile sunt cis.
 Daca configuratia dublelor legaturi este trans, atunci se observa izomerul
cauciucului natural; produsii naturali cu structura trans sunt gutaperca si balata.