Digitally signed by

Library TUM
Reason: I attest to the
accuracy and integrity UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
of this document

SUBSISTEMUL MULTIMEDIA IP

Ciclu de prelegeri

Chișinău
2020

0
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA ELECTRONICĂ ȘI TELECOMUNICAȚII

DEPARTAMENTUL TELECOMUNICAȚII ȘI SISTEME ELECTRONICE

SUBSISTEMUL MULTIMEDIA IP

Ciclu de prelegeri

Chișinău
Editura „Tehnica-UTM”
2020
1
 Prezenta lucrare se încadrează în tematica cursului Sisteme
și rețele de comunicații digitale (SRCD) și urmărește tendințele
actuale de dezvoltare a tehnologiilor de rețea. Se presupune că
cititorul este familiarizat cu protocolul SIP care stă la baza
platformei IMS și cu protocolul H.248 necesar pentru interacțiunea
cu rețelele cu comutație de circuite existente.
Ca parte a cursului Sisteme și rețele de comunicații digitale,
lucrarea este destinată studenților UTM cu profilul Electronică și
comunicații, specialitățile: 0714.1 Tehnologii și sisteme de
telecominicații; 0714.2 Re țele și software de telecomunicații;
0714.3 Comunicații radio și televiziune; 0710.1 Inginerie și
management în telecomunicații cu ambele forme de învățământ.

Autor: conf.univ., dr. Ion Nazaroi

Recenzent: conf.univ., dr. Nicolae Bejan

© UTM, 2020

2
 INTRODUCERE

Ultimele două decenii au cunoscut o evoluție rapidă a

tehnologiilor de rețea, echipamentelor terminale și a serviciilor și
aplicațiilor multimedia.
Este în creștere penetrarea dispozitivelor mobile, ceea ce
accelerează convergența rețelelor de telecomunicații fixe și mobile.
Convergența înseamnă migrarea rețelelor separate de astăzi PSTN,
PLMN, core și IP către o rețea universală care acceptă orice
tehnologie de acces.
Sunt în creștere rețelele de acces în bandă largă (xDSL,
FTTx, WLAN, cablu etc.). Lansarea rețelelor de acces în bandă
largă reduce bariera de intrare pentru furnizorii de servicii VoIP,
permițându-le să ofere servicii de telefonie la un preț mai mic
clienților săi. Venitul mediu pentru traficul de voce pe utilizator este
în scădere. Ca urmare, furnizorii de servicii implementează aplicații
de comunicare multimedia bazate pe IP alternative pentru a
compensa veniturile pierdute. În plus, a devenit o practică comună a
multor operatori asigurarea accesului de bandă largă la date
nelimitat în rețelele fixe și mobile la o taxă constantă.
Odată cu diversificarea rețelelor de acces, operatorii pot
atrage clienții existenți și noi cu un portofoliu de servicii de
convergență îmbunătățit, folosind și o facturare unificată.
Dezvoltarea rețelelor de acces și integrarea lor în
infrastructura de servicii are drept consecință atât economii OPEX,
cât și CAPEX. Iar accesul diversificat permite operatorilor să
introducă servicii quadruple-play end-to-end (voce, date, video/TV
și mobilitate) pentru clienții noi. Deci, convergența înseamnă un
nou model de servicii personalizat care oferă multe avantaje
tehnologice operatorilor, vânzătorilor de produse și utilizatorilor
finali.
La rândul sau evoluția tehnologică și dezvoltarea rețelelor a
popularizat Internetul în rândul utilizatorilor. Internetul a devenit
cea mai mare rețea de date publică bazată pe tehnologia All-IP.

3
 Este în creștere cererea de comunicații multimedia și de
servicii Internet pe dispozitive mobile. Evoluția completă solicită o
migrare eficientă din punct de vedere al costurilor către o rețea All-
IP. Soluția este subsistemul multimedia IP (IMS) ca platformă
universală care permite accesul omniprezent la serviciile
multimedia de pe orice terminal, fie că este vorba de un telefon
mobil, telefon fix sau computer. Mai mult ca atât, accesul la IMS nu
depinde de tehnologie.
Conceptul subsistemului multimedia IP constă în integrarea
comunicațiilor vocale, mobile și fixe cu tehnologiile Internet, astfel
aducând diversitatea și multitudinea serviciilor Internet utilizatorilor
rețelelor mobile și fixe. Furnizarea de servicii integrate utilizatorilor
este un motiv important în favoarea migrării pe platforma IMS.
Subsistemul multimedia IP definește interfețele standard
care trebuie utilizate de dezvoltatorii de servicii. În acest fel,
operatorii pot profita de o puternică industrie creatoare de servicii
multifurnizori, evitând dependența de un singur furnizor pentru a
obține servicii noi. Obiectivul IMS este nu numai să furnizeze noi
servicii, ci să furnizeze toate serviciile actuale și viitoare pe care le
oferă Internetul. O sesiune multimedia între doi utilizatori IMS,
între un utilizator IMS și un utilizator de pe Internet sau între doi
utilizatori de pe Internet este stabilită, utilizând exact aceleași
tehnologii și protocoale de Internet. Mai mult, interfețele pentru
dezvoltatorii de servicii, de asemenea, se bazează pe protocoale de
Internet. Acesta este motivul pentru care IMS îmbină cu adevărat
Internetul cu lumea celulară.
Însă rețelele celulare moderne oferă deja o gamă largă de
servicii, care includ unele dintre cele mai de succes servicii de
Internet. De fapt, orice utilizator celular poate accesa Internetul,
folosind o conexiune de date. Deci, pentru ce este nevoie de IMS?
Răspunsul constă în faptul că, în afară de integrarea diferitor
servicii, IMS asigură și parametrii de calitate QoS necesari pentru
aceste servicii, precum și o facturare flexibilă a lor.

4
 IMS nu impune niciun model de afaceri particular, dar
permite operatorilor să efectueze facturarea serviciilor în modul pe
care îl consideră mai adecvat. IMS oferă informații despre serviciul
invocat de utilizator. Pe baza acestor informații, operatorul decide
dacă va utiliza o taxă fixă pentru acest serviciu, va aplica o facturare
tradițională bazată pe timp, orientată pe QoS, sau va efectua orice
alt tip nou de taxare.
Subsistemul multimedia IP este o tehnologie care oferă o
arhitectură cu standarde deschise, independență de rețea și servicii
și un șir de avantaje printre care principalele sunt:
 convergența rețelelor fixe, mobile, core și bazate IP;
 dezvoltarea și introducerea rapidă de servicii și aplicații
multimedia noi;
 asigurarea calității serviciilor (QoS);
 aplicarea unei facturări precise și flexibile;
 reducerea cheltuielilor operaționale.
În afară de acestea, și multe alte avantaje pentru operatori,
prestatori de servicii și consumatori care vor fi evidențiate în cele ce
urmează.
În prezenta lucrare sunt analizate conceptele de bază ale
subsistemului IP multimedia (capitolul 1) și explicate principalele
entități funcționale ale NGN IMS (capitolul 2). În capitolul 3 este
examinat succint subsistemul de emulare a rețelei PSTN/ISDN în
IMS, numit PES. Pentru ilustrarea interacțiunii dintre elementele
funcționale ale IMS sunt aduse două exemple de proceduri. Primul
exemplu, înregistrarea terminalului UE în IMS, iar al doilea –,
stabilirea sesiunii de apel ai abonatului IMS cu abonatul rețelei
PSTN (capitolul 4).
În acest context, se presupune că cititorul este familiarizat cu
protocolul SIP, care stă la baza platformei IMS, și cu protocolul
H.248 necesar pentru interacțiunea cu rețelele cu comutație de
circuite existente. Ambele protocoale au fost descrise de autor în
lucrările editate anterior [12,19]. Este necesară și cunoașterea
semnalizării SS7, în special a mesajelor aplicație ISUP.
5
 1. CONCEPTELE DE BAZĂ ALE IMS

1.1. Definiția IMS

Subsistemul multimedia IP (IMS) este o arhitectură
standardizată a reţelei de generaţia următoare (NGN) care
furnizează servicii multimedia mobile şi fixe bazate pe protocolul
SIP. IMS este numit subsistem, deoarece există ca o parte a unei
rețele care are nevoie de alte componente, cum ar fi rețeaua de
acces, ca să funcționeze ca un sistem de prestare a serviciilor
multimedia.
Subsistemul multimedia IP se conformă cu standardele RFC
ale Grupului operativ Internet IETF pentru asigurarea independenței
de tehnologia de acces și interoperabilității cu terminalele prin fir
ale Internetului. IMS utilizează controlul semnalizărilor bazat pe
protocolul SIP și acceptă înregistrarea utilizatorului și a
dispozitivului terminal independent de anumită locație din rețea. Ca
parte a înregistrării, IMS asigură autentificarea și alte aranjamente
de securitate.
Serviciile suportate de IMS pot include servicii de sesiune
multimedia și unele servicii fără sesiune, cum ar fi servicii de
prezență sau servicii de schimb de mesaje.
Deci, aspectele fundamentale ale platformei IMS sunt:
transport bazat pe IP atât pentru servicii în timp real, cât și
pentru cele non-timp real;
introducerea unui model de control al sesiunilor multimedia
bazat pe protocolul SIP.
Organul principal, care este preocupat de dezvoltarea
standardelor IMS este Proiectul de parteneriat de generația a treia
3GPP (Third Generation Partnership Project). Acest parteneriat a
apărut ca un acord între organizaţiile internaţionale implicate în
elaborarea de standarde pentru rețelele de comunicații mobile 3G ca
dezvoltare a sistemului GSM. Mai târziu, sarcina a fost extinsă și a
inclus elaborarea de standarde pentru servicii multimedia și voce

6
bazate pe IP în rețelele de comunicații mobile cu evoluția către
rețelele de generația a patra (4G).
Astfel, 3GPP a introdus subsistemul IMS ca un adaos la
rețelele bazate pe comutația de pachete - domeniu PS (figura 1.1).
Home
Gazdă
HSS
I-CSCF

S-CSCF
Other IP/IMS
Altăneworețeak
IP/IMS
IMS

UTRAN SGSN GGSN P-CSCF

ServingDomeniulPS domainPS

Figura 1.1. Suplinirea domeniului PS cu platforma IMS:

UTRAN – rețeaua de acces radio terestră UMTS;
SGSN – nodul de suport servicii GPRS;
GGSN – nodul de suport gateway
GPRS.

Subsistemul IMS cuprinde toate elementele rețelei de bază

(Core Network) pentru furnizarea de servicii multimedia IP care
includ audio, video, text, chat etc. sau o combinație a acestora livrat
peste domeniul PS [1]. De aici și denumirea mai nouă a
subsistemului IMS – multimedia IP rețea core IM CN (IP
Multimedia Core Network).
Inițial, conceptul IMS a fost introdus de 3GPP în Release-ul
5, publicat în anul 2002, ca sistem standard de comunicare
multimedia (figura 1.2). După introducerea sa în Rel-5, 3GPP a
adăugat continuu funcții noi la IMS în Release-urile ulterioare. În
Release-ul 5 se menționează că IMS nu este o rețea sau un serviciu
7
în sine, ci o platformă care asigură noi servicii multimedia bazate pe
IP. IMS este o arhitectură standardizată independentă de acces, care
asigură interoperabilitatea cu serviciile tradiționale de telefonie
existente atât pentru utilizatorii ficși (de exemplu, PSTN, ISDN,
Internet), cât și pentru utilizatorii de telefonie mobilă (de exemplu,
GSM, CDMA, UMTS, LTE). Arhitectura IMS asigură calitatea
necesară a serviciilor, gestionarea sesiunilor, de exemplu,
înregistrarea, autorizarea, securitatea comunicațiilor, controlul
traficului, roaming-ul. În general, IMS formează nucleul rețelei IP.

R99 R4 R5 R6 R7 R8 R9 R10

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

LTE

d
PA
PAL

PAL
UMTS

HS

LA
+

Ev
SD

T
SU

EPC
IM S

MTel

m m o nIMS
Co
M

Figura 1.2. Elaborările de bază 3GPP conform release-urilor

Release-ul 6 a introdus modificări de rutare și de

semnalizare, de exemplu, partajarea unei identități de utilizator
publică între mai multe dispozitive. În plus, au fost finalizate
interoperarea pentru voce dintre IMS și domeniul comutație de
circuite CS și accesul WLAN la IMS. Au finalizat un șir de
îmbunătățiri în ceea ce privește securitatea, politica și controlul
tarifelor și arhitectura generală.
Release-ul 7 introduce încă două tehnologii de acces –
DOCSIS și xDSL – și alte îmbunătățiri generale. Noile funcții
principale din Release 7 sunt: telefonia multimedia MMT, inclusiv
servicii suplimentare, SMS prin orice acces IP, combinarea
8
apelurilor CS și a sesiunilor IMS, tranzitul IMS, sesiuni de urgență
IMS, identificarea serviciilor de comunicare în IMS și noul model
de autentificare pentru acces fix.
Telefonia multimedia MMT, după cum sugerează și numele,
este echivalentul telefoniei PSTN/ISDN/GSM în IMS bazată pe
rețelele de transport IP.
Release -ul 8 introduce o serie de caracteristici IMS noi,
cum ar fi serviciile centralizate IMS, continuitatea sesiunii
multimedia (permite continuitatea fluxurilor multimedia când este
schimbat accesul IP), integrarea IP-PBX în rețeaua IMS,
portabilitatea numărului și altele.
În următorii ani, 3GPP a adăugat în Release-urile ulterioare
noi funcționalități la IMS.
Acum 3GPP este recunoscut de către diverse organisme
naționale de standardizare, inclusiv Alianța pentru soluții privind
industria telecomunicațiilor ATIS (Alliance for
Telecommunications Industry Solutions) și Institutul European de
Standardizare în Telecomunicații, ETSI, în calitate de autoritate de
vârf privind elaborarea de specificații IMS. Specificațiile tehnice
(TS) 3GPP definesc pe deplin subsistemul IMS. Ele pot include și
trimiteri la standarde ale altor organizații de standardizare. Aceste
alte standarde devin apoi, în întregime sau parțial, parte integrantă a
specificației IMS.

1.2. Cerințele de nivel înalt privnd aplicațiile IMS

Viziunea IMS ca platformă comună privind dezvoltarea și
furnizarea de servicii multimedia pentru un Internet mobil real se
bazează pe setul de cerințe prevăzute de 3GPP în TS 22.228 [1].
Această specificație definește cerințele de nivel înalt care trebuie să
fie sprijinite pentru aplicațiile multimedia IP prin intermediul IMS.
Aceste cerințe sunt:
 Indicatori de calitate QoS IMS negociabili atât la momentul
inițierii sesiuni, cât și în timpul desfășurării ei. Parametrii
negociați vor include tipul media, codic-urile și formatele de

9
 codificare, lățimea de bandă, întârzierea, jitter-ul și rata
pachetelor pierdute.
 În cadrul fiecărei sesiuni, posibil să se susțină mai multe
aplicații multimedia pentru a oferi eficient o experiență de
servicii IP coerentă și consistentă. Să se realizeze
identificarea aplicațiilor invocate de către abonat, alegerea
ordinii corespunzătoare a aplicațiilor și interacțiunea
aplicațiilor în timpul sesiunii. Furnizarea aplicațiilor
multimedia IP trebuie efectuată fără afectarea vieții private,
a securității sau a autentificării în comparație cu serviciile
similare în sistemele existente cu comutație de pachete și
cele cu comutație de circuite.
 Să se susțină principiul independenței de acces. E de dorit ca
un operator să poată oferi servicii abonaților săi indiferent
de modul în care obține o conexiune IP (de exemplu, E-
®
UTRAN, UTRAN, GERAN, linii fixe, LAN, DOCSIS ,
®
WiMAX ™ și acces cdma2000 ).
 Să fie acceptate aplicațiile Internet legate de sesiune,
dezvoltate în afara comunității 3GPP.
 Să fie limitată afișarea topologiei de rețea a operatorului.
 Să sprijine multiple terminale UE asociate cu un singur
abonament de servicii IMS. Să fie posibil încât câteva
terminale UE să aibă aceeași identitate de utilizator publică
sau identificarea unui UE cu diferite identități de utilizator
publice.
 Să asigure configurarea UE care include actualizarea
software-lui, configurarea serviciului și colectarea stării
operaționale.
 Trebuie să poată accesa informațiile despre locația
utilizatorului, indiferent dacă acesta este în roaming sau nu.
Conform politicilor operatorilor, aceste informații pot fi
furnizate aplicațiilor.
 Trebuie să suporte mecanisme de control al suprasarcinii
(overload) care:

10
 1) să majoreze în mod automat debitul efectiv (adică cereri
de serviciu admise pe secundă) al resursei suprasolicitate;
2) sî mențină acest debit pe toată durata suprasarcinii,
indiferent de capacitatea resursei supraîncărcate sau a numărului de
surse cu suprasarcină;
3) să fie configurabile de furnizor, astfel, la procesarea
suprasarcinii timpul de răspuns al resurselor suprasolicitate să fie
mic, încât clienții să nu abandoneze cererile de servicii.
Evident, este necesar ca IMS să permită interconectarea la
rețelele cu comutare de circuite, cum ar fi PSTN, ISDN, Internetul
sau rețelele celulare existente.

1.3. Identificarea utilizatorilor în IMS

Un utilizator de servicii multimedia IP poate fi asociat cu
diverse identități. Acest paragraf introduce diferiți identificatori care
sunt folosiți pentru următoarele:
 abonamentul utilizatorului (identitatea de utilizator privată);
 identificarea unui utilizator (identitatea de utilizator
publică);
 combinația identității de utilizator publică și a dispozitivului
utilizatorului (GRUU- Globally Routable User Agent URI);
 servicii (identitatea de serviciu publică);
 entitățile rețelei IMS.
În plus, este explicată relația dintre diferite identități ale
utilizatorului.

1.3.1. Identitatea de utilizator privată

Fiecare utilizator al subsistemului IM CN are una sau mai
multe identități de utilizator private care identifică abonamentul
utilizatorului. Identitatea privată este atribuită de operatorul rețelei-
gazdă și este utilizată în scopuri de înregistrare, autorizare,
administrare și contabilitate.
Arhitectura IMS impune următoarele cerințe pentru
identitatea de utilizator privată [2, 3]:

11
  nu este utilizată pentru rutarea mesajelor SIP;
 trebuie să fie inclusă în toate cererile de înregistrare
transmise de echipamentul utilizatorului (UE) rețelei-gazdă;
 va fi stocată în siguranță în ISIM, USIM sau în IMC (pentru
UE non-3GPP);
 nu este posibil ca UE să modifice informațiile privind
identitatea de utilizator privată stocate în aplicația
ISIM/USIM sau IMC;
 este identitate globală unică definită de operatorul de rețea-
gazdă, care poate fi utilizată în cadrul rețelei de domiciliu
pentru a identifica abonamentul utilizatorului din
perspectiva rețelei;
 identifică abonamentul, nu utilizatorul;
 este alocată permanent abonamentului unui utilizator (nu
este o identitate dinamică) și este valabilă pe toată durata
abonării utilizatorului la rețeaua-gazdă;
 reieșind din politicile operatorului, poate fi prezentă în
înregistrările de taxare CDR;
 este autentificată numai în timpul înregistrării utilizatorului.
Formatul identității de utilizator privată obținut din IMSI
(International Mobile Subscriber Identifier) este:
"<IMSI>@ims.mnc<MNC>.mcc<MCC>.3gppnetwork.org".
De exemplu, dacă IMSI este 259010999999999 (MCC=259,
MNC =01), identitatea de utilizator privată ia forma
"259010999999999@ims.mnc001.mcc259.3gppnetwork.org".
Modulul ISIM (IM Subscriber Identity Module) al UE este
reconfigurat cu toți parametrii necesari pentru a iniția înregistrarea
în subsistemul IM CN. Acești parametri includ:
 identitatea de utilizator privată;
 una sau mai multe identități de utilizator publice;
 numele de domeniu al rețelei-gazdă utilizat pentru a adresa
cererea SIP REGISTER.
Prima identitate de utilizator publică din lista stocată în
ISIM este utilizată în cererile de înregistrare de urgență.

12
 În funcție de operatorul rețelei, există diverse aranjamente în
UE pentru păstrarea acestor informații fie în ISIM, fie în USIM.
Dacă nici ISIM, nici USIM nu sunt prezenți, dar este prezent IMC,
parametrii se păstrează în cadrul IMC (IMS Credentials).
NOTĂ. IMC este un set de date de securitate și funcții
pentru acces IMS de către un terminal care nu acceptă nici o
tehnologie de acces 3GPP.
Când nici ISIM, nici USIM, nici IMC nu sunt prezente,
identitatea de utilizator privată este disponibilă UE prin alte
mijloace. UE va genera o identitate de utilizator publică temporară,
o identitate de utilizator privată și un nume de domeniu al rețelei de
domiciliu pentru a adresa cererea SIP REGISTER, conform 3GPP
TS 23.003 [3].
Identitatea de utilizator privată îndeplinește o funcție
similară în IMS, așa cum o face un IMSI în GSM. Identitatea de
utilizator privată nu trebuie să fie cunoscută de către utilizator și
este stocată pe un card inteligent în același mod în care IMSI este
stocat într-un SIM (Subscriber Identity Module). Abonatului i se
atribuie o identitate de utilizator privată de către operatorul de rețea-
gazdă. Această identitate de utilizator privată este disponibilă pentru
aplicația SIP din UE.
Furnizorul serviciului IMS eliberează abonaților săi cartela
ISIM. Ea conține informații cu privire la nivelul de abonare al
utilizatorului, de autentificare, de securitate, precum și identitatea
de utilizator privată IMS, păstrate de UICC (Universal Integrated
Circuit Card). UICC este un termen generic care definește
caracteristicile fizice ale cardului inteligent (cum ar fi numărul și
dispunerea pinilor, valorile tensiunii etc.). Interfața dintre UICC și
terminal este standardizată.
UICC poate conține mai multe aplicații logice, cum ar fi
modulul de identitate al abonatului SIM, modulul de identitate al
abonatului universal USIM și modulul de identitate multimedia IP
ISIM. În plus, UICC poate conține alte aplicații, cum ar fi agenda

13
telefonică. În figura 1.3 este reprezenat un UICC care conține mai
multe aplicații.

UICC
SIM
USIM
ISIM

Figura 1.3. Modulele SIM, USIM și ISIM în UICC

al terminalelor IMS 3GPP

Fără un UICC prezent în terminal, utilizatorul poate efectua

doar apeluri de urgență. UICC permite utilizatorilor să -și mute cu
ușurință abonamentele (inclusiv agenda telefonică) de la un terminal
la altul. Utilizatorul scoate pur și simplu cartela inteligentă de pe un
terminal și o introduce într-un alt terminal.

1.3.2. Identitatea de utilizator publică

Conform TS 22.228 [2], fiecare utilizator al subsistemului
IM CN trebuie să aibă una sau mai multe identități de utilizator
publice. Identitatea de utilizator publică este folosită de orice abonat
pentru a solicita comunicări către alți utilizatori. Această identitate
se inscrie ca informație de contact pe cartela de vizită. Identitățile
de utilizator publice se alocă fiecărui abonat IMS de către
operatorul-gazdă.
Arhitectura IMS impune următoarele cerințe pentru
identitatea de utilizator publică [2, 3]:
 identitatea utilizatorului publică va lua forma de URI SIP
sau de Tel URL;
 cel puțin o identitate de utilizator publică va fi stocată în
siguranță în aplicația ISIM;

14
  nu va fi posibil ca UE să modifice identitatea de utilizator
publică stocată în ISIM;
 identitatea de utilizator publică va fi înregistrată înainte ca
identitatea să poată fi utilizată pentru a iniția sesiuni IMS;
 va fi posibilă înregistrarea mai multor identități de utilizator
publice printr-o singură cerere de la UE;
 rețeaua nu va autentifica identitățile de utilizator publice în
timpul înregistrării.
Forma canonică a unui SIP URI pentru o identitate de
utilizator publică trebuie să fie:
„sip:nume.utilizator@domeniu”.
De exemplu, sip:my.name@company.md.
Structura canonică a unui Tel URI pentru o identitate de
utilizator publică va lua forma "tel: + <CC> <NDC> <SN>"
(numărul maxim de cifre este 15), care reprezintă un număr E.164 și
va conține numărul internațional.
De exemplu, tel: +37362345678.
Identitățile de utilizator publice pot fi partajate de mai multe
UE. O anumită identitate de utilizator publică poate fi înregistrată
simultan la mai multe UE care utilizează diferite identități de
utilizator private și adrese de contact diferite.

1.3.3. Relația dintre identitățile de utilizator private și

publice
Operatorul de rețea-gazdă este responsabil pentru atribuirea
identităților de utilizator private și a identităților de utilizatori
publice. Relația dintre un abonament IMS, identitatea de utilizator
privată și identitățile de utilizator publice este reprezentată în figura
1.4. Unui abonament IMS i se atribuie o identitate de utilizator
privată, mai multe identități de utilizator publice și câteva profiluri
de servicii.
Profilul de servicii IMS este o colecție de servicii și date
referitoare la utilizator. Profilul de servicii IMS este definit și
menținut de serverul de abonat-gazdă HSS (Home Subscriber

15
Server). Fiecare profil de serviciu este asociat cu una sau mai multe
identități de utilizator publice. Însă fiecare identitate de utilizator
publică este asociată doar cu un singur profil de serviciu.

Public
User Identity Service

Profile

IMS Private Public

Subscription User Identity User Identity

Public Service
User Identity Profile

Figura 1.4. Relația dintre identitatea de utilizator privată

și identitățile de utilizator publice

Dacă unui abonament IMS îi este alocat nu una, dar câteva

identități de utilizator private, atunci identitățile de utilizator publice
pot fi partajate. Prin urmare, o anumită identitate de utilizator
publică poate fi înregistrată simultan la mai multe UE care
utilizează diferite identități de utilizator private și adrese de contact
diferite.
În figura 1.5 este redată relația dintre identitatea comună de
utilizator publică cu identitățile de utilizator private și relația
rezultată cu profilurile de servicii și abonamentul IMS.
Datele de abonare arată care identități de utilizator publice
din cadrul unui abonament sunt partajate și care nu.

16
 Public User Service
Identity-1 Profile-1
Private User
Identity-1

IMS Public User

Subscription Identity-2
Service
Private User Profile-2
Identity-2
Public User
Identity-3

Figura 1.5. Relația identității de utilizator publică partajate (Public-ID-

2) și a identităților de utilizator private

1.3.4. Identificarea dispozitivului utilizatorului

În IMS, identitatea de utilizator publică poate fi partajată
între un număr de dispozitive UE sub abonament unic. Aceasta
înseamnă că nu este posibil să se identifice un dispozitiv UE
specific când mai multe dispozitive au fost înregistrate cu aceeași
identitate de utilizator publică. Pentru a ajunge la un anumit
dispozitiv UE trebuie utilizat un identificator specific numit GRUU
(Global Agent Routating User Agent URI). Un GRUU identifică o
combinație unică de identitate de utilizator publică și dispozitiv UE
(figura 1.6).
Există două tipuri de GRUU: GRUU publice (P GRUU) și
GRUU temporare (T GRUU) . Publice sunt GRUU care includ
identitatea de utilizator publică și au o durată de viață lungă, atât cât
există perechea dispozitiv–identitate de utilizator publică. În
schimb, GRUU temporar este un identificator care are o durată de
viață limitată și este creat la fiecare cerere de înregistrare IMS.

17
 Public User GRUU Set 1
UE
Identity
1
Instance ID1

GRUU Set 2
Public User
Identity
GRUU Set 3 UE
1
Instance ID2
Public User GRUU Set 4
Identity

Figura 1.6. Relația dintre identitățile de utilizator

publice, GRUU și UE

Deci, P GRUU și T GRUU sunt asociate cu identitățile de

utilizator publice. Ele sunt generate de IMS și repartizate către UE
împreună în timpul înregistrărilor sau reînregistrării în pereche, un
P GRUU și un T GRUU. Fiecare pereche P GRUU–T GRUU este
asociată cu o identitate de utilizator publică și un UE. În timpul
înregistrărilor ulterioare, UE îi va fi atribuit același P GRUU, dar va
fi generat și atribuit un nou T GRUU. După o reînregistrare, toate T
GRUU-urile anterioare generate în perioada înregistrării rămân
valabile.
Un Instance ID este un parametru de antet Contact din SIP
care identifică în mod unic agentul utilizator SIP UA în proces de
înregistrare. Când este disponibil un IMEI, Instance ID va lua forma
unei IMEI URN (a se vedea RFC 7254). Structura ID va lua forma
"urn: gsma: imei: <imeival>" unde imeival va conține valoarea
IMEI-ului codificată. De exemplu,
urn:gsma:imei:90420156-025763-0
NOTĂ: La schimbarea cardului UICC, ID al dispozitivului
UE nu se modifică.
18
 Dacă IMEI nu este disponibil, Instance ID va lua forma unei
reprezentări șir a unui UUID (Universally Unique Identifier) ca
URN (RFC 4122). De exemplu,
urn: uuid: f81d4fae-7dec-11d0-a765-00a0c91e6bf6

1.3.5. Identitatea de serviciu publică

Odată cu introducerea funcțiilor standardizate de prezență,
mesagerie, conferințe și a serviciilor de grup în cadrul subsistemului
IM CN, apare necesitatea de identități de serviciu publice PSI
(Public Service Identities). Aceste identități sunt diferite de
identitățile de utilizator publice, deoarece ele identifică servicii care
sunt găzduite de serverele de aplicații AS. În special, PSI sunt
utilizate pentru identificarea grupurilor.
Identitatea de serviciu publică trebuie să fie sub formă de
SIP URI sau Tel URI. O identitate de serviciu publică determină un
serviciu sau o resursă specifică creată pentru un serviciu pe un
server de aplicație. Partea de domeniu este predefinită de către
operatorii de IMS, iar subsistemul IM CN oferă flexibilitatea de a
crea dinamic partea de utilizator a PSI. De exemplu, un serviciu de
tip chat poate folosi o identitate de serviciu publică (sip:
chatlist_X@example.com) la care utilizatorii stabilesc o sesiune
pentru a putea trimite și primi mesaje de la alți participanți la
sesiune.
Subsistemul IM CN asigură capacitatea utilizatorilor de a
crea, gestiona și utiliza identitățile de serviciu publice sub controlul
AS. Este posibilă crearea statică sau dinamică a identității de
serviciu publică.
IMS asigură capacitatea de a direcționa mesajele SIP,
folosind identitatea de serviciu publică.

1.4. Arhitectura IMS stratificată

IMS are o arhitectură stratificată care separă
responsabilitățile dintre diferite funcții. În mod normal, sunt definite
trei planuri principale (figura 1.7):

19
 1. Planul de transport media și de acces.
2. Planul control sesiune și semnalizare.
3. Planul aplicații și servicii.
Alteori sunt adăugate și alte straturi pentru a distinge, de
exemplu, orchestrarea serviciilor și stocarea datelor și management,
care sunt, de asemenea, independente de controlul sesiunii.
Planul de transport media ș i de acces funcționează ca punct
de intrare/ieșire pentru rețeaua core IMS și este format din routere și
comutatoare.
Planul control sesiune și semnalizare conține toate entitățile
IMS necesare pentru controlul sesiunilor multimedia IP. 3GPP a
ales protocolul de inițiere a sesiunii SIP pentru semnalizările dintre
terminal și entitățile IMS, precum și dintre componentele IMS.
Protocolul SIP este utilizat pentru stabilirea, modificarea și
eliberarea sesiunilor multimedia. În figura 1.7 sunt reprezentate
doar principalele entități ale arhitecturii IMS. Nucleul arhitecturii
IMS este funcția de control a sesiunii de apel sau CSCF. Entitatea
CSCF gestionează sesiunile SIP și coordonează alte entități de rețea
pentru controlul sesiunii, serviciilor și alocarea resurselor. Ea este
formată din trei entități diferite: proxy-CSCF (P-CSCF), de
interogare-CSCF (I-CSCF) și de servire-CSCF (S-CSCF).
Planul aplicațiilor ș i serviciilor include serverele de
aplicații și media care prelucrează și stochează date și generează
servicii pentru abonați.
Arhitectura IMS este o colecție de funcții legate prin
interfețe standardizate. Aceasta înseamnă că 3GPP nu
standardizează careva noduri, ci entități funcționale.
Implementatorul este liber să combine două funcții într-un
singur nod sau să împartă o singură funcție în două sau mai multe
noduri. Majoritatea furnizorilor implementează mai multe funcții
într-un singur nod.

20
 Figura 1.7. Arhitectura stratificată a IMS

Arhitectura completă pentru suportul aplicațiilor multimedia

IP compusă din terminale, rețele de acces IP CAN și elemente
funcționale specifice ale 3GPP IMS este descrisă în specificația
tehnică 3GPP 23.228 [2]. Ea descrie și interfețele către alte rețele
21
multimedia bazate pe IP și rețelele cu comutație de circuite CS
(Circuit Switched).

1.5. Arhitectura subsistemului NGN IMS

În cele ce urmează va fi descrisă platforma numită NGN
IMS elaborată de grupul TISPAN (Telecommunications and
Internet converged Services and Protocols for Advanced
Networking) din cadrul ETSI pentru extinderea conceptului IMS
asupra rețelelor fixe PSTN și ISDN.

NOTĂ. Comitetul tehnic TISPAN în 2012 a fost închis.

Menținerea standardelor NGN este acum responsabilitatea
comitetului tehnic NTECH (Network Technologies) din cadrul
ETSI.

Conform ETSI TS 123 517 [4], NGN IMS este subsistemul

media IP care suportă furnizarea de servicii multimedia bazate pe
SIP și servicii de simulare PSTN/ISDN către terminalele NGN.
Arhitectura generală TISPAN NGN ES 282 001 [5] respectă
modelul de referință ITU-T pentru rețelele de generație următoare
[6] și este structurată în două planuri: planul de serviciu și planul de
transport bazat pe IP (figura 1.8).
Deși entitățile funcționale NGN IMS sunt în esență identice
cu entitățile 3GPP IMS, ele pot prezenta unele variații minore în
comportament din cauza diferențelor din rețelele de acces și în
echipamentele utilizatorului. Cu toate acestea, arhitectura NGN
IMS definită în [4] rămâne compatibilă cu rețelele de acces IP-CAN
definite de 3GPP și poate furniza servicii echipamentelor
utilizatorilor conectate atât cu acces în bandă largă fixă (FBB), cât
și la 3GPP IP-CAN.

22
 Applications
Other

Service Layer User subsystems

profiles
Plan de serviciu Core IMS

PSTN/ISDN
Emulation
subsystem
Network

Attachment Control transport

Subsystem
Resource and
Admission Control
Subsystem
Transport Layer

Plan de transport Transfer Functions

Transport processing functions

Figura 1.8. Arhitectura generală TISPAN NGN [5]

1.5.1. Planul de transport NGN IMS

Planul de transport cuprinde un sub-strat de control al
transportului deasupra funcțiilor de procesare a transportului în
rețelele de acces și core.
Sub-stratul de control al transportului este împărțit în
continuare în două subsisteme:
 subsistemul de atașare la rețea (NASS);
 subsistemul de control al resurselor și admisiei
(RACS). Funcțiile NASS sunt următoarele:
 furnizarea dinamică de adrese IP și alți parametri de
configurare a terminalului;

23
  aautentificarea la nivelul IP, anterior sau în timpul alocării
adreselor;
 autorizarea accesului la rețea pe baza profilurilor de
utilizator;
 accesarea rețelei pe baza profilurilor de utilizator;
 gestionarea locației terminalului la nivelul IP.
Subsistemul RACS este responsabil de implementarea
elementelor de control al politicii, rezervarea resurselor și controlul
admiterii pentru traficul unicast sau multicast în rețelele de acces,
core și la sediul abonaților. De asemenea, RACS acoperă aspecte
legate de stabilirea și modificarea politicilor de trafic, calitatea
serviciilor end to end și tarifarea la nivel de transport (pentru detalii
vezi ETSI ES 282 003 [7]).
Funcțiile de procesare a transportului în rețelele de acces
și core includ funcții elementare de bază care susțin redirecționarea
și rutarea pachetelor și un grup mai specific de funcții definite ca
entități funcționale. Acestea sunt:
 funcția Media Gateway (MGF);
 funcția Gateway de frontieră (BGF);
 funcția de control al resurselor (RCEF);
 funcție releu de acces (ARF);
 funcția Gateway de semnalizare (SGF);
 procesor de funcții de resurse multimedia (MRFP);
 funcția de gestionare a accesului (AMF);
 funcția de transport de bază (BTF).
Funcția Media Gateway (MGF) furnizează maparea și
transcodarea media între domeniul de transport IP și entitățile
rețelei cu comutare de circuite (trunchiuri, bucle). De asemenea,
poate efectua conferințe media și trimite tonuri și anunțuri.
Funcția Gatway de frontieră (BGF) oferă interfața dintre
două domenii de transport IP. Poate sta la frontiera dintre rețeaua de
acces și echipamentele clienților, dintre rețeaua de acces și rețeaua
core sau dintre două rețele core.

24
 Func ția de control al resurselor (RCEF) este entitatea de
procesare a transportului care suportă una sau mai multe dintre
următoarele funcții elementare:
 deschiderea și închiderea porților (adică filtrarea pachetelor
în funcție de „adresa IP/port”);
 marcarea pachetelor pentru traficul de ieșire;
 controlul traficului de intrare;
 alocarea resurselor pentru traficul în sus și în jos.
Funcția releu de acces (ARF) acționează ca un releu
(repeater) între echipamentul utilizatorului și subsistemul de atașare
rețea (NASS). Aceasta primește solicitări de acces la rețea de la
echipamentul utilizatorului și le transmite către NASS. Înainte de a
trimite o solicitare, ARF poate introduce și informații de
configurare locale.
Func ția Gateway de semnalizare (SGF) realizează
conversia semnalizării (în ambele sensuri) la nivel de transport între
semnalizarea SS7 și semnalizarea pe IP.
Procesorul de funcții de resurse multimedia (MRFP) oferă
funcții specializate de procesare a resurselor, dincolo de cele
disponibile în MGW. Aceasta include resurse pentru susținerea
conferințelor multimedia, furnizarea de anunțuri multimedia,
implementarea capabilităților IVR și analiza conținutului media.
Funcția de gestionare a accesului (AMF) traduce solicitările
de acces la rețea emise de UE într-un format care poate fi înțeles de
NASS.
Funcția de transport de bază (BTF) conține două funcții
elementare de procesare a transportului: de expediere a traficului de
date și de control (de exemplu, să modifice comportamentul de
expediere existent). Elementele fizice de rețea (router-ul, bridge-ul
etc.) conțin de regulă un BTF și entități funcționale suplimentare, de
exemplu RCEF.
O rețea de acces cuprinde un segment de acces și un
segment de agregare (figura 1.9). Segmentul de acces (de asemenea,
cunoscut cu numele „segmentul ultimei mile”) se întinde de la

25
sediul clientului până la primul nod de rețea (cunoscut și cu
denumirea „nod de acces”). Segmentul de agregare cuprinde
elementele rețelei de transport care permit conectarea unuia sau mai
multor noduri de acces la o rețea de bază (numită Core) printr-un
router IP de frontieră (Edge).

Rețea core
utilizator Echipament

Nod Elemente
Nod IP de
de rețea
acces transport frontieră
 Acces Agregare

Figura 1.9. Segmente de acces și agregare

În configurațiile în care rețeaua de acces utilizează

tehnologia xDSL, segmentul de agregare se bazează pe ATM sau pe
Giga Ethernet. Nodul IP de frontieră este cunoscut cu denumirea de
Server de acces distant de bandă largă (BRAS) sau Gateway rețea
de bandă largă (BNG), iar nodul de acces este un DSLAM.
În configurațiile în care rețeaua de acces utilizează
tehnologia GPON, segmentul de agregare utilizează Giga Ethernet.
Nodul IP de frontieră este cunoscut cu denumirea Gateway rețea de
bandă largă (BNG), iar funcțiile nodului de acces sunt distribuite
între Terminalul liniei optice (OLT) și Unitatea de rețea optică
(ONU)/Terminalul rețelei optice (ONT) [5].

1.5.2. Planul de serviciu NGN IMS

Planul de serviciu cuprinde următoarele componente:
 subsistemul multimedia IP (Core IMS);
26
  subsistemul de emulare a rețelei PSTN sau ISDN (PES);
 alte subsisteme multimedia (de exemplu, subsistemul
dedicat IPTV) și aplicații;
 componente comune (utilizate de mai multe subsisteme),
cum ar fi cele necesare pentru accesarea aplicațiilor,
gestionarea profilului utilizatorului, asigurarea securității,
gestionarea funcțiilor de facturare, accesarea bazelor de date
de rutare (ENUM) etc.
Componenta de bază a IMS în arhitectura NGN (Core IMS)
acceptă furnizarea de servicii multimedia bazate pe SIP terminalelor
NGN. De asemenea, sprijină furnizarea de servicii de simulare
PSTN/ISDN. În figura 1.10 este ilustrată poziția Core IMS în
arhitectura generală NGN.
Platforma IMS interacționjează cu următoarele componente:
 echipamentul utilizatorilor;
 subsistemul de control al resurselor și al admiterii RACS;
 subsistemul de atașare la rețea NASS;
 rețelele PSTN/ISDN;
 subsistemul de emulare PSTN/ISDN;
 alte subsisteme multimedia;
 funcțiile de tarificare;
 funcțiile de managament ai rețelei;
 aplicații și alte elemente arhitecturale comune.
Mai detaliat, subsistemul Core IMS este descris în capitolul 2.
Subsistemul de emulare PSTN/ISDN (PES) acceptă emularea
serviciilor PSTN/ISDN pentru terminalele vechi (moștenite)
conectate la NGN, prin gateway-uri rezidențiale RMGW sau
gateway-uri de acces AMGW (figura 1.11). Deci, subsistemul de
emulare PSTN/ISDN gestionează interacțiunea dintre utilizatorii
interfeței PSTN și ISDN. Subsistemul de emulare se ocupă, de
asemenea, de interoperarea cu fragmentele de rețele PSTN și ISDN
rămase în exploatare.

27
 Funcții Aplicații/ Funcții
managament

Network Management Charging functions

Functions elemente tarificare

rețea TISPAN
Applications/ PSTN/ISDN Emulation
Subsystem
comune

Echipament Core Other MM

utilizator IMS Subsystems

PSTN/ISDN

NASS RACS

Figura 1.10. TISPAN IMS și mediul său

În figura 1.11 sunt arătate tipurile de acces convenționale

acceptate de subsistemul de emulare PSTN/ISDN (PES):
 telefoane analogice POTS prin Punctul de terminare a rețelei
naționale (NTP) (punctul de referință Z);
 telefoane digitale ISDN cu rata de bază (punct de referință
S/T) prin intermediul unui echipament de terminare a rețelei
NTE furnizat la sediul clientului;
 fragmente de rețele PSTN/ISDN prin mediagateway-uri de
trunk-uri T-MGW.

NOTĂ. Emularea PSTN/ISDN este definită în NGN astfel:

furnizarea de capabilități de serviciu și interfețe PSTN/ISDN,
folosind adaptarea lor la infrastructura rețelelor bazate pe IP (ES
282 002 [8]).

28
 POTS POTS
AMGW/ AMGW/

ISDN RMGW RMGW ISDN

Subsistemul de emulare
PSTN/ISDN (PES)
PSTN T-MGW T-MGW PSTN
ISDN ISDN

Figira 1.11. Tipuri de acces convențional acceptate

de subsistemul de emulare PSTN/ISDN (PES)

Mai multe detalii despre funcționalitățile și arhitectura

subsistemului de emulare PSTN/ISDN pot fi găsite în capitolul 3.
Alte subsisteme media și aplicații: de exemplu, IP TV,
subsistemul de streaming, subsistemul de difuzare a conținutului
etc.
Cei interesați de subiectul sistemului IPTV bazat pe NGN
IMS pot consulta, de exemplu, specificația tehnică ETSI TS 182
027 V3.5.1 [9] care determină structura și funcțiile subsistemului de
prestare a serviciilor de difuzare a programelor TV.
Componente comune ale arhitecturii NGN sunt entitățile
funcționale care pot fi accesate de mai multe subsisteme. Aceste
componente sunt necesare pentru accesarea aplicațiilor, pentru
tarificare, gestionare a profilului utilizatorului, gestionare a
securității, baze de date de rutare (de ex. ENUM) etc.
Drept exemple de componente comune pot fi enumerate:
 funcția serverului profilului utilizatorului (UPSF);
 funcția de localizare a abonamentului (SLF);
 funcția serverului de aplicații (ASF);
 funcția InterWorking (IWF).
Aceste entități funcționale comune vor fi expuse mai detaliat
în contextul unor exemple corespunzătoare.

29
 2. PREZENTAREA GENERALĂ A NGN IMS

Arhitectura funcțională a rețelei de următoarea generație

NGN IMS oferă o imagine de ansamblu asupra entităților
funcționale IMS, punctelor de referință dintre ele și a
componentelor din afara IMS [4] (figura 2.1). Platforma IMS este o
colecție de entități funcționale care pot oferi împreună suport pentru
stratul de servicii al NGN [10]. Ea include elementele rețelei legate
de media și de semnalizare definite în ETSI TS 123 002 [11].
Componenta de bază a subsistemului multimedia IP a
arhitecturii NGN, numită Core IMS (nucleu sau de bază), suportă
furnizarea de servicii multimedia bazate pe SIP terminalelor NGN,
iclusiv prestarea de servicii de simulare PSTN/ISDN.

Rf/Ro
Ut AS Charging
Sh
Functions
Dh

UPSF ISC/Ma SLF Rf/Ro Iw

Dx IWF
Network Cx Ib

Attachment Mw Mx

Subsystem I/S-CSCF Ic
Mx IBCF
« Core IMS» Mk
Mi BGCF
e2 Mr
Mw
Mx Mg Mj
he
Ot
r

P-CSCF MGCF
MRFC
Ie
IP

Gq' SGF Gq'

Gm RACS Mp Mn RACS
PSTN/ISDN

Networks

C-BGF MRFP T-MGF I-BGF

UE Transport Processing Functions (Access and Core)

Figura 2.1. Prezentare generală NGN IMS

30
 Entitățile legate de Core IMS sunt CSCF, MGCF, MRFC
etc., așa cum sunt definite în stadiul 2 al subsistemului IM ETSI TS
123 228 [2]. În cele ce urmează vor fi examinate fiecare dintre
entitățile funcționale ale subsitemului NGN IMS din figura 2.1.

2.1. Funcția de control a sesiunii de apeluri (CSCF)

Funcția de control a sesiunii de apeluri (CSCF) stabilește,
monitorizează, acceptă și eliberează sesiuni multimedia și
gestionează interacțiunea servicilor utilizatorului.
Există patru tipuri diferite de funcții de control al sesiunii de
apel (CSCF):
 Proxy-CSCF (P-CSCF);
 Servire-CSCF (S-CSCF);
 Interogare-CSCF (I-CSCF);
 de Urgență-CSCF (E-CSCF).

Fiecare CSCF are propriile sarcini speciale. Comun pentru

P-CSCF, S-CSCF și I-CSCF este că toate participă la înregistrarea
sau reînregistrarea terminalelor în IMS și la stabilirea sesiunilor.
Toate aceste entități sunt în măsură să trimită date de taxare la o
funcție de taxare offline.
Entitățile P-CSCF și S-CSCF pot să elibereze sesiunea în
numele utilizatorului. De exemplu, când S-CSCF detectează o
terminare de sesiune sau P-CSCF primește o notificare că un
purtător media este pierdut.
Funcțiile de control nominalizate se pot afla în diferite
noduri, dar prin colocarea lor gazda poate conține mai mult de o
entitate funcțională. Un exemplu tipic este cel în care S -CSCF, P-
CSCF și l-CSCF sunt colocalizate. Colocația nu modifică
fundamental semnalizarea în rețea. Se aplică aceleași proceduri și
semnalizări, doar că mesajele IP parcurg o cale mai scurtă între
entitățile care se află în aceeași gazdă.

31
 2.1.1. Funcția Proxy-CSCF
Proxy-CSCF este primul punct de contact cu utilizatorii din
cadrul IMS (figura 2.2). Aceasta înseamnă că traficul de
semnalizare SIP se desfășoară între UE și P-CSCF. P-CSCF se
comportă ca un proxy SIP [12], adică acceptă cereri și servicii pe
care le furnizează intern sau le transmite mai departe. P-CSCF nu
modifică URI al cererii din mesajul SIP INVITE. El se comportă ca
un agent de utilizator UA și în anumite condiții poate încheia și
iniția în mod independent tranzacții SIP.

Figura 2.2. Poziția P-CSCF în rețeaua IMS

Există patru sarcini unice atribuite P-CSCF:

 compresia mesajelor SIP;
 asocierea de securitate IPSec;
 interacțiunea cu funcția politici și reguli de taxare
(PCRF-Policy and Charging Rules Function);
 detectarea apelului de urgență.
Deoarece SIP este un protocol de semnalizare bazat pe text
ce conține un număr mare de anteturi și parametri antet, inclusiv
extensii și informații referitoare la securitate, dimensiunile
mesajelor sunt mai mari decât ale protocoalelor codate binar. Din
această cauză, pentru accelerarea stabilirii sesiune 3GPP, s-a decis
să se utilizeze compresia mesajelor SIP între UE și P-CSCF. Astfel,

32
dacă UE a indicat că dorește să primească mesaje comprimate de
semnalizare, P-CSCF comprimă aceste mesaje.
Principalele funcții îndeplinite de P-CSCF sunt [2]:
 Transmite cererea REGISTER SIP primită de la UE la un
punct de intrare determinat, folosind numele de domeniu de
origine, așa cum este prevăzut de UE.
 Redirecționează mesajele SIP primite de la UE către
serverul SIP (de exemplu, S-CSCF) al cărui nume P-CSCF
l-a primit ca urmare a procedurii de înregistrare.
 Asigură că mesajele SIP primite de la UE către serverul SIP
(de exemplu, S-CSCF) conțin informații corecte sau
actualizate cu privire la tipul rețelei de acces utilizate în
prezent de către UE.
 Asigură că mesajele SIP relevante conțin informații corecte
sau actualizate despre locația utilizatorului și fusul orar
furnizate de rețeaua de acces folosită în prezent de UE.
 Preia informațiile din subsistemul de atașare la rețeaua
NASS (de exemplu, locația fizică a echipamentului
utilizatorului).
 Transmite cererea sau răspunsul SIP la UE.
 Detectă și tratează cererea de stabilire a sesiunii de urgență.
 Generează CDR (Charging Data Record sau Call Detail
Record) (vezi Nota mai jos).
 Menține o asociere de securitate IPSec între sine și fiecare
UE, așa cum sunt definite în ETSI TS 133 203 [13].
 Efectuează compresia/decompresia mesajelor SIP.
 Autorizează resursele purtătoare și efectuează
managementul QoS (pentru detalii se poate consulta 3GPP
TS 23.203 și 3GPP TS 23.503).
 Detectează și manipulează cererea de inițiere sau de
încheiere a sesiunii MPS (Multimedia Priority Service).
Serviciul de prioritate multimedia MPS oferă utilizatorilor
acces la serviciile IMS într-o manieră prioritară.

33
  Interacționează cu RACS pentru marcajul de pachete,
alocarea resurselor și rezervarea lățimii de bandă pentru
traficul în sus (upstream) și în jos (downstream) etc.

NOTĂ. Înregistrarea datelor de taxare (CDR) este o

colecție de informații despre un eveniment care poate fi taxat (de
exemplu, timpul de stabilire a apelului, durata apelului, volumul de
date transferate etc.) necesare pentru facturare și contabilitate.
Pentru fiecare abonat care urmează a fi taxat, pentru o parte a
unui eveniment taxabil sau integral, se generează un CDR separat.
Adică, pentru un singur eveniment taxabil pot fi generate câteva
CDR (de exemplu, din cauza faptului că mai multe persoane
taxabile trebuie să fie facturate).

2.1.2. Funcția Interogare-CSCF

Funcția de interogare I-CSCF este punctul de contact cu
rețeaua operatorului pentru toate conexiunile destinate unui
utilizator local sau al unui utilizator de roaming aflat în prezent în
zona de serviciu a operatorului de rețea (figura 2.3).
În rețea pot exista mai multe I-CSCF. Funcțiile îndeplinite
de I-CSCF sunt:
 atribuirea unui S-CSCF la o cerere de înregistrare SIP a
utilizatorului;
 rutarea cererii SIP primite de la o altă rețea spre S-CSCF sau
server de aplicații AS;
 obținerea de la baza de date HSS a adresei S-CSCF;
 traducerea adresei E.164 din URI-urile cererii SIP în
formatul telefon (format URI de IETF RFC 3966) înainte de
a interoga HSS despre locație;
 transmiterea cererii sau răspunsului SIP la S-CSCF
determinată de etapa de mai sus;
 generarea de CDR.

34
 Figura 2.3. Interacțiunea I-CSCF cu alte unități funcționale

Reieșind din configurația locală, I-SCF poate îndeplini

funcții de rutare de tranzit. Dacă după interogarea HSS, I-CSCF
stabilește că destinația sesiunii nu se află în IMS, poate redirecționa
cererea sau transmite un răspuns de eșec către punctul de origine.

2.1.3. Funcția Servire-CSCF

Funcția Servire-CSCF efectuează controlul sesiunii în
numele UE. În cadrul rețelei unui operator este posibilă existența
câtorva S-CSCF care vor avea diferite funcționalități.
În timpul înregistrării UE sau sesiunii entitatea S-CSCF
efectuează următoarele funcții (figura 2.4):
 Ca Registrator - acceptă cereri de înregistrare și face
informațiile disponibile prin intermediul serverului de
locație (de exemplu, HSS sau UPSF).

35
 Spre PSTN
altă rețea
sau
domeniu
CS local

Figura 2.4. Interacțiunea S-CSCF cu alte entități funcționale

 Ca Server proxy - acceptă cereri și le deservește pe intern

sau le transmite mai departe, eventual după traducere.
 Gestionează interacțiunea cu platformele de servicii SIP-AS
pentru asistența serviciilor.
 Furnizează punctului terminal informații legate de serviciu
(de exemplu, tonuri/anunțuri împreună cu alocarea de
resurse media suplimentare, date de facturare).
 Obține pentru UE de origine dintr-o bază de date adresa
terminalului solicitat după nume destinație (număr de
telefon sau SIP URI) când cel solicitat este abonatul altui
operator și trimite cererea sau răspunsul SIP la terminalul de
intrare.

 Trimite solicitarea sau răspunsul SIP către un I-CSCF dacă

utilizatorul destinație este în aceeași rețea cu inițiatorul.
 Modifică solicitarea SIP pentru rutarea sesiunii de intrare
către domeniul CS dacă utilizatorul urmează să primească
sesiunea de intrare prin domeniul CS.
 Transmite mesajul SIP la un BGCF pentru rutarea apelurilor
către PSTN sau alt domeniu CS.

36
  Se asigură că terminalele de origine și destinație sunt
subscrise la serviciul de comunicare IMS solicitat.
 Se asigură că conținutul cererii sau răspunsului SIP (de
exemplu, valoarea inclusă în antetul Content-Type SIP,
descrieri tip media incluse în SDP) trimise sau primite de
către terminalele de origine sau de destinație se potrivește cu
serviciile de comunicare IMS determinate de abonamentele
acestor utilizatori.
 Transmite solicitarea sau răspunsul SIP către un P-CSCF al
rețelei de destinație.
 Ca Agent utilizator - poate iniția și termina independent
tranzacții SIP.
 Generează CDR-uri.
Pe baza configurației locale, S-CSCF poate îndeplini funcții
de rutare de tranzit IMS.

2.1.4. Funcția de urgență E-CSCF

Funcția E-CSCF tratează anumite aspecte ale sesiunilor de
urgență cum ar fi rutarea cererilor de urgență către Centrul de
urgență sau Punctul de răspuns pentru siguranță publică PSAP
(Public Safety Answering Point) [14]. Rutarea se efectuează prin
BGCF, IBCF sau rețeaua IP multimedia pe baza informațiilor
despre locație și alte informații, cum ar fi tipul serviciului de
urgență din cerere. Serviciul E-CSCF îndeplinește principiile și
cerințele de urgență după cum urmează:
 Serviciile de urgență sunt independente de conectivitatea IP
(IP-CAN), trebuie să fie posibile prin cel puțin o rețea de
acces celular, un acces în bandă largă fixă, un acces nomad
și un acces WLAN la EPC sau acces non-3GPP la 5GC.
 Sunt acceptate orice tipuri de numere de urgență (URI SIP și
Telefon de urgență). URI autorizate să rezolve serviciile de
urgență pot fi supuse reglementărilor locale în rețeaua de
deservire.

37
 Sistemul trebuie să acorde prioritate sesiunilor de urgență
față de celelalte sesiuni.
 Stabilirea sesiunii de urgență IMS trebuie să fie posibilă
pentru utilizatorii cu o identitate de utilizator public blocată.
 Important este ca UE să poată detecta sesiunea de urgență
(analizând SIP-URI sau numărul format) și să anunțe despre
sesiunea de urgență rețeaua. Este acceptat și cazul când UE
nu poate detecta sesiunea de urgență.
 Serviciul de urgență nu este un serviciu cu abonament.
 Dacă o cerere de stabilire a sesiunii de urgență este trimisă
către un P-CSCF localizat în rețeaua de origine, rețeaua de
origine ar trebui să poată detecta că sesiunea este destinată
serviciului de urgență (indiferent dacă este indicat ca atare
sau nu) și să răspundă UE, indicând că UE ar trebui să
inițieze o sesiune de urgență în rețeaua vizitată (de exemplu,
prin domeniul CS al rețelei vizitate).
 Centrele de urgență pot fi conectate la PSTN, domeniul CS,
domeniul PS sau orice altă rețea de pachete.
 Arhitectura va permite centrelor de urgență să solicite un
apel înapoi (call back) la o UE cu care centrele de urgență
au avut o sesiune de urgență.
 Rețeaua core IMS trebuie să dețină informații cu privire la
locația abonatului.
 Rețeaua va permite UE să obțină numere locale de urgență.
 UE trebuie să sprijine capacitatea de a obține numere locale
de urgență din rețea.
 Rețeaua împiedică trimiterea informațiilor utilizatorilor, cum
ar fi identificatorii publici și informațiile despre locație către
centrul de urgență, dacă restricția este solicitată în mod
explicit de către utilizator și reglementările locale impun
operatorului să ofere confidențialitate utilizatorului.
 E-CSCF este entitatea rețelei IMS, care trebuie să poată
prelua informații despre locația geografică de la LRF
(Lacation Retrieval Function) în cazul în care informațiile
38
 despre locația geografică nu sunt disponibile și sunt
necesare.
 Dacă este necesar, E-CSCF trebuie să poată transmite
informațiile de locație către LRF pentru validarea
informațiilor despre locația geografică dacă informațiile
privind locația sunt incluse de UE.
Dar când UE efectuează o înregistrare de urgență, restricțiile
și lipsa roamingului sunt ignorate. Setul de înregistrare implicit al
identificatorului de utilizator public folosit pentru înregistrările de
urgență trebuie să conțină un URI TEL asociat.
Funcțiile efectuate de E-CSCF în timpul unei sesiuni de
urgență sunt:
 recepționează cererea de stabilire a sesiunii de urgență de la
P-CSCF sau S-CSCF;
 solicită de la LRF informații despre locația UE, dacă aceste
date nu sunt incluse în cererea de urgență sau sunt necesare
informații suplimentare despre locație;
 solicită LRF să valideze informațiile despre locație, dacă
sunt incluse de UE;
 determină sau solicită de la LRF informațiile de rutare spre
central de urgență potrivit;
 direcționează cererea de stabilire a sesiunii de urgență,
inclusiv anonimă, către o destinație apropiată;
 pe baza politicii operatorului, E-CSCF poate direcționa
apelul IMS de urgență către ECS (Emergency Call Server)
pentru procesarea suplimentară a apelului;
 generează CDR-urile.
Începând cu luna martie 2018, în Europa este desfășurat
serviciul de urgență eCall cerut de lege în mașinile noi. eCall este
un sistem standardizat și mandatat pentru o formă specială de
39
apeluri de urgență efectuate de vehicule, oferind comunicații în timp
real și un set integrat de date conexe [15].
Sistemul eCall folosește un modem în bandă pentru a
transfera setul minim de date (MSD - Minimum Set of Data) într-un
canal vocal GSM printr-un apel de urgență 112. Se estimează că
penetrarea 100% a sistemului va fi realizată până în 2035.
Operatorii din Europa au anunțat că vor elimina treptat
suportul rețelelor cu comutație de circuite GSM și UMTS în
următorul deceniu și îl vor înlocui cu infrastructuri 4G LTE și 5G.
Acest lucru va avea, de asemenea, un impact asupra apelului de
urgență 112. El va fi înlocuit cu un apel de urgență IMS prin rețele
cu comutație de pachete precum LTE și 5G (figura 2.5). Generația
viitoare eCall (NG eCall) va oferi mari avantaje în comparație cu
eCall, va fi construită pe LTE și 5G și va asigura transferul MSD
mult mai rapid și mai fiabil. Comunicările vocale nu vor fi
întrerupte în timpul transmisiei MSD. Va deveni posibil transferul
de informații suplimentare, de exemplu video de la camera de bord,
mesaje text, controlul prin telecomandă a funcțiilor mașinii
(sunetului claxonului, intermitentul farurilor, blocarea/deblocarea
ușilor, dezactivarea aprinderii etc.).
În cazul NG-eCall, cererea de stabilire a sesiunii de urgență
IMS poate fi invocată fie automat, fără implicarea utilizatorului, fie
manual, prin intermediul utilizatorului.
Pentru detalii referitor la serviciul de urgență în IMS,
inclusiv elementele necesare pentru a sprijini serviciile date, se
poate consulta specificația ETSI TS 123 167 [16].

40
 Figura 2.5. Configurarea de bază a funcționalității NG eCall într-un
sistem încorporat în vehicul IVS

2.2. Funcţia de control a gateway-ului de ieșire (BGCF)

Una dintre sarcinile S-CSCF privind organizaea unei sesiuni SIP
constă în determinarea rețelei de destinație. Dacă după interogarea
ENUM nu se obține un SIP URI, atunci S-CSCF va iniția
"breakout“ (apel de ieșire). Motivul de breakout constă în faptul că
S-CSCF poate ruta numai după SIP URI, nu numere de telefon.
41
Apelul va fi direcționat către o altă rețea care rutează pe numere de
telefon, de exemplu PSTN sau PLMN (figura 2.6).

Rețea gazdă Altă rețea

PSTN
PSTN

Figura 2.6. Exemplu de apel spre o rețea PSTN

Pentru breakout, S-CSCF transmite SIP INVITE la BGCF

(Breakout Gateway Control Function).
În funcție de configurația locală, BGCF determină următorul
hop pentru rutarea mesajului SIP. Rutarea se bazează pe
informațiile primite în protocolul de semnalizare, informații
administrative sau prin acces la baza de date. Dacă destinația este o
rețea PSTN care se află în altă rețea, atunci BGCF determină
această rețea și transmite semnalizările SIP la un BGCF din rețeaua
selectată. Însă dacă destinația este un domeniu CS, dar în aceeași
rețea în care se află BGCF, atunci BGCF va selecta un MGCF care
va fi responsabil pentru interoperarea cu domeniul PSTN/CS.
În cazul în care destinația este altă rețea IMS, atunci BGCF
transmite mesajul către un I-CSCF din acea rețea IMS.
În rețea pot exista mai multe BGCF. Fiecare BGCF poate
genera CDR-uri.

42
 2.3. Funcția de control interconectare la frontieră (IBCF)
Entitatea IBCF (Interconnection Border Control Function) oferă
funcții specifice la nivelul de aplicare a protocolului SIP/SDP
în scopul de a efectua interconectarea între două domenii ale
operatorului. Funcția IBCF acționează ca SIP proxy și este utilizată
pentru interconectarea dintre două rețele IMS (figura 2.7) sau o
rețea IMS cu rețeaua IP non-IMS. IBCF poate acționa atât ca punct
de intrare, cât și ca punct de ieșire pentru rețeaua subsistemului IM
CN.
Funcționalitățile IBCF includ comunicarea dintre aplicațiile
SIP IPv6 și SIP IPv4, ascunderea topologiei de rețea (numărului
exact de S-CSCF, capacităților S-CSCF sau capacității rețelei etc.),
controlul cu H.248 a gateway-lui de tranziție TrGW (Transition
Gateway ), screening-ul informațiilor de semnalizare SIP, selectarea
modului de interconectare corespunzător, asigurarea
confidențialității și generarea datelor de facturare. IBCF include un
identificator interoperator IOI (Inter-Operator Identifier) în cereri
când acționează ca punct de intrare pentru o rețea de tranzit și în
răspunsuri când acționează ca punct de ieșire pentru o rețea de
tranzit. Identificatorul interoperator IOI este un identificator unic la
nivel global, care este utilizat pentru a transfera identitățile și
rolurile diferitelor rețele în cadrul unui apel.

Figura 2.7. Exemplu interconectare rețele IMS

43
 Identificatorul IOI este utilizat pentru partajarea și corelarea
informațiilor de facturare generate în cadrul IMS între rețelele
operatorilor, furnizorii de servicii sau de conținut.
Când rețelele participante la sesiune au diferite profiluri SIP
(de exemplu, între profilul SIP utilizat în IMS și celelalte profiluri
SIP sau protocolul H.323), entitatea IBCF introduce funcția de
interlucrare IWF (Interworking Function) în calea de semnalizare
(figura 2.8). În acest caz, IWF acționează ca un punct de intrare
pentru rețeaua IMS. IWF și IBCF pot fi colocate într-un singur nod
fizic.
În cazul aplicării conceptului de control la frontieră în
rețeaua IMS, IBCF acționează ca un punct de intrare și punct de
ieșire pentru această rețea (în loc de I-CSCF). În acest caz, IBCF și
I-CSCF pot fi colocalizate într-un singur nod fizic.

Core IMS
Rețea H.323
H.323 network

P-CSCF S-CSCF IBCF IWF Or

sau altă rețea
Other non-IMS SIP
non‐IMS SIP etwork

Mw Mx Ib Iw

Frontiera dintre
domenii
Domains boundary

Figura 2.8. Interconectare rețea IMS cu rețeaua non-IMS

2.4. Funcția de control a gateway-ului media (MGCF)

Interconectarea dintre rețelele NGN IMS și PSTN/ISDN la
nivel de semnalizare este asigurată prin intermediul SGF (transport)
și MGCF (apel/control serviciu). Interconectarea la nivel fluxuri
media este asigurată de interfețele de trunchi de la T-MGF.

44
 Funcția MGCF (Media Gateway Control Function) oferă
posibilitatea de a controla o funcție de trunking media gateway (T-
MGF) printr-o interfață standardizată. Un astfel de control include:
 Alocarea sau sustragerea resurselor media gateway-lui care
se referă la controlul conexiunilor canalelor media în T-
MGW, precum și modificarea utilizării acestor resurse.
 Comunicarea cu CSCF, BGCF și cu entitățile din rețeaua cu
comutarea de circuite.
 Stabilirea următorului hop în rutarea IP în funcție de
informațiile de semnalizare primite în cazul apelurilor din
rețelele convenționale.
 Realizarea conversiei dintre protocoalele ISUP și SIP,
precum și interacțiunii dintre SIP și semnalizarea SS7 ce nu
se referă la apeluri (adică semnalizare bazată pe TCAP
pentru servicii suplimentare).
 Îndeplinirea funcției de tranzit pe baza configurației locale.
Această entitate funcțională este identică cu MGCF definită
în ETSI TS 123 002 [11], cu excepția faptului că, în plus, acceptă
interoperarea cu TCAP. Nodurile care implementează această
entitate funcțională în rețeaua NGN pot să difere după configurație
și resursele acceptate (de exemplu codic-uri) față de cele dintr-o
rețea 3GPP.
Punctul de referință Mg (figura 2.1) permite MGCF să
transmită semnalizarea sesiunii primite (de la PSTN) către CSCF în
scopul interoperarii cu rețelele PSTN. Protocolul folosit pentru
punctul de referință Mg este SIP.
Punctul de referință Mn permite T- MGF să interacționeze
H.248 cu MGCF pentru controlul resurselor.
T -MGF termină canalele purtătoare din rețeaua CS și
fluxurile media RTP din rețeaua IMS, susține conversia media și
procesarea traficului util, deține și gestionează resurse, cum ar fi
anulatoarele de ecou, codec-uri etc.

45
 Punctul de referință Ie permite MGCF să facă schimb de
informații de semnalizare SS7 prin IP cu SGF, conform arhitecturii
SIGTRAN.
Funcția gateway-lui de semnalizare SGW este utilizată
pentru interconectarea rețelelor cu diferite tipuri de semnalizare.
SGW realizează conversia semnalizării SS7 din rețelele cu
comutație de circuite CS și semnalizării bazată pe IP utilizată în
rețelele IMS (adică între SS7 MTP și Sigtran SCTP/IP, figura 2.9).
SGW nu traduce mesajele planului aplicaților (de exemplu,
mesajele MAP, BICC, ISUP), dar interpretează nivelul purtător
SCCP sau SCTP pentru a asigura rutarea corectă a semnalizării.

Rețe Rețea
transport SGW transport
semnaliz semnaliz
are IP SCTP/IP MTP are SS7

Figura 2.9. Configurarea funcției gateway-lui de semnalizare

Funcția gateway-lui de semnalizare poate fi implementată ca

o entitate de sine stătătoare sau în interiorul altei entități.

2.5. Funcția resurse multimedia (MRF)

Funcția resurse multimedia MRF (Multimedia Resource
Function) se divizează în două: funcția resurse multimedia
controlor MRFC (Multimedia Resource Function Controller) și
funcția resurse multimedia procesor MRFP (Multimedia Resource
Function Processor), care oferă împreună mecanisme pentru
serviciile legate de media, cum ar fi conferințe, anunțuri multimedia
sau transcodarea.
46
 Arhitectura privind funcția resurse multimedia este
reprezentată în figura 2.10.
Controlorul MRFC comunică prin semnalizările SIP cu S-
CSCF și controlează procesorul MRFP prin protocolul H.248.
Sarcinile entității funcționale MRFC sunt următoarele:
 controlul resurselor fluxului media din MRFP:
 interpretarea informațiilor provenite de la un AS și S-CSCF
(de exemplu, identificatorul sesiunii) și controlul
corespunzător al MRFP;
 generarea CDR-urilor.

AS
Cr

ISC Mr′

Mr

S-CSCF MRFC

Mp

MRFP

Figura 2.10. Arhitectura MRF [2]

Sub controlul MRFC, procesorul MRFP efectuează toate

manipulările necesare pentru susținerea conferințelor multimedia,
furnizarea de anunțuri multimedia, implementarea capabilităților
IVR, și anume:
 mixează fluxurile media de intrare (de exemplu, pentru mai
multe părți);
 generează fluxuri media (pentru anunțuri multimedia);

47
  prelucrează fluxurile media (de exemplu, transcodarea
audio, analiza media);
 oferă resurse pentru a fi controlate de către MRFC. Sarcinile
serverului de aplicații AS în raport cu funcția
resurse media MRF constau, în particular, în rezervarea conferinței
și gestionarea informațiilor despre rezervare (de exemplu ora de
pornire, durata, lista participanților).

2.6. Componente comune ale platformei IMS

2.6.1. Funcția UPSF
Funcția serverului de profil utilizator UPSF (User Profile
Server Function) este responsabilă de păstrarea la nivel de serviciu
a informațiilor legate de utilizator cum ar fi:
 identificarea, numerotarea și adresarea utilizatorului;
 securitatea utilizatorilor;
 locația utilizatorului;
 profilul utilizatorului.
UPSF poate stoca informații despre profilul utilizatorului
legate de una sau mai multe subsisteme de control al serviciilor și
aplicațiilor. UPSF nu conține informații de profil legate de abonarea
de conectivitate IP. Aceste informații sunt păstrate în subsistemul de
atașare la rețea (NASS). Cu toate acestea, acolo unde are sens în
contextul unui anumit model de afaceri, UPSF poate fi colocat cu
funcția de bază de date a NASS.
Subsetul UPSF care găzduiește date referitoare la IMS este
echivalent cu subsetul entității HSS definit pentru 3GPP IMS de TS
123 002 [11], cu excepția funcționalității HLR/AUC.

2.6.2. Serverul HSS

Serverul date abonați HSS (Home Subscriber Server) ca
entitate a subsistemului 3GPP IMS este responsabil pentru deținerea
următoarelor informații legate de utilizator:
 datelor privind identificarea, numerotarea și adresarea
utilizatorului;

48
  informații de securitate precum datelele de control al
accesului la rețea, de autentificare și autorizare;
 înregistrarea utilizatorului și păstrarea datelor despre locația
lui la nivel de inter-sistem;
 informații legate de profilul utilizatorului.
În subsistemul TISPAN NGN IMS, serverul HSS din 3GPP
IMS este înlocuit cu o funcție similară UPSF care a fost descrisă
mai sus.

2.6.3. Funcția SLF

Funcția de localizare a abonamentelor SLF (Subscription
Locator Function) este o entitate funcțională care poate fi accesată
de subsistemele de control ale serviciilor și funcțiile serverului de
aplicații ASL pentru a prelua identitatea UPS, unde este disponibil
profilul nivelului de serviciu al unui anumit utilizator sau serviciu
public.
Această entitate funcțională este identică cu SLF definit în
TS 123 002 [11]. Totuși, un nod care implementează această
entitate funcțională într-o rețea NGN poate fi diferit de un nod de
rețea 3GPP în ceea ce privește formatele de identitate acceptate.
Funcția SLF este interogată de I- CSCF în timpul înregistrării
și stabilirii sesiunii pentru obținerea numelui UPSF/HSS care conține
datele abonatului. În plus, SLF este interogat de S-CSCF, în timpul
înregistrării, de AS sau serverul 3GPP AAA pentru a obține numele
UPSF/HSS care conține datele abonatului.

2.6.4. Funcția IWF

Funcția de interoperabilitate IWF (InterWorking Function)
realizează interacțiunea dintre protocoalele utilizate în subsistemele
de control servicii în cadrul TISPAN NGN și alte protocoale bazate
pe IP. De exemplu, între profilul SIP utilizat în IMS și alte profiluri
SIP sau protocolul H.323.

49
 2.6.5. Funcția de taxare
Funcția de taxare (facturare) este o entitate din interiorul
domeniului rețelei core, subsistemului sau serviciului implicată în
contabilizare pentru acel domeniu, subsistem sau serviciu.
Arhitectura de taxare, principiile de taxare și datele de taxare pentru
subsistemul IM CN sunt descrise în ETSI TS 132 260 [17].
Taxarea este o funcție în cadrul rețelei de telecomunicații
prin care informațiile referitoare la un eveniment taxabil sunt
colectate, formatate, transferate și evaluate pentru a face posibilă
determinarea utilizării pentru care abonatul poate fi facturat (taxare
offline) sau soldul contului abonatului poate fi debitat (taxare
online).
Elementele funcționale ale IM CN oferă suport pentru
taxarea online și offline:
Taxarea offline este mecanismul de taxare în care
informațiile de taxare nu afectează, în timp real, serviciul prestat.
Taxarea online este mecanismul de taxare în care
informațiile de taxare pot afecta, în timp real, serviciul prestat și,
prin urmare, este necesară o interacțiune directă a mecanismului de
taxare cu controlul sesiunii/serviciului.
Arhitectura pentru taxarea offline a IMS este reprezentată în
figura 2.11.
Funcționalitatea de taxare offline se bazează pe entitățile de
rețea IMS care raportează informațiile contabile la recepția
mesajelor SIP sau ISUP (deoarece informațiile relevante de
facturare sunt incluse în aceste mesaje).
Această raportare se realizează prin trimiterea CDR-urilor de
la elementele rețelei IMS către funcția de taxare a datelor CDF
(Charging Data Function), parte a funcției de colectare a taxelor
CCF (Charging Collection Function). CCF este un sistem de taxare
50
offline care colectează și prelucrează informațiile de facturare
înainte de livrarea lor în domeniul de facturare BD (Billing
Domain). CDR-urile produse de CDF sunt transferate imediat la
funcția gateway de taxare CGF (Charging Gateway Function).
CGF acționează ca un gateway de acces între rețeaua 3GPP
și BD și include următoarele funcții principale:
 Pre-procesarea CDR:
validarea, consolidarea și (re)formatarea CDR-
urilor; gestionarea erorilor CDR;
stocarea CDR persistentă.
 Stocarea CDR-urilor pe fișiere separate pe baza criteriilor de
filtrare precum tipul, parametrii CDR, CDF originar etc.
 Gestionarea fișierelor CDR, de exemplu crearea, declanșarea
(deschiderii/închiderii) sau ștergerea fișierului.
 Transferul de fișiere CDR la BD.
Arhitectura de taxare online a IMS este descrisă în figura
2.12. Sistemul de taxare online OCS (Online Charging System) este
entitatea care efectuează controlul creditului abonatului în timp real.
Funcționalitatea sa include gestionarea tranzacțiilor, evaluarea,
corelația online și gestionarea conturilor/soldurilor abonaților.
SIP-AS și MRFC sunt capabili să distingă dacă aplică
tarifarea offline sau online, adică dacă trimit informații de tarifare
către CDF sau către OCS. Decizia de tarifare se bazează pe
informațiile (adresa CDF sau OCS) pe care AS/MRFC le primește
în mesajele SIP și configurația sistemului aleasă de operator.

51
 Billing Domain
Rf

Bi
BGCF
Rf

MGCF
Rf

Rf
MRFC

CGF SIP AS
Rf

Ga
P-CSCF
Rf
CDF
I-CSCF

Rf
CCF
S-CSCF
Rf

IBCF
Rf

E-CSCF

Rf
TRF
Rf

ATCF
Rf

IMS Transit
Functions

Figura 2.11. Arhitectura de taxare offline IMS:

ATCF - funcția de control al transferului de acces;
TRF - funcția de tranzit și roaming.

În cazurile în care sunt furnizate ambele adrese, este posibilă

utilizarea ambelor sisteme de taxare concomitent.
Toate celelalte elemente de rețea IMS (S-CSCF, P-CSCF, I-
CSCF, BGCF, IBCF și MGCF) aplică taxarea offline prin interfața
Rf, folosind adresa CDF primită prin mesajul SIP. S-CSCF acceptă
taxarea online dacă funcția Gateway IMS este integrată în S-CSCF.
52
 Corelația de domeniu IMS se bazează pe identificatorul de
taxare IMS ICID (IMS Charging Identifier), distribuit între
elementele de rețea IMS implicate în aceeași sesiune. Cu ICID este
posibilă corelarea datelor de taxare sesiune generate în diferite
elemente IMS (de exemplu, x-CSCFs, ASs).

Billing Domain

Ro

OCS
MGCFMRC Ro OCS
BGCFSIP-AS

ISC Ro

S-- CSCF IMS - GWF

Figura 2.12. Arhitectura de taxare online IMS

Elementele de rețea IMS mențin integritatea tuturor

informațiilor de tarifare, primite sau create, atunci când ele se trimit
către sistemele de taxare offline și online, indiferent de lungimea
valorii unui parametru anume. De exemplu, identificatorul de taxare
IMS ICID poate fi generat de un element de rețea IMS (de exemplu,
P-CSCF) și trimis către un alt element de rețea IMS (de exemplu, S-
CSCF). Ambele pot genera informații de taxare și asigura
menținerea integrității datelor, pentru a face posibilă corelația
bazată pe ICID.

53
 2.6.6. Serverul de aplicații AS
Într-o rețea, în general există mai multe servere de aplicații
AS (Application Server) fiecare fiind specializat în furnizarea
anumitor servicii. IMS definește trei tipuri diferite de servere de
aplicații care oferă servicii IP multimedia cu valoare adăugată.
Aceste servere sunt SIP AS, IM-SSF și OSA AS (figura 2.13).

SIP-AS IN SCF OSA

AS
INAP
Sh OSA API
Si
Sh O SA
(CAM EL on ly ) IM -SSF
SCS

U PSF

ISC or M a Dh
Cx Dx SLF

I/ S-CSCF
IM S core

com pon en t

Tran sport Lay er

Figura 2.13. Interconectarea serverelor de aplicații cu IMS core

AS-urile pot fi localizate în rețeaua de domiciliu sau într-o

rețea furnizor de servicii terță parte. Partea terță poate fi o rețea sau
un AS autonom. Interfața definită între S-CSCF și AS este
cunoscută sub numele de interfață ISC (IMS Service Control).
a) Serverul de aplicații SIP este AS nativ în IMS. Noile
servicii dezvoltate exclusiv pentru IMS mai probabil pot fi
implementate de către SIP AS. Serverul SIP AS gestionează și
interpretează mesajele SIP primate de la S-CSCF și transpune
logica serviciului utilizatorului final în secvențe de mesaje SIP pe
care le trimite părților implicate din nou prin S-CSCF.

54
 b) Serverul de aplicații - arhitectura de servicii deschise OSA
AS (Open Service Architecture) implementează pentru abonații IMS
o bază de servicii existentă. Pentru a oferi acces la aceste servicii,
IMS are nevoie de gateway-ul OSA-SCS (Open Service Access -
Service Capability Server). Așadar, OSA-SCS oferă o interfață
externă pentru IMS către serverul OSA AS. OSA-SCS oferă, de
asemenea, interfața ISC către S-CSCF bazată pe SIP și poate utiliza
interfața Sh opțională către UPSF/HSS.
Pe baza OSA SCS operatorul poate utiliza caracteristici ale
capabilității de serviciu precum controlul apelurilor, statutul
utilizatorului, controlul sesiunii de date, capabilitățile terminalelor,
gestionarea contului, tarifarea și gestionarea politicilor pentru
serviciile dezvoltate. Cadrul OSA SCS poate fi utilizat ca mecanism
standard pentru furnizarea către IMS de AS terțe într-o manieră
sigură, deoarece OSA în sine conține funcții de acces ca
autentificarea, autorizarea, funcții de descoperire și înregistrare (S -
CSCF nu oferă funcții de autentificare și securitate pentru accesul
securizat direct al unei terțe părți la IMS).
c) Cel de-al treilea tip de server de aplicații este funcția de
comutare a serviciului IP multimedia IM-SSF (IP Multimedia
Service Switching Function). Acesta oferă un gateway de acces
către rețelele de servicii moștenite care implementează serviciile
CAMEL (Customized Applications for Mobile Network Enhanced
Logic - Aplicații personalizate pentru logica îmbunătățită a rețelei
mobile), pe larg utilizate în rețelele GSM. IM-SSF acționează ca un
gateway de acces între serviciile bazate pe SIP și CAMEL,
permițând astfel serviciile CAMEL să fie invocate de la IMS.
În figura 2.13 este reprezentată IM-SSF în contextul TISPAN
IMS [4]. Aici scopul IM-SSF este de a permite accesul la
programele de logică de servicii inteligente IN găzduite în SCP
moștenite. Funcționalitatea IM-SSF cuprinde emularea modelului
de apel IN în partea de sus a semnalizării SIP, a declanșării IN și a
interoperării cu INAP. Serverul de aplicații IM-SSF identificat în
TISPAN IMS [4] diferă de cel identificat în 3GPP IMS [11]. Acesta
55
din urmă implementează modelul și protocoalele de apel CAMEL,
în timp ce primul implementează fie modelul și protocoalele de apel
CAMEL, fie funcțiile ETSI Core INAP sau ambele modele
concomitent. Punctul de referință SI este utilizat doar pentru
serviciile CAMEL.
Punctul de referință S-CSCF către AS este utilizat pentru a
transmite cererile SIP, pe baza criteriilor de filtrare asociate
utilizatorului inițiator sau destinatar.
Punctul de referință I-CSCF către AS este utilizat pentru a
transmite cereri SIP destinate unei identități de serviciu public
găzduite de AS.

2.7. Funcția gateway-ului de frontieră (BGF)

Funcția gateway-ului de frontieră BGF (Border Gateway
Function) asigură interfața dintre două domenii de transport IP.
BGF se afla la frontiera dintre o rețeaua de acces și echipamentele
terminale ale clienților, dintre rețeaua de acces și rețeaua core sau
dintre două rețele core. Ea susține una sau mai multe dintre
următoarele funcții elementare:
 contorizarea utilizării resurselor;
 alocarea și traducerea adreselor IP și a numerelor de port
(NAPT);
 interoperarea dintre rețelele IPv4 și IPv6 (NAPT-PT);
 asistență în traversarea NAT găzduită;
 transcodare.
Se identifică două tipuri principale de BGF (figura 2.14).
 Core BGF (C-BGF) care se află la frontiera dintre rețeaua de
acces și rețeaua core;
 BGF de interconectare (I-BGF) care se află la frontiera
dintre două rețele Core.
56
 Rețea Core
Rețea de Alte funcții de Alte rețele
acces C‐BGF procesare a I‐BGF Core
transportului

Figura 2.14. Funcțiile gateway-ului de frontieră BGF

3. SUBSISTEMUL PES

3.1. Arhitectura PES

Subsistemul de emulare PSTN/ISDN bazat pe IMS (PES)
descris în acest capitol acceptă emularea serviciilor PSTN pentru
terminalele analogice și serviciilor ISDN pentru terminalele digitale
și PBX-uri. Aceste echipamente terminale pot fi conectat direct la
media gateway -uri rezidențiale (R-MGW) și de acces (A-MGW)
sau prin noduri de acces V5.
Figura 3.1 oferă o imagine de ansamblu asupra entităților
funcționale care alcătuiesc arhitectura subsistemului de emulare
PSTN/ISDN și arată relațiile lor cu celelalte componente ale
arhitecturii NGN [18].
Scopul subsistemului de emulare PSTN/ISDN este de a
permite utilizatorilor existenți în rețelele bazate pe tehnologia TDM
să primească aceleași servicii de la rețeaua NGN pe care l-au primit
anterior de la PSTN sau ISDN.
Arhitectura funcțională reprezentată în figura 3.1 este una
dintre opțiunile de structură posibile ale subsistemului de emulare
PES identificat în arhitectura generală TISPAN NGN (figura 1.8).
Această arhitectură funcțională utilizează aceeași arhitectură ca și
IMS definit în TS 123 517 [4] cu extensiile definite în prezentul
capitol.
57
 Rf/Ro
Ut Charging
Aplication
AS Functions
Sh PSDN/ISDN Emulation
Dh
UPSF ISC/Ma SLF Rf/Ro Iw
Cx Dx IWF
Network Ib

Mw Mx Ic
Attachment PES I/S-CSCF
Subsystem Mx IBCF
« Core IMS» Mi BGCF
Mk
e2 AGCF Mr
Mw
Mx Mg Mj

he
Ot
r
P-CSCF MGCF
MRFC
Ie

IP
P1
Gq' Gq'
SGF
Gm RACS Mp Mn RACS

PSTN/ISDN

Networks
PSTN/ISDN
MRFP T-MGF
access C-BGF I-BGF
UE Transport Processing Functions (Access and Core)
(A/R‐MGW)

Figura 3.1. Arhitectura funcțională a subsistemului PES

Majoritatea entităților funcționale din subsistemul de

emulare PSTN/ISDN sunt identice sau derivate de la analogul lor
din NGN IMS [4], cu excepția funcției de control acces gateway
(AGCF-Access Gateway Control Function) care controlează
gateway-urile rezidențiale și de acces. Pentru celelalte entități
funcționale, toate diferențele sunt notate în cele ce urmează. Un nod
fizic poate găzdui entități funcționale care susțin atât PES, cât și
NGN IMS, suportate de o schemă de adresare comună.

3.2. Prezentare generală a entităților funcționale ale PES

Funcția de control acces gateway (AGCF) este primul punct de
contact pentru gateway-urile rezidențial R-MGW și de acces A-

58
MGW. Această entitate este specifică subsistemului de emulare
PSTN/ISDN și îndeplinește următoarele funcții principale:
 acționează ca un MGC pentru controlul funcțiilor gateway-
urilor media (R-MGF și A-MGF);
 interacționează cu subsistemul de control al resurselor și al
admiterii (RACS);
 interacționează cu subsistemul de atașare la rețea (NASS)
pentru a prelua informații despre profilul liniei;
 efectuează interoperabilitatea semnalizării SIP cu
semnalizarea din PSTN/ISDN;
 acționează ca agent utilizator SIP în relațiile cu entitățile
funcționale IMS SIP;
 efectuează funcții atribuite în mod normal unui P-CSCF
pentru terminalele vechi conectate la gateway-ul media (de
exemplu, gestionează procedurile de înregistrare SIP,
creează identificatori de facturare).
În plus, AGCF furnizează modelele de tonuri adecvate celor
din rețelele PSTN, de exemplu, tonul de disc, tonul de apel.
Funcția P-CSCF are un comportament identic cu al
subsistemului NGN IMS TS 123 517 [4]. Cu toate acestea, P-CSCF
nu este utilizat în configurații în care un AGCF este necesar pentru
a controla gateway-urile rezidențiale sau de acces. În astfel de
cazuri, toate funcțiile furnizate în mod normal de P-CSCF vor fi
furnizate direct de AGCF.
Rolul MGCF în subsistemul PES este similar cu cel al
subsistemului NGN IMS [4]. Doar că procedurile de semnalizare
pentru interoperarea cu semnalizarea ISUP sunt ușor diferite
datorită prezenței informațiilor ISUP încapsulate în interiorul PES
și necesității de a asigura transparența deplină a ISDN în cazul
apelurilor ISDN care tranzitează prin PES.
Celelalte entități funcționale PES sunt identice cu cele din
NGN IMS.
Arhitectura de serviciu pentru subsistemele PES și TISPAN
IMS este aceeași (figura 2.13) și comportamentul generic al
59
funcțiilor serverilor de aplicație sunt identice. Cu toate acestea, în
funcție de tipul de servicii care se emulează, este posibil că unele
servere de aplicații vor trebui să recepționeze și să citească
protocolul ISUP încapsulat în SIP. Deși unele servere de aplicații
pot fi dedicate furnizării de servicii specifice PES, arhitectura PES
nu restricționează tipul de aplicații care pot fi accesate de un
utilizator PES.
Pentru detalii se vor consulta ES 282 002 [8] și TS 182 012
[18] care definesc arhitecturi funcționale alternative pentru acest
subsistem.

4. EXEMPLE DE ÎNREGISTRARE ȘI CONEXIUNI ÎN IMS

4.1. Înregistrarea terminalului UE în IMS

În figura 4.1 este reprezentată secvența de mesaje și
proceduri necesare pentru înregistrarea unui echipament terminal
UE în subsistemul multimedia IP. În cele ce urmează va fi descris
detaliat modul de interacțiune dintre entitățile IMS implicate în
procesul de înregistrare a UE.
Mesajele aduse în continuare nu prezintă cereri sau
răspunsuri complete ale procesului de înregistrare a terminalului UE
în IMS, lipsesc unele anteturi și parametri. Aceste mesaje includ
doar informațiile necesare pentru explicarea procedurilor
desfășurate.
Terminalul abonatului UE trimite cererea de înregistrare
pentru a informa rețeaua că identitatea de utilizator publică
specificată (myname@mynetwork.com) este disponibilă la adresa IP
indicată în antetul Contact.

60
 M1. UE→P-CSCF
REGISTER sip:hims.net SIP/2.0,
Via: SIP/2.0/UDP UE-IP;branch=0abab,
Route: sip:[P-CSCF-IP],
Max-Forwards: 20,
From: <sip:name@hims.net>;tag=abbb,
To: <sip:name@hims.net>,
Contact: <sip:[UE-IP]>;expires=90000,
Call-ID: ababab,
CSeq: 25 REGISTER,
Security-Client: port-s, port-c,
Authorization: Digest username =
name.private@hims.net,
Content-Length: 0
Echipamentul utilizatorului adaugă, de asemenea, un antet
Via pentru a înregistra că mesajul a traversat UE. Cererea
REGISTER include și numerele de porturi server și client. Rețineți
că mesajul însuși este trimis la portul SIP standard 5060.
Mesajul SIP REGISTER include și identitatea de
utilizator privată. Această identitate va fi folosită de S-CSCF și
HSS pentru identificarea utilizatorului.

61
UE P‐CSCF I‐CSCF S‐CSCF HSS
M1. Register
M2. Register
Cerere autorizare utilizator

Răspuns autorizare utilizator

M3. Register
Cerere de autentificare
Răspuns de autentificare
M4. 401 Unauthorized
M5. 401 Unauthorized

M6. 401 Unauthorized

Stabilire IP sec.

M7. Register
M8. Register
Cerere autorizare utilizator

Răspuns autorizare utilizator

M9. Register

Cerere de atribuire server

Răspuns de atribuire server

Compară RES cu XRES

M10. 200 OK
M11. 200 OK
M12. 200 OK

Figura 4.1 Secvență de înregistrare a UE în IMS

62
 P-CSCF primește mesajul REGISTER și folosește DNS
pentru a transpune domeniul hims.net în adresa IP a I-CSCF în
rețeaua-gazdă.
P-CSCF adaugă un antet Via dar elimină antetul Route.
Mesajul REGISTER va fi rutat după adresa IP obținută din
răspunsul DNS. Indicatorul de protecție a integrității este setat pe
false pentru a indica că utilizatorul nu este autentificat.
M2. P-CSCF→I-CSCF
REGISTER sip:hims.net
SIP/2.0, Via: SIP/2.0/UDP
pcscf1.vims.net;branch=0aab1,
Via: SIP/2.0/UDP UE-IP;branch=0abab,
Max-Forwards: 19,
From: <sip:name@hims.net>;tag=abbb,
To: <sip:name@hims.net>,
Contact: <sip:[UE-IP]>;expires=90000,
Call-ID: ababab,
CSeq: 25 REGISTER,
Content-Length: 0,
Authorization: Digest username
= name.private@hims.net
integrity protection:no
Selectarea S-CSCF. Entitatea de interogare I-CSCF
solicită de la registru HSS atribuirea unui S-CSCF.
După recepția răspunsului, I-CSCF trimite
cererea REGISTER către S-CSCF respectiv.
M3. I-CSCF→S-CSCF
REGISTER sip:hims.net
SIP/2.0, Via: SIP/2.0/UDP
icscf1.hims.net;branch=0aab2,
Via: SIP/2.0/UDP
pcscf1.vims.net;branch=0aab1,
Via: SIP/2.0/UDP UE-IP;branch=0abab,
Route: sip:scscf1.hims.net,
63
 Max-Forwards: 18,
From: <sip:name@hims.net>;tag=abbb,
To: <sip:name@hims.net>,
Contact: <sip:[UE-IP]>;expires=90000,
Call-ID: ababab,
CSeq: 25 REGISTER,
Content-Length: 0,
Authorization: Digest username =
name.private@hims.net integrity
protection:no
La rândul său, S-CSCF solicită autentificarea UE de la HSS.
În mesajul de răspuns, ultimul trimite un număr aleatoriu (RAND),
jetonul de autentificare (AUTH), rezultatul așteptat (XRES), cheile
de cifrare (CK) și de integritate (IK).
La moment, utilizatorul nu este autentificat și cererea de
înregistrare este respinsă.
Terminalul este provocat să autentifice utilizatorul.
M4. S-CSCF→I-CSCF
401 Unauthorized
WWW-Authenticate: nonce=RAND-AUTN, ck,
ik,
Via: icscf1, pcscf1, ue-ip
Datele referitor la RAND, AUTN, CK și IK sunt trecute
în antetul WWW-Authenticate.
I-CSCF transmite mesajul către P-CSCF.
M5. I-CSCF→P-CSCF
401 Unauthorized
WWW-Authenticate: nonce=RAND-AUTN, ck,
ik,
Via: pcscf1, ue-ip
P-CSCF salvează cheile de cifrare și integritate. Aceste chei
vor fi necesare pentru crearea asocierii de securitate IPSec. P-CSCF
alocă numerele de port client (partea abonatului) și server. Aceste
numere de porturi vor fi incluse în mesajul 401 de neautorizare
trimis abonatului.
64
 M6. P-CSCF→UE
401 Unauthorized
WWW-Authenticate: nonce=RAND-AUTN,
Security-Server: port-s, port-c
Valorile RAND și AUTN sunt trimise către abonat. Porturile
parte client și parte server sunt de asemenea incluse în mesaj. Cheile
CK și IK sunt eliminate din antet. Mesajul este trimis la UE la
portul SIP standard 5060.
În UE se verifică jetonul de autentificare (AUTN) și se
calculează valoarea RES care va fi transmisă rețelei IMS pentru
autentificarea utilizatorului.
Se stabilește asocierea de securitate IPSec pentru ambele
porturi, client și server și UE trimite din nou mesajul SIP
REGISTER către P-CSCF.
M7. UE→P-CSCF
REGISTER
Via: UE-IP;UE-Server-Port,
Route: pcscf1, pcscf-server-port,
Contact: UE-IP ue-server-port,
Authorization: Digest username =
name.private@hims.net
response=RES
De data aceasta, mesajul este protejat de IPSec și este adresat
numărului de port al serverului P-CSCF recepționat cu răspunsul
401 Unauthorized. Mesajul conține valoarea RES în antetul
Authorization (Autorizație).
M8. P-CSCF→I-CSCF
REGISTER
Via: pcscf1 UE-IP;UE-Server-Port,
Contact: UE-IP ue-server-port,
Authorization: Digest username =
name.private@hims.net
response=RES integrity
protection: yes,
RES
65
 P -CSCF transmite cererea REGISTER la I-CSCF. De data
aceasta, antetul Authorization indică faptul că este activată
protecția integrității.
I-CSCF solicită atribuirea și primește de la HSS adresa unui
S-CSCF.
Mesajul SIP REGISTER este livrat în cele din urmă către S-
CSCF respectiv.
M9. I-CSCF→S-CSCF
REGISTER
Via: icscf1 pcscf1 UE-IP;UE-Server-Port,
Contact: UE-IP ue-server-port,
Authorization: Digest username =
name.private@hims.net
response=RES integrity
protection: yes,
RES
S-CSCF solicită și primește de la HSS informațiile legate de
abonat. Se compară valoarea RES recepționată de la UE cu valoarea
XRES. Dacă valorile RES și XRES s-au potrivit, S-CSCF răspunde
cu 200 OK.

M10. S-CSCF→I-CSCF
200 OK
Via: icscf1, pcscf1, UE-IP;UE-Server-Port
Mesajul de succes este transmis înapoi la P-CSCF.

M11. I-CSCF→P-CSCF
200 OK
Via: pcscf1, UE-IP;UE-Server-Port
M12. P-CSCF→UE
200 OK
Via: UE-IP;UE-Server-Port
Procedura de înregistrare a UE în IMS este acum finalizată.

66
 4.2. Exemplu sesiune de apel IMS-PSTN
În acest exemplu (figura 4.2, fragmentul 1 și 2) se analizează
procesul de stabilire a unei sesiuni de la un abonat IMS către o
terminație ISUP din PSTN. Apelul este rutat prin BGCF către
MGCF. Pentru această sesiune, MGCF creează în IM-MGW un
context cu două terminații. Terminația efemeră se asociază cu un
flux RTP1, utilizat de entitatea subsistemului de rețea IMS Core, iar
terminația fizică corespunde unui canal TDM1, utilizat de partea de
rețea PSTN.
Mesajele aduse în continuare nu prezintă cereri sau
răspunsuri complete ale procesului de stabilire a sesiunii de apel
dintre terminalul UE din IMS cu un terminal din PSTN. În
secvențele prezentate lipsesc unele anteturi și parametri. Aceste
mesaje includ doar informațiile necesare pentru explicarea
procedurilor desfășurate.
Așadar, abonatul IMS inițiază un apel telefonic către un
abonat PSTN. Telefonul SIP al apelantului trimite cererea INVITE
către P-CSCF. În cerere se includ date despre codec-urile
disponibile, numărul de port RTP și adresa IP ale UE.
M1. UE → P-CSCF
INVITE
tel:<called phone number>,
caller@hims1.net,
caller supported coded
list, UE RTP Port, UE IP
Address
Serverul P-CSCF se asigură că cererea a fost primită prin
asociere de securitate IPSec, stabilită în timpul înregistrării UE al
abonatului. P-CSCF de origine transmite cererea INVITE la S-
CSCF pe adresa IP care a fost obținută în timpul înregistrării în
răspunsul 200 OK la cererea REGISTER.
67
 P‐CSCF S‐CSCF BGCF MGCF IM‐
UE
MGW
1.INVITE
2.INVITE
3.100 Trying 4.INVITE
5.100 Trying
6.INVITE
7.Trying
8.Trying H.248

9.Add Req.
11. 183 Session Progres 10.Add Repl.

12.Add Req.

13.Add Repl.

15.PRAK 14.ISUP IAM

16.Mod Req.

18.200 OK (PRAK) 17.Mod Repl.

19.UPDATE

20. 200 OK (UPDATE) 21. ISUP COT

23. 180 Ringing 22.ISUP ACM

RTP: Ring Back Tone Ring Back

24. PRACK

25. 200 OK (PRACK)

Figura 4.2. Secvență de stabilire a sesiunii IMS, frag. 1

68
 M2. P-CSCF→S-CSCF
INVITE
tel:<called phone number>,
caller@hims1.net,
caller supported coded
list, Record-Route:<Orig P-
CSCF>
Serverul P-CSCF confirmă primirea cererii INVITE către
UE apelant.
M3. P-CSCF→UE
100 Trying
S-CSCF se adresează către serverul DNS pentru a traduce
tel:<called phone number> în SIP URI. Conversia de la
numărul de telefon PSTN către un SIP URI care este necesar pentru
rutare nu se reușește. Aceasta indică faptul că persoana solicitată
este abonat al rețelei cu comutație de circuite (CS). S-CSCF de
origine concluzionează că adresa de destinație se află într-o rețea
PSTN și transmite solicitarea către un BGCF local.
M4. S-CSCF→BGCF
INVITE
tel:<called phone number>,
S-CSCF address,
<caller@hims1.net,
<caller supported coded list, Record-
Route:<Orig S-CSCF> <Orig P-CSCF>
În același timp, S-CSCF confirmă primirea cererii INVITE
către P-CSCF.
M5. S-CSCF→P-CSCF
100 Trying
Pe baza unei analize suplimentare a adresei de destinație și a
configurației rețelei PSTN, entitatea de frontieră BGCF sau
selectează un MGCF local pentru a efectua terminarea, sau
transmite solicitarea către un BGCF într-o altă rețea. În cazul dat se
presupune că abonatul solicitat se află în PSTN locală. Ca rezultat,
BGCF selectează un MGCF local și transmite cererea INVITE
către acesta.
69
 M6. BGCF→MGCF
INVITE
tel:<called phone number>,
S-CSCF address,
<caller@hims1.net,
<caller supported coded list,
Record-Route:<BGCF> <Orig S-
CSCF> <Orig P-CSCF>
La antetul Record-Route nu se adaugă adresa MGCF,
deoarece nu este nevoie ca ea să rămână pe calea de semnalizare
după stabilirea sesiunii. În același timp, BGCF confirmă primirea
cererii INVITE către S-CSCF.
M7. BGCF→S-CSCF
100 Trying
La rândul său, MGCF confirmă primirea cererii INVITE
către BGCF.
M8. MGCF→BGCF
100 Trying
MGCF selectează un IM-MGW pentru a rezerva canalul de
ieșire spre abonatul solicitat din PSTN.
Cu comanda Add a protocolului H.248 controler-ul MGCF
solicită de la gateway-ul IM-MGW crearea unui nou context.
M.9. MGCF→IM-MGW
H.248: Add Request
Context ID = ?,
Termination ID = ?,
UE Codec List,
UE RTP Port,
UE IP Address
În mesaj sunt specificate codec-urile acceptabile de UE,
adresa IP și numărul de port RTP.
IM-MGW stabilește „Lista codec-urilor comune”, incluzând
codec-urile care sunt acceptate de gateway în „Lista codec-urilor
UE” și rezervă resurse pentru conexiunea RTP. Conexiunea este

70
marcată ca unidirecțională, deoarece MGCF nu a specificat celălalt
capăt al acestei conexiuni.
Gateway-ul IM-MGW răspunde controler- ului MGCF cu un
Replay care include numărul contextului alocat, lista codec-urilor
comune, adresa IP locală și numărul portului RTP.
M10. IM-MGW→MGCF H.248:
Add Replay Common Codecs
List, Selected local RTP
Port, Selected local IP
address, Context ID = C1,
Termination ID = RTP1

Printr-un răspuns 183 Session Progres MGCF returnează

de-a lungul căii de semnalizare datele despre capabilitățile fluxului
media ale destinației.
M11. MGCF→BGCF→S-CSCF→P-CSCF→UE
183 Session Progress Common
Codecs List, IM-MGW RTP
Port, IM-MGW IP Address,
Record-Route: <MGCF>,
<BGCF>, <Orig S-CSCF>, <Orig
P-CSCF>, Contact: <MGCF>

În mesaj sunt incluse date referitoare la IM-MGW cum ar fi

„Lista de codec-uri comune”, adresa IP și numărul portului RTP.
În continuare, MGCF solicită de la IM-MGW alocarea unui
canal TDM către rețeaua PSTN și includerea terminației fizice
respective în contextul C1 care a fost deja configurat pentru
terminația efemeră a fluxului RTP.
M12. MGCF→IM-MGW
H.248: Add Request
Context ID = C1,
Termination ID = TDM1,
Request IM-MGW to reserve TDM circuit

71
 Cererea Add a protocolului H.248 solicită de la IM-MGW
includerea canalului TDM în același Context ID=C1 unde se
află portul RTP-1, iar conexiunea respectivă se marchează ca fiind
bidirecțională.
IM-MGW răspunde către MGCF cu Replay care confirmă
alocarea terminației fizice TDM1.
M13. IM-MGW→MGCF
H.248: Add Replay
Context ID = C1,
Termination ID = TDM1
Mesajul de adresă inițială IAM (Initial Address Message),
care conține cifrele numărului de telefon apelat, este trimis de
MGCF către terminația PSTN. Informațiile despre canalul TDM-1
obținute de la IM-MGW sunt incluse în mesaj.
M14. MGCF→PSTN
ISUP IAM
tel:<called phone number>
UE selectează codecul indicat în răspunsul 183 Session
Progres și confirmă selecția codecului cu comanda PRACK către
MGCF.
M15. UE→P-CSCF→S-CSCF →MGCF
PRACK
Selected Codec
Terminalul UE inițiază activarea contextului PDP. Contextul
protocolului de date pachet PDP (Packet Data Protocol) oferă o
conexiune de pachete de date prin care UE și rețeaua pot schimba
pachete IP. După o activare a contextului PDP, UE poate trimite
pachete IP prin interfața aeriană. Contextul PDP trebuie activat
înainte de a trimite careva trafic. Activarea contextului PDP inițiată
de UE schimbă starea de gestionare a sesiunii în activă, primește
adresa IP și rezervă resursele radio.
Controler-ul MGCF cu comanda Modify a protocolului
H.248 actualizează contextul C1 în gatway-ul IM- MGW prin
indicarea tipului de codec selectat pentru sesiunea RTP.

72
 M16. MGCF→IM-MGW
H.248: Modify Request
Context = C1,
Termination = RTP1,
Selected Codec
Gateway-ul trimite confirmare la comanda Modify printr-un
Replay.
M17. IM-MGW→MGCF
H.248: Modify Replay
Context = C1,
Termination = RTP1
Terminalul UE este anunțat despre codecul selectat prin
răspunsul 200 OK la comanda PRACK.
M18. MGCF →S-CSCF→P-CSCF→UE
200 OK (PRACK)
Selected Codec,
Selected UDP Port,
Selected IP Address
Deoarece activarea contextului PDP a apelantului s -a
încheiat, starea sesiunii este activă, sunt rezervate resursele radio și
primită adresa IP, UE notifică partea solicitata despre aceste
evenimente prin comanda UPDATE.
M19. UE→P-CSCF→S-CSCF→MGCF
UPDATE
Partea apelată răspunde cu 200 OK.
M20. MGCF→S-CSCF→P-CSCF→UE
200 OK (UPDATE)
Prin canalul TDM selectat anterior, MGCF trimite un mesaj
de continuitate COT (Continuity Message) către rețeaua PSTN.
M21. MGCF→PSTN
ISUP COT
În rețeaua PSTN a fost alocat un canal către partea apelată.
Rețeaua PSTN trimite mesajul adresă completă ACM (Address
Complete Message) și informează MGCF că abonatul solicitat este
liber și este alertat.
73
 M22. PSTN→MGCF
ISUP ACM
Prin mesajul 180 Ringing, MGCF transmite către apelant
indicația de alertă a parții solicitate.
M23. MGCF→BGCF→S-CSCF→P-CSCF→UE
180 Ringing
Tonul de revers apel este transmis către abonatul apelant.
IM-MGW convertează tonul în flux RTP, iar UE îl convertește în
ton sonor transmis abonatului apelant.
Apelantul confirmă recepția mesajului 180 Ringing cu
mesajul PRACK transmis către MGCF.
M24. UE→P-CSCF→S-CSCF→MGCF
PRACK
MGCF confirmă recepția mesajului PRACK cu răspunsul
200 OK.
M25. MGCF→S-CSCF→P-CSCF→UE
200 OK (PRACK)
Când partea apelată răspunde, rețeaua PSTN terminantă
trimite mesajul de răspuns ANM (Answer Message) către MGCF.
M26. PSTN→MGCF
ISUP ANM
MGCF solicită de la PSTN o conexiune bidirecțională.
M27. MGCF→PSTN
H.248: Modify Request
Context ID = C1,
Termination ID = RTP1
La care PSTN răspunde cu Replay de confirmare.
M28. PSTN→MGCF
H.248: Modify Replay
Context ID = C1,
Termination ID = RTP1
MGCF solicită activarea funcției de procesare vocală TDM.
M29. MGCF→PSTN
H.248: Modify Request
Context ID = C1,
Termination ID = TDM1
74
 P‐CSCF S‐CSCF BGCF MGCF IM‐
UE
MG
W

26. ISUP ANM

H.248
27. Mod Req.

28. Mod Repl.

29. Mod Req.

31. 200 OK (INVITE) 30. Mod Repl.

32. ACK

RTP
Voice

33.BYE

34. 200 OK (BYE)

35.ISUP REL

36. Sub Req.

37. Sub Repl.

38. Sub Req.

39. Sub Repl.

40. ISUP RLC

Figura 4.2. Secvență de stabilire a sesiunii IMS, frag. 2

75
 Se activează funcția de procesare vocală TDM și PSTN
răspunde MGCF cu Replay de modificare.
M30. PSTN→MGCF
H.248: Modify Replay
Context ID = C1,
Termination ID = TDM1
Răspunsul final, 200 OK , este trimis de MGCF pe calea de
semnalizare îndată ce abonatul a acceptat invitația la sesiune.
M31. MGCF→BGCF→S-CSCF→P-CSCF→UE
200 OK (INVITE)
Apelantul trimite confirmarea finală în mesajul ACK către
MGCF.
M32. UE→P-CSCF→S-CSCF→MGCF
ACK
Calea vocală bidirecțională este acum stabilită. IM- MGW
convertește fluxurile RTP în voce canal TDM și viceversa, vocea
TDM în pachete RTP. Terminalul UE mapează traficul audio în
pachete RTP și, invers, RTP în audio, în sens opus.
Primul închide telefonul abonatul inițiator și UE apelantă
trimite mesajul BYE către MGCF.
M33. UE→P-CSCF→S-CSCF→MGCF
BYE
UE dezactivează contextul PDP media.
MGCF confirmă recepționarea mesajului BYE cu 200 OK
către apelant.
M34. MGCF→S-CSCF→P-CSCF→UE
200 OK (BYE)
Prin trimiterea mesajului ISUP REL (Release Message)
entitatea MGCF inițiază eliberarea conexiunii în rețeaua PSTN.
M35. MGCF→PSTN
ISUP REL
MGCF solicită gatewui-ul IM-MGW să elibereze terminația
efemeră RTP1 și resursa respectivă.

76
 M36. MGCF→IM-MGW
H.248:Subtract Request
Context ID = C1,
Termination ID = RTP1
Gateway-ul IM-MGW confirmă lichidarea terminației RTP1
prin Replay.
M37. IM-MGW→MGCF
H.248: Subtract Replay
Context ID = C1,
Termination ID = RTP1
În mod similar, prin comanda M38 și răspunsul M39, MGCF
solicită, iar IM-MGW lichidează terminația fizică TDM1.
Rețeaua PSTN confirmă eliberarea apelului cu mesajul ISUP
RLC (Release Complete Message) transmis către MGCF.
M40. PSTN→MGCF
ISUP RLC
Cu acest mesaj finalizează eliberarea completă a resurselor
din ambele părți, IMS și PSTN, care au fost implicate în această
sesiune.

77
 BIBLIOGRAFIE

1. 3GPP TS 22.228 V17.0.0. "Service requirements for the

Internet Protocol (IP) Multimedia core network Subsystem (IMS)".
Stage 1, (Release 16), 2019.
2. ETSI TS 123 228 V15.4.0. "Digital cellular
telecommunications system (Phase 2+); Universal Mobile
Telecommunications System (UMTS); LTE; IP Multimedia
Subsystem (IMS); Stage 2", 2019.
3. 3GPP TS 23.003 V16.1.0. " Numbering, addressing and
identification ”. (Release 16), 2019.
4. ETSI TS 123 517 V8.0.0. "Telecommunications and
Internet converged Services and Protocols for Advanced
Networking (TISPAN); NGN Functional Architecture Release 1",
2007.
5. ETSI ES 282 001 V3.4.1. "Telecommunications and
Internet converged Services and Protocols for Advanced
Networking (TISPAN; Functional Architecture", 2009.
6. ITU-T Recommendation Y.2011. "General principles
and general reference model for next generation networks", 2004.
7. ETSI ES 282 003 V3.4.0. "Telecommunications and
Internet converged Services and Protocols for Advanced
Networking (TISPAN; Resource and Admission Control Sub-
System (RACS): Functional Architecture", 2009.
8. ETSI ES 282 002 V1.1.1. "Telecommunications and
Internet converged Services and Protocols for Advanced
Networking (TISPAN); PSTN/ISDN Emulation Sub-system (PES);
Functional architecture", 2006.
9. ETSI TS 182 027 V3.5.1. ”Telecommunications and
Internet converged Services and Protocols for Advanced
Networking (TISPAN); IPTV Architecture; IPTV functions
supported by the IMS subsystem”, 2011.
10. ITU-T Recommendation Y.2012. ”Functional
requirements and architecture of next generation networks”, 2010.
78
 11. ETSI TS 123 002 V15.0.0. "Digital cellular
telecommunications system (Phase 2+) (GSM); Universal Mobile
Telecommunications System (UMTS); LTE; Network architecture”,
2018.
12. Nazaroi Ion. Sisteme și rețele de comunicații digitale.
Partea 1. Ciclu de prelegeri. - 64 p., 2014.
13. ETSI TS 133 203 V13.1.0. "Digital cellular
telecommunications system (Phase 2+); Universal Mobile
Telecommunications System (UMTS); LTE; 3G security; Access
security for IP-based services”, 2016.
14. 3GPP TS 23.167 V16.1.0. ”IP Multimedia Subsystem
(IMS) emergency sessions.” Release 16, 2019.
15. IETF RFC 8147. Next-Generation Pan-European eCall.
2017.
16. ETSI TS 123 167 V15.6.0. "Universal Mobile
Telecommunications System (UMTS); LTE; IP Multimedia
Subsystem (IMS) emergency sessions”, 2020.
17. ETSI TS 132 260 V15.2.0. "Digital cellular
telecommunications system (Phase 2+); Universal Mobile
Telecommunications System (UMTS); LTE; Telecommunication
management; Charging management; IP Multimedia Subsystem
(IMS) charging”, 2019.
18. ETSI TS 182 012 V2.1.4. "Telecommunications and
Internet converged Services and Protocols for Advanced
Networking (TISPAN); IMS-based PSTN/ISDN Emulation Sub-
system (PES); Functional architecture”, 2008.
19. Nazaroi Ion. Sisteme și rețele de comunicații digitale.
Partea 2. Ciclu de prelegeri. - 49 p., 2015.

79
 ACRONIME ȘI ABREVIERI

3GPP Third Generation Partnership Project

3GPP AAA 3GPP Authentication, Authorization, and Accounting
5GC 5G Core
5GS 5G System
ADSL Asymmetric Digital Subscriber Line
AGCF Access Gateway Control Function
AGF Access Gateway Function
A-MGF Access Media Gateway Function
AMGW Access Media Gateway
AN Access Node
API Application Program Interface
ALG Application Layer Gateway
AMF Access Management Function
ARF Access Relay Function
AS Application Server
ASF Application Server Function
ASL Application Server Layer
ATCF Access Transfer Control Function
ATIS Alliance for Telecommunications Industry Solutions
ATM Asynchronous Transfer Mode
AUC Authentication Centre
BD Billing Domain
BGW Border Gateway
BGCF Breakout Gateway Control Function
BGF Border Gateway Function
BICC Bearer-Independent Call Control
BICC Bearer Independent Call Control
BNG Broadband Network Gateway
BRAS Broadband Remote Access Server BS Bearer Service
BTF Basic Transport Function
CAMEL Customised Application Mobile Enhanced Logic
CAP Camel Application Part

80
CAPEX Capital Expenditure
CCF Charging Collection Function
CDMA Code Devision Multiple Access
CDF Charging Data Function
CDR Charging Data Record
CN Core Network
CS Circuit Switched
CSCF Call Session Control Function
CSE CAMEL Service Environment
DOCSIS® Data Over Cable Service Interface Specifications
DNS Domain Name System
DSLAM Digital Subscriber Line Access Multiplexer
xDSL x Digital Subscriber LineE-CSCF
E-CSCF Emergency - CSCF
ECS Emergency Call Server
ENUM E.164 Number Mapping
ETSI European Telecommunication Standardization
Institute
FBB Fixed Broadband
EPC Evolved Packet Core
E-UTRAN Evolved Universal Terrestrial Radio Access
Network
FTTx Fiber to the x
GERAN GSM EDGE Radio Access Network
GGSN Gateway GPRS Support Node
GNSS Global Navigation Satellite System
GPON Gigabit Passive Optical Network
GPRS General Packet Radio Service
GRUU Globally Routable User Agent URI
GSM Global System for Mobile Communications
GSMA Global System for Mobile Communications
Association
GUP Generic User Profile
HLR Home Location Register

81
HSS Home Subscriber ServerIAD Integrated Access
Device
IBCF Interconnection Border Control Function
I-CSCF Interrogating-CSCF
IETF Internet Engineering Task Force
IMEI International Mobile station Equipment Identity
IM IP Multimedia
IM CN IP Multimedia Core Network (în 3GPP)
IM-SSF IP Multimedia Service Switching Function
IMC IMS Credentials
IMS IP Multimedia Subsystem
IMS ALG IMS Application Level Gateway
IMS-GWF IMS Gateway Function
IMSI International Mobile Subscriber Identifier
IMS ICID IMS Charging Identifier
IM-MGW IP Multimedia - Media GateWay
IN Intelligent Network
IN-SCF Intelligent Network Switching Control Function
INAP IN Application Part
IOI Inter-Operator Identifier
IP Internet Protocol
IPv4 Internet Protocol version 4
IPv6 Internet Protocol version 6
IP-CAN IP-Connectivity Access Network
ISC IMS Service Control
ISDN Integrated Services Digital Network
ISIM IMS SIM
ISP Internet Service Provider
ISUP ISDN User Part
IVR Interactive Voice Response
IVS In-vehicle system
IWF Interworking Function
LRF Location Retrieval Function
LTE Long Term Evolution

82
MAP Mobile Application Part
MCC Mobile Country Code
MGCF Media Gateway Control Function
MGF Media Gateway Function
MMT Multimedia Telephony
MNC Mobile Network Code
MPS Multimedia Priority Service
MRB Media Resource Broker
MRFC Multimedia Resource Function Controller
MRFP Multimedia Resource Function Processor
MSD Minimum Set of Data
MTP Message Transfer Part
NAI Network Access Identifier
NAPT Network Address Port Translation
NAPT-PT Network Address Port Translator - Protocol
Translator
NAT Network Address Translation
NASS Network Attachment SubSystem
NGN Next Generation Network
NTE Network Terminating Equipment
NTECH Network Technologies
NTP Network Termination Point
OCS Online Charging System
OLT Optical Line Termination
ONT Optical Network Termination
ONU Optical Network Unit
OPEX Operational Expenditure
OSA Open Services Architecture
OSA-SCS Open Service Access-Service Capability Server
P-CSCF Proxy-CSCF
PCC Policy and Charging Control
PCEF Policy and Charging Enforcement Function
PCRF Policy and Charging Rules Function
PDF Policy Decision Function

83
PDN Packet Data Network
PDP Packet Data Protocol e.g., IP
PES PSTN/ISDN Emulation Subsystem
P-GRUU Public Globally Routable User Agent URI
PLMN Public Land Mobile Network
POTS Plain Old Telephone Service
PPP Point-to-Point Protocol
PS Packet Switched
PSAP Public Safety Answering Point
PSI Public Service Identity
PSTN Public Switched Telephone Network
QoS Quality of Service
RACS Resource and Admission Control Subsystem
RAB Radio Access Bearer
RCEF Resource Control Enforcement Function
RFC Request for Comments
RGW Residential Gateway
R-MGF Residential Media Gateway Function
RMGW Residential Media Gateway
SCCP Signalling Connection Control Part
SCP Service Control Point
SCTP Stream Control Transmission Protocol
SCS Service Capability Server
S-CSCF Serving-CSCF
SDP Session Description Protocol
SGF Signalling Gateway Function
SGW Signalling Gateway
SGSN Serving GPRS Support Node
SIGTRAN SIGnalling TRANsport
SIM Subscriber Identity Module
SIP Session Initiation Protocol
SIP-AS SIP-Application Server
SLF Subscription Locator Function
SSF Service Switching Function

84
SS7 Signalling System 7
TCAP Transaction Capabilities Application Part
TDM Time Division Multiplexing
TGW Trunking GateWay
T-GRUU Temporary Globally Routable User Agent URI
THIG Topology Hiding Inter-network Gateway
TrGW Transition Gateway
TISPAN Telecommunications and Internet converged
Services
T-MGF and Protocols for Advanced Networking
T-MGW Trunking-Media Gateway Function
TRF Trunking-Media Gateway
UE Transit and Roaming Function
UICC User Equipment
UMTS Universal Integrated Circuit Card
UPSF Universal Mobile Telecommunications System
URI User Profile Server Function
URL Uniform Resource Identifier
URN Universal Resource Locator
USIM Uniform Resource Name
UTRAN UMTS SIM
UUID UMTS Terrestrial Radio Access Network
VGW Universally Unique Identifier
VoIP Voice over IP GateWay
WiMAX Voice over IP
WLAN Worldwide Interoperability for Microwave Access
Wireless Local Area Network

85
 CUPRINS

INTRODUCERE............................................................................................3
1. CONCEPTELE DE BAZĂ ALE IMS...............................................6
1.1 Definiția IMS......................................................................................6
1.2 Cerințele de nivel înalt privind aplicațiile IMS........................9
1.3 Identificarea utilizatorilor în IMS...............................................11
1.4. Arhitectura IMS stratificată.........................................................19
1.5. Arhitectura subsistemului NGN IMS.......................................22
2. PREZENTAREA GENERALĂ NGN IMS.....................................30
2.1 Funcția de control a sesiunii de apel (CSCF).......................31
2.2 Funcţia de control a gateway-ului de ieșire (BGCF)........41
2.3 Funcția de control interconectare la frontieră (IBCF)......43
2.4 Funcția de control a gateway-ului media (MGCF)............44
2.5 Funcția resurse multimedia (MRF).........................................46
2.6 Componentele comune ale platformei IMS.........................48
2.7 Funcția gateway-ului de frontieră (BGF)..............................56
3. SUBSISTEMUL PES............................................................................57
3.1 Arhitectura PES.............................................................................57
3.2 Prezentare generală a entităților funcționale ale PES.........58
4. EXEMPLE ÎNREGISTRARE ȘI CONEXIUNI ÎN IMS...........60
4.1. Înregistrarea terminalului UE în IMS......................................60
4.2. Exemplu sesiune de apel IMS-PSTN.......................................67
BIBLIOGRAFIE............................................................................................78
ACRONIME ȘI ABREVIERI....................................................................80

86
 Subsistemul multimedia IP
Ciclu de prelegeri

Autor: Ion Nazaroi

Redactor Eugenia Balan

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
– Bun de tipar: 10.04.20 Formatul 60x84 1/16 Hârtie ofset. Tipar
RISO Tirajul 50 ex. Coli de tipar 5,5 Comanda nr. 25
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
2004, UTM, Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 168
Editura „Tehnica-UTM”
2045, Chișinău, str.Studenților 9/9