7.
ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE
PROFESIONALĂ CU CEREREA
Analizând informaţiile, datele şi concluziile din capitolele anterioare rezultă următoarele
puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări care au stat la baza stabilirii priorităţilor
pentru judeţul Buzău.
PUNCTE TARI
1. Rata de ocupare a tinerilor de vârstă 20
- 24 ani cu nivel de educație superior din total
populație ocupată este într-o ușoară creștere în
anul 2016 ( 76,4%) față de anul 2015 (75,9%).
2. Planul de şcolarizare 2016 - 2017
realizat la liceu tehnologic și învățământ
profesional este aliniat la ţintele PRAI stabilite
în 2016 pentru toate domeniile pregătirii de
bază.
3. Gradul de satisfacere a solicitărilor
operatorilor economici pentru școlarizare în
IPT este de 73, 1 %, situând județul pe locul al
doilea ca pondere în regiunea de Sud-Est.
4. Număr semnificativ de unităţi şcolare
reabilitate şi dotate în concordanţă cu cerinţele
SPP.
5. Reţea şcolară IPT care acoperă întreg
teritoriul judeţului, și care acoperă necesarul de
calificări profesionale solicitate de mediul
economic județean.
6. Gradul ridicat de acoperire a normelor
didactice cu personal didactic calificat.
7. Existenţa parteneriatelor active ale
şcolilor IPT cu agenţii economici, cu Agenţiile
de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte
organizaţii care pot contribui la integrarea
socio-profesională a absolvenţilor
8. Existenţa parteneriatelor active în
cadrul structurilor manageriale participative la
nivel regional şi judeţean: Consorţiul regional
şi CLDPS
9. Oferta educațională a IPT corelată cu
cerea de formare a forței de muncă solicitate de
către operatorii economici, materializată în
contractele cadru de efectuare a stagiilor de
pregătire practică la sediul acestora.
PUNCTE SLABE
1. Ponderea elevilor cuprinşi în clasa a
IX-a IPT la nivel județului a scăzut de la 54,6
în anul 2012 la 48,9 în anul 2016 din totalul
elevilor cuprinşi în cls a IX-a.
2. Rata abandonului şcolar timpuriu, deși
a înregistrat o scădere în anul 2015 față de anul
2012, este în continuare ridicată, mai ales în
mediul rural.
3. Rata abandonului şcolar la
învățământul liceal și profesional este mult
mai ridicată față de media națională, în mediul
rural situându-se chiar la 10,3% în mediul
rural.
4. Ponderea elevilor cu nivel scăzut al
competenţelor de citire/lectură, matematică și
științe (PISA) situează România în primele 3
locuri între statele Uniunii Europene în anul
2015.
5. Rata de absolvire a învăţământului
tehnic profesional la nivelul județului a scăzut
în anul şcolar 2014 -2015 față de anul școlar
2011- 2012.
6. Rata de tranziție de la învățământul
secundar inferior la învățământul secundar
superior a scăzut anul şcolar 2014 -2015 față
de anul școlar 2011- 2012.
7. Ponderea tinerilor cu vârste cuprinse
între 20-24 de ani care nu urmează un program
de educație și formare și nici nu au un loc de
muncă a înregistrat o creștere în anul 2016.
8. Rata netă de cuprindere în învăţământul
obligatoriu (elevi cu vârste între 7-16 ani) a
scăzut de la 84,1% în anul 2013 la 81,9% în
anul 2016 la nivel judeţean.
9. Rata de participare a adulților cu vârste
cuprinse între 25 – 64 de ani la programele de
10. Relansarea învățământului profesional
de 3 ani, începând cu anul 2014 -2015 și
introducerea învățământului profesional dual
începând cu anul școlar 2016 – 2017.
11. Gradul foarte ridicat de cadre didactice
care au absolvit cursuri de formare continuă
prin programele europene de tip POSDRU.
12. Orientarea și consilierea elevilor
privind cariera profesională
13. Implementarea sistemului de asigurare
a calității în toate unitățile ÎPT.
OPORTUNITĂŢI
1. Oportunităţile de finanţare prin POCU
și POCA pentru îmbunătăţirea mecanismelor
de planificare strategică în ÎPT şi creşterea
gradului de corelare a ofertei cu piaţa muncii și
pentru monitorizarea inserţiei absolvenţilor.
2. Oportunităţile de finanţare prin POCU
pentru creșterea calității educației și formării
profesionale inițiale.
3. Relansarea creșterii economice în
ultimii ani.
4. Proiecția cererii de forță de muncă în
creștere a principalilor operatori economici din
județul Buzău.
5. Profilul economic și industrial al
județului și diversitatea activităţilor industriale.
6. Derularea proiectului ROSE în toate
unitățile școlare având ca principal obiectiv
strategic național asigurarea unei piețe a
muncii incluzive și eficiente prin educație și
formarea de competențe.
educație și formare profesională înregistrează
o scădere în anul 2016 față de anul 2012.
10. Lipsa corelării nomenclatorului de
calificări profesionale din IPT (CNC) cu
nomenclatorul COR.
11. Baza materială a unităților IPT
destinată formării profesionale este învechită
12. Lipsa reglementărilor privind statutul
tutorelui implicat în formarea profesională.
inițială din partea operatorului economic.
13. Informare și consiliere deficitară a
elevilor fie din cauza numărului redus de
cabinete de consiliere școlară, fie din cauza
reticenței sau dezinteresului elevilor, dar și al
părinților de a participa la activități de acest
fel, în vederea alegerii carierei şi a unui traseu
profesional adecvat.
AMENINŢĂRI
1. Proiecția populației școlare până în anul
2030 la toate nivelurile de învățământ arată o
scădere îngrijorătoare.
2. Atractivitate scăzută în rândul
absolvenților de gimnaziu pentru IPT, în
special pentru învățământul profesional.
3. Nivelul scăzut de pregătire a forței de
muncă generează o fluctuație permanentă a
acesteia cauzând instabilitate economică.
4. Fenomenul de migrație externă care
reduce și numărul populației școlare , dar și
nivelul de ocupare a locurilor de muncă la
nivel județean.