LV nr.

318
16 aprilie 2021

Deputat în Parlamentul
Republicii Moldova

Biroul Permanent
al Parlamentului Republicii Moldova

În conformitate cu prevederile art. 73 din Constituția Republicii

Moldova și art. 47 din Regulamentul Parlamentului se înaintează cu titlu
de inițiativă legislativă proiectul de lege pentru modificarea articolului VI
din Legea cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de
urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative nr. 69 din
21.05.2020.

Anexă:
1. Proiectul de lege
2. Nota informativă

Deputați în Parlament

Republica Moldova, MD-2004, Chişinău info@parlament.md

Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 105 www.parlament.md
 Proiect

LEGE
pentru modificarea articolului VI din Legea cu privire la
instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în
sănătate publică și modificarea unor acte normative
nr. 69 din 21.05.2020

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art I. Art. VI din Legea cu privire la instituirea unor măsuri pe

perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte
normative nr. 69 din 21.05.2020 (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 26-05-2020 Nr. 124-125 art. 264) va avea următoarea
redacție:

(1) Pentru activitatea pe perioada stării de urgență în sănătate publică

determinată de răspândirea virusului COVID-19 pentru personalul
medical din cadrul instituțiilor/subdiviziunilor medico-sanitare publice
vârsta de pensionare stabilită la art.41 alin (1) din Legea nr.156 din
14.10.1998 privind sistemul public de pensii, se diminuează după
următoarele criterii:
a) Personalului medical, pentru fiecare lună completă de activitate vârsta
de pensionare va fi diminuată cu o lună.
b) Personalului medical care desfășoară activități de combatere a
COVID-19, pentru fiecare lună de activitate vârsta de pensionare va fi
diminuată cu trei luni.
(2) Stagiul de cotizare pentru activitatea pe perioada stării de urgență în
sănătate publică determinată de răspândirea virusului COVID-19
pentru personalul medical din cadrul instituțiilor/subdiviziunilor
medico-sanitare se va calcula conform criteriilor:
2
 a) Personalului medical, fiecare zi de activitate va fi calculată ca 2 zile de
stagiu de cotizare.
b) Personalului medical care desfășoară activități de combatere a
COVID-19, fiecare zi de activitate va fi calculată ca 4 zile de stagiu de
cotizare.
(3) Se consideră personal din cadrul instituțiilor medico-sanitare publice
tot personalul angajat în instituțiile medico-sanitare publice din cadrul
asistenței medicale primare, asistenței medicale specializate de
ambulator, asistenței medicale spitalicești, asistenței medicale urgente
prespitalicești, serviciilor medicale de înaltă performanță.
(4) Se consideră personal medical care desfășoară activități de combatere a
COVID-19 personalul medical care activează în cadrul
instituțiilor/subdiviziunilor medico-sanitare publice spitalicești,
destinate internării pacienţilor care întrunesc criteriile definiţiei de caz
pentru COVID-19, desemnate prin ordine ale ministrului sănătăţii,
muncii şi protecţiei sociale
(5) Perioada de aflare în concediu din cont propriu nu se calculează.

Art II. – (1) Legea intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2022.

(2) Guvernul va elabora metodologia de calcul.

(3) Perioada de calcul pentru diminuarea vârstei de pensionare și

majorarea stagiului de cotizare va fi începând cu data de 15 mai 2020,
când a fost declarată pentru prima dată starea de urgență în sănătate
publică.

Președintele Parlamentului

3
 NOTĂ INFORMATIVĂ
la proiectul de Lege pentru modificarea articolului VI din
Legea cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării
de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte
normative nr. 69 din 21.05.2020

1. Denumirea autorului proiectului de lege:

Prezentul proiect este elaborat de către un grup de deputați din Parlamentul
Republicii Moldova.
2. Condițiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ şi
finalitățile urmărite
Întreaga lume, inclusiv Republica Moldova se confruntă cu o pandemie de
proporții care a cauzat infectarea a peste 139 milioane și decesul a peste trei
milioane de persoane la nivel global. În Republica Moldova au fost confirmate
peste 244 000 cazuri de infectare și peste 5400 cazuri de deces din cauza
virusului de tip nou SARS-CoV-2. Din totalul cazurilor de infectare, peste
19 600 cazuri sunt lucrători din sitemul medical dintre care 110 lucrători au
fost răpuși de virus.

Pe parcursul ultimelor 13 luni sistemul medical din Republica Moldova a

funcționat la capacitate maximă. Personalul medical din prima linie, implicat
în lupta cu noul virus, a lucrat până la extenuare pentru a salva cât mai multe
vieți și și-au pus în pericol sănătatea și chiar propria viață. Nici ceilalți
lucrători medicali nu s-au simțit în siguranță, lucrând în condiții de stres, în
contextul în care fiecare pacient ar fi putut fi o sursă de infectare.

Astfel, condițiile dificile de muncă, creșterea numărului de pacienți, sunt

câteva dintre motivele ce determină apariția sindromului de ardere
profesională în rândul medicilor din Republica Moldova, fenomen accentuat în
perioada pandemiei COVID-19.

Lucrătorii medicali din prima linie, implicați direct în diagnosticul,

tratamentul și îngrijirea pacienților cu COVID-19, riscă să dezvolte suferință

4
psihică și alte simptome de sănătate mintală.

Numărul din ce în ce mai mare de cazuri confirmate și suspectate, volumul

de muncă copleșitor, lipsa de medicamente specifice și sentimentele de a nu fi
corespunzător, pot declanșa o adevărată povara mintală pentru lucrătorii
medicali. Pandemia poate avea un impact deosebit de mare asupra sănătății
emoționale, acolo unde există un fond anxios sau tulburări emoționale.

Lucrătorii din prima linie se pot confrunta cu stresuri suplimentare în

perioada pandemiei COVID-19 din cauza cerințelor mari, orarului extins de
muncă, creșterii numărului de pacienți și necesității de a fi la curent cu cele
mai bune practici de tratament.

Predispoziția de ardere profesională vine din capacitatea redusă a

angajaților de a utiliza suportul social din cauza programelor intense de muncă
și a stigmei din comunități față de lucrătorii din prima linie, a informațiilor
insuficiente despre expunerea pe termen lung la persoanele infectate cu
COVID-19 și teama de a-și infecta familiile, prietenii și rudele.

Burnout-ul sau arderea profesională înseamnă epuizare fizică, emoțională

şi motivațională, caracterizată prin scăderea performanțelor profesionale,
apariția oboselii, a insomniilor, riscului crescut de apariţie a dereglărilor
somatice. Sindromul este foarte des întâlnit printre specialiștii în halate albe,
dar și printre cei care, în general, intră în contact cu oamenii.

Pandemia a afectat psiho-emoțional toți lucrătorii din sistemul medical

care pe parcursul acestui an au activat în condiții de stres continuu, iar acest
lucru se va răsfrânge asupra speranței de viață a cadrelor medicale

Art. 41 alineat (3) din Legea nr.156 din 14.10.1998 privind sistemul public
de pensii, prevede condiții clare pentru diminuarea vârstei de pensionare
pentru persoanele care au realizat stagiul de cotizare în condiții deosebit de
grele. Perioada de pandemie de asemenea poate fi catalogată ca fiind muncă în
condiții deosebit de grele pentru lucrătorii din sistemul medical. Iar pentru
această perioadă este nevoie de reglementări legale suplimentare care să

5
asigure posibilitatea diminuării vârstei de pensionare.

Problema privind arderea profesională a cadrelor medicale pe timp de

pandemie este abordată la moment în mai multe state, iar Federația Rusă deja
a modificat legislația încât zilele de activitate în perioada de pandemie să fie
calculate în stagiul de cotizare ca 1 la 3.

Conform datelor prezentate de ANSP, la finele anului 2020, în sistemul de

sănătate activau 60003 angajați (persoane) dintre care: medici- 12392,
personal medical mediu- 22680, personal medical inferior -10671, personal
auxiliar - 11221, alte categorii -3039. Din numărul total de medici care activau,
2701 erau cu vârstă de pensionare, iar din numărul total de personal medical
mediu - 3223.

3. Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au

ca scop armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii
Europene
Proiectul de lege nu are drept scop armonizarea legislației naționale cu
legislația Uniunii Europene
4. Principalele prevederi ale proiectului și evidențierea elementelor
noi.
Se propune o nouă redacție a Articolului VI. din Legea cu privire la
instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și
modificarea unor acte normative nr. 69 din 21.05.2020.

Astfel, după ce articolul VI din Legea 69/2020 și-a pierdut din actualitate și
nu mai are nicio valoare juridică, este oportun ca acest articol să fie modificat
integral.

Principalele prevederi ale prezentului proiect de lege constau în diminuarea

vârstei de pensionare pentru personalul medical care a activat pe perioada
stării de urgență în sănătate publică. Perioada de calcul pentru diminuarea
vârstei de pensionare și majorarea stagiului de cotizare va fi începând cu data
de 15 mai 2020, când a fost declarată pentru prima dată starea de urgență în
sănătate publică.

6
5. Fundamentarea economico-financiară

Metodologia de calcul și cheltuielile necesare pentru implementarea

prezentului proiect de lege vor fi elaborate de către Guvern.

În condițiile în care va fi diminuată vârsta de pensionare, cadrele medicale vor

ieși la pensie etapizat, în dependență de vârstă, iar cheltuielile pentru
implementarea legii vor fi suportate de stat etapizat pe parcursul mai multor
ani. Astfel, presiunea pe bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale nu va fi
una bruscă.

Liviu Vovc