Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Contribuţii Privind Tehnologia de Realizare, Reparare Şi Consolidare A Construcţiilor Civile Cu Structura Din Zidărie, Amplasate În Zone Seismice
Contribuţii Privind Tehnologia de Realizare, Reparare Şi Consolidare A Construcţiilor Civile Cu Structura Din Zidărie, Amplasate În Zone Seismice
TEHNOLOGIA DE REALIZARE,
REPARARE ŞI CONSOLIDARE
A CONSTRUCŢIILOR CIVILE
CU STRUCTURA DIN ZIDĂRIE,
AMPLASATE ÎN ZONE SEISMICE
BUCURESTI 2015
Rezumat Teza de Doctorat
CUPRINS
1. Istoricul evoluţiei construcţiilor din zidărie. Conceptul de zidărie şi funcţiunile
îndeplinite de aceasta la realizarea construcţiilor civile
1.1 Istoricul evoluţiei construcţiilor din zidărie
1.2 Conceptul de zidărie şi funcţiunile îndeplinite de aceasta la realizarea
construcţiilor civile
1.2.1 Conceptul de zidărie
1.2.2 Funcţiunile îndeplinite de zidărie
4.7.4.5 Realizarea planşeului din beton armat situat peste primul nivel (parterul)
4.7.4.6 Realizarea pereţilor structurali din (ZIA) situaţi pe înălţimea
nivelului imediat următor (etajul I)
4.8 Abateri limită ale lucrărilor de zidărie
4.9 Armonizare privind alcătuirea sistemului de pereţi structurali din ansamblul
clădirilor etajate de zidărie amplasate în zone seismice, între Codurile de proiectare
CR6 – 2006 şi P100 – 1/2006, respectiv Codurile de proiectare CR6 – 2013
şi P100 – 1/2013
Tabel nr.II.6 Rezistenţele standardizate (fb) pentru elemente ceramice tip POROTHERM
Elemente pentru zidǎrie Dimensiuni factor fmed fb
GRUPA 2S l x b x h (mm) 𝜹
(N / mm2) (N / mm2)
2.1.5 Valori minime ale rezistenţei la compresiune a elementelor pentru zidărie utilizate la executarea
structurilor din zidărie în conformitate cu prescripţiile codurilor de proiectare P2 – 85 şi CR 6 -
2006
Tabel nr.II.9 (în conformitate cu Normativul P 2 – 85)
Mǎrci minime de cǎrǎmizi şi mortar în funcţie de gradul de protecţie
maxim de
nivele
clǎdirii H 6 7 8 9
(m) Marcǎ Marcǎ Marcǎ Marcǎ Marcǎ Marcǎ Marcǎ Marcǎ
cǎrǎmidǎ mortar cǎrǎmidǎ mortar cǎrǎmidǎ mortar cǎrǎmidǎ mortar
H<4 1 50 10 50 10 50 25 75 50
H = 49 3 75 25 75 25 75 50 100 50
H = 912 4 75 25 100 25 100 50 -- --
H = 1215 5 100 25 100 50 -- -- -- --
Tabel nr.II.13 – Rezistenţa minimă la compresiune a mortarelor pentru zidării din BCA
Rezistenţa unitară minimă la Tip perete Tip / durată exploatare
compresiune a mortarului de construcţie
zidărie
M2.5 structural Construcţii definitive din toate
clasele de importanţă
M1 structural Construcţii provizorii şi anexe
gospodăreşti
M1 nestructural Toate tipurile de construcţii
Tabel nr.II.17
Materiale pentru 1(mc) mortar
Marca Ciment Cenuşǎ Var Var Nisip sort Apǎ (l)
mortarului şi centralǎ hidratat pastǎ
0...7 (mm) informati
termoelectricǎ (m3) (kg)
notaţia F25 M30 (kg)
(kg) (kg) (m3) (kg)
M 10 CT - Z 80 - 160 0.100 130 1.1 1480 260
M 25 CT - Z 115 - 200 0.100 130 1.04 1400 255
M 50 CT - Z 160 - 240 0.090 115 1.04 1400 260
M 100 CT - Z - 190 190 0.060 75 1.00 1350 265
M 100 CT - Z - 225 225 - - 1.00 1350 275
Tabel nr.II.19
Materiale pentru 1(mc) mortar
Nisip sort
Marca Ciment Var pastǎ
Cenuşǎ centralǎ Var hidratat 0...7 (mm) Apǎ (l)
mortarului şi sau şlam de
F25 M30 (kg) (m3)
notaţia carbid (kg)
(kg) (kg) (m3) (kg)
M 10 CT - T 110 - 165 0.200 260 1.06 1300 315
M 25 CT - T 140 - 140 0.200 260 1.06 1300 300
M 50 CT - T 225 - 170 0.085 110 1.02 1250 325
M 100 CT - T - 295 220 0.045 60 0.98 1200 320
M 100 CT - T - 280 210 - - 0.98 1200 320
Tabel nr.II.21 – toleranţe impuse pentru metoda tasării (Cod NE012 – 1 / 2007)
Interval de valori
specificate în (mm) ≤ 40 50 ÷ 90 ≥ 100
Toleranţe în (mm) ± 10 ± 20 ± 30
Tabel nr.II.22 – toleranţe impuse pentru metoda răspândirii (Cod NE012 – 1 / 2007)
Interval de valori
specificate în (mm) toate valorile
Toleranţe în (mm) ± 30
Tabel nr.II.25
Dimensiunea
Poziţia de turnare minimă a secţiunii mbc = mbt
(mm)
Verticală cu înălţimea de turnare > 1500 (mm), sau < 300 0.75
Înclinată cu cofraj pe toate feţele
Elemente liniare solicitate < 300
Orizontală sau verticală cu la compresiune excentrică 0.85
înălţimea de turnare ≤ 1500 Elemente liniare solicitate < 200 0.85
(mm) la încovoiere
Tabel nr.II.27
Gradul de gelivitate al betonului
< G 50 G 50 G 100 G 150
Numărul epruvetelor supuse la 3 6 6 9
ciclurile de îngheţ - dezgheţ
Numărul epruvetelor martor 3 6 6 9
Numărul total al epruvetelor 6 12 12 18
Atunci când fibrele prezintă o orientare pe mai multe direcţii determinate sau
întămplătoare (Fig.2.36), anizotropia scade, caracteristicile compozitului apropiindu-se de
cele ale unui material izotrop (quasi – izotrop).
Fig.2.36 – Împâslituri (matting) obţinute prin orientarea întâmplătoare a fibrelor şi ţesături (cloth) la care
fibrele sunt orientate după direcţii ordonate (Fibre de sticlă);
Tabel nr.II.39
Caracteristici Oțel Oțel PAFS PAFS PAFC PAFA
bară tendon bară tendon tendon tendon
Rezistenţa la 210-300 1300-1900 500- 1300-1700 1650-2400 1200-
întindere (MPa) 1200 2000
Modul de elasticitate 210 185-200 40-55 45-65 150-165 50-75
(GPa)
Alungire (%) 10 4 3.5 - 5 3 - 4.5 1 - 1.5 2.0 - 2.6
Densitate (kg/mc) 7850 7850 1500- 2400 1500-1600 1250
2000
Tabel nr.II.41 – utilizarea elementelor pentru zidărie la execuţia pereţilor structurali funcţie de nivelul de
încredere (P100 – 1/2013,8.2.1.(7),(8))
Clasă Clasa de calitate a elementelor pentru zidărie
importanţă Acceleraţia seismică de proiectare la amplasament (ag)
clădire 0.10g 0.15g 0.20g 0.25g 0.30g 0.35g 0.40g
Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I
Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I
Categ. II Categ. II Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I
V Categ. II Categ. II Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I
Tabel nr.II.44 – Valorile minime ale rezistenţelor la compresiune standardizate aferente elementelor pentru
zidărie, pentru pereţii structurali (P100 -1/ 2006)
Rezistenţa la compresiune standardizată a elementelor pentru zidărie utilizate la realizarea pereţilor
structurali – valori minime
Normal pe faţa rostului orizontal fb (N/mm2) Paralel cu faţa rostului orizontal, în planul peretelui
fbh (N/mm2)
7.5 2.0
Tabel nr.II.45 - Valorile minime ale rezistenţelor la compresiune standardizate aferente elementelor pentru
zidărie, pentru pereţii nestructurali (P100 -1/ 2006)
Rezistenţa la compresiune standardizată a elementelor pentru zidărie utilizate la realizarea
pereţilor nestructurali – valori minime
Clasa de importanţă şi fb = 7.5 (N / mm2)
Tabel nr.II.47 - Rezistenţa unitară minimă la compresiune a mortarului, utilizat la zidirea blocurilor din BCA
(conform Cod CR6 – 2006)
Rezistenţa unitară minimă la Tip perete Tip / durată exploatare construcţie
compresiune a mortarului de
zidărie
M2.5 structural Construcţii definitive din toate clasele de importanţă
M1 structural Construcţii provizorii şi anexe gospodăreşti
M1 nestructural Toate tipurile de construcţii
Tabel nr.II.48 – Condiţionări privind posibilităţile de folosire a mortarelor pentru zidărie pentru utilizare
generală (G), preparate la şantier (Cod P100 – 1/2006)
Tip construcţie / Tip perete
categorie importanţă Zona seismică
structural nestructural
Tabel nr.II.49– Condiţionări privind posibilităţile de folosire a mortarelor pentru zidărie pentru utilizare
generală (G), preparate la şantier (Cod P100 – 1/2013)
Tip construcţie / Tip perete
categorie importanţă Zona seismică
structural nestructural
Clădiri / X X ag ≤ 0.15g
2.8.2.2 Condiţionări privind asigurarea aderenţei între elementele pentru zidărie şi mortar
Tabel nr.II.50 – Rezistenţa unitară caracteristică iniţială la forfecare a zidăriei (fvk0)
Elemente pentru zidărie Rezistenţa medie a mortarului fm (N / mm2)
Tabel nr.II.51 – Rezistenţele unitare caracteristice la încovoiere perpendicular pe planul zidăriei (fxk1) şi
(fxk2) conform Anexa naţională la SR EN 1996 – 1 - 1
Rezistenţa medie a mortarului
Tipul elementelor M10, M5 M2.5
fxk1 fxk2 fxk1 fxk2
Argilă arsă, pline sau cu perforatii 0.240 0.480 0.180 0.360
verticale
BCA 0.080 0.160 0.065 0.130
Tabel nr.II.53 – Valori minime ale rezistenţei caracteristice iniţiale la forfecare (fvk0) în (N / mm2)
pentru pereţii structurali ai clădirilor din clasele de importanţă ÷ V
Acceleratia seismică de proiectare (ag)
Număr niveluri 0.10g şi 0.15g 0.20g şi 0.25g 0.30g ÷ 0.40g
1 (P) 0.125 0.175 0.225
2 (P+1) 0.140 0.190 0.240
3 (P+2) 0.150 0.200 0.250
4 (P+3) 0.200 0.250 0.300
5 (P+4) 0.225 *** ***
Tabel nr.II.54 – Rezistenţele unitare caracteristice la încovoiere perpendicular pe planul zidăriei (fxk1) şi (fxk2)
(N / mm2)
Rezistenţa medie a mortarului
Tipul elementelor M10, M7.5, M5 M2.5
fxk1 fxk2 fxk1 fxk2
Argilă arsă, pline sau cu perforaţii 0.240 0.480 0.180 0.360
verticale
BCA 0.100 0.200 0.075 0.150
Tabel nr.II.55 – Valori minime necesare ale rezistenţelor unitare caracteristice la încovoiere perpendicular
pe planul zidăriei (fxk1) şi (fxk2) (N / mm 2) pentru pereţii structurali ai clădirilor din clasele
de importanţă ÷ V
Acceleratia seismică de proiectare (ag)
Tipul elementelor ag 0.15g ag ≥ 0.20g
fxk1 fxk2 fxk1 fxk2
Argilă arsă, - grupa 1, pline sau cu 0.100 0.200 0.200 0.400
maxim 25% goluri
Argilă arsă, - grupa 2 şi 2S, cu 25 ÷ 0.075 0.150 0.150 0.300
55% goluri
BCA - grupa 1, pline 0.050 0.100 0.100 0.200
2.8.3.3 Condiţionări privind proprietăţile mecanice ale betonului pentru elementele de confinare la
(ZC) şi pentru stratul median la (ZIA)
Tabel nr.II.56 – Valorile de proiectare ale proprietăţilor mecanice ale betonelor pentru elemente de
confinare pentru toate clasele de importanţă conform (Cod P100 – 1/2013)
Valori de proiectare Înălţime de turnare Clasa betonului / groutului
(N / mm2) (cm)
C12/15 C16/20
Rezistenţa la întindere (M = 1.50) ≥ 150 0.50 0.65
< 150 0.60 0.80
Rezistenţa la compresiune (M = 1.35) ≥ 150 5.80 7.70
< 150 6.70 8.90
Rezistenţa la forfecare (M = 1.50) ≥ 150 0.115 0.140
< 150 0.135 0.165
Modulul de elasticitate oricare 24.000 27.000
Re(Rp0.2) fyd
Categoria de rezistenţă 2 340 300
Categoria de rezistenţă 1 240 210
3.6 Armonizare privind alcătuirea clădirilor etajate cu pereţi structurali de zidărie amplasate în zone
seismice, între Codurile de proiectare CR6 – 2006 şi P100 – 1 / 2006, respectiv Codurile de
proiectare CR6 – 2013 şi P100 – 1 / 2013
3.6.1 Principii generale privind alcătuirea arhitectural – structurală a clădirilor etajate cu pereţi
structurali din zidărie amplasate în zone seismice
Spre deosebire de Codul de proiectare CR6 – 2006 care recomandă alegerea unor
configuraţii în plan şi a unei volumetrii care determină obţinerea regularităţi structurale
în plan şi elevaţie, începând de la o acceleraţie seismică de proiectare ag ≥ 0.20g, Codul
de proiectare CR6 – 2013 nu specifică o limită în acest sens, alcătuirea clădirii din punct
de vedere arhitectural – structural trebuind să asigure acesteia o regularitate structurală
atât în plan cât şi în elevaţie pentru toate zonele seismice, aspect considerat benefic.
3.6.3.2 Criterii de regularitate geometrică şi sructurală în elevaţie
În accepţiunea Codului CR6 – 2006, pentru clădirile cu nniv 3, reducerea ariilor nete
totale de zidărie ale pereţilor structurali situaţi la nivelurile superioare faţă de aria totală de
zidărie de la parter, poate fi realizată atât pe una, sau simultan pe ambele direcţii
principale, valoarea reducerii respective nedepăşind 20% din aria zidăriei de la parter. În
varianta de Cod CR6 – 2013, pentru clădirile cu acelaşi regim de înălţime, se precizează
clar aspectul că pentru fiecare direcţie principală există posibilitatea unor reduceri de până
la 20% ale ariilor nete totale de zidărie ale pereţilor structurali situaţi de la nivelurile
superioare, faţă de aria zidăriei pereţilor de la parter (valoare care se consideră separat
pe fiecare direcţie a clădirii), iar în situaţia în care reducerea respectivă se produce
simultan pe ambele direcţii principale ale clădirii, aceasta nu va depăşi 30% din aria totală
de zidărie a pereţilor structurali de la parter. Se poate constata aspectul că varianta de
Cod CR6 – 2006 este mai restrictivă, pe ambele direcţii principale ale clădirii fiind permisă
o reducere a ariilor nete totale de zidărie ale pereţilor structurali situaţi la nivelurile
superioare, care nu va depăşi 20% din aria totală de zidărie de la parter. În felul acesta,
probabilitatea ca structura să prezinte discontinuităţi pe verticală care deviază traseul
forţelor către fundaţii este mai mică, aspect considerat benefic. În cazul clădirilor fundate
direct pe terenuri dificile, Codul CR6 – 2013, 5.1.3. (4) prevede adoptarea unor alcătuiri
arhitectural-structurale care să conducă strict la obţinerea unei regularităţi geometrice atât
în plan, cât şi în elevaţie, aspect care nu este precizat direct în varianta din 2006 a
respectivului Cod.
solicitarea planşeelor este mai puternică), se recomandă un raport lungime / lăţime 3.0,
aspect care este benefic.
3.6.5 Dimensiuni maxime ale clădirilor etajate cu pereţi structurali din zidărie amplasate în zone
seismice
3.6.5.1 Dimensiuni maxime în plan
Atât Codul CR6 – 2006, cât şi varianta acestuia CR6 – 2013, prevăd ca lungimea
maximă a tronsoanelor de clădire fundate pe terenuri normale, să nu depăşească 50.00
(m). În cazul fundării pe terenuri dificile (PSUC), aceleaşi Coduri specifică aspectul că
lungimea maximă a tronsoanelor va fi stabilită în conformitate cu reglementările tehnice în
vigoare privind proiectarea şi execuţia construcţiilor fundate pe astfel de terenuri. În
general se recomandă ca lungimea tronsoanelor să nu depăşească 25.00 (m).
3.6.5.3 Aspecte privind depăşirea numărului maxim de niveluri peste secţiunea de încastrare
La o primă analiză a prevederilor Codurilor menţionate cu privire la tipul elementelor
pentru zidărie utilizate la realizarea pereţilor structurali din ansamblul clădirior, al căror
regim de înălţime maxim se doreşte a fi mărit cu 1 nivel, se poate constata faptul că, spre
deosebire de Codul P100 – 1/2013 unde se acceptă atât elementele ceramice (grupele
1, 2 şi 2S), cât şi cele din BCA, Codul CR6 – 2006 admite utilizarea numai a elementelor
din argilă arsă, care beneficiază de rezistenţe standardizate la compresiune fb
superioare, aspect care este benefic. Ţinând cont de viteza iniţială de absorţie ridicată a
elementelor pentru zidărie din BCA (caracterizate de o mare porozitate, determinată de
procesul tehnologic de fabricaţie), respectiv de carenţele existente în aplicarea corectă a
tehnologiei de realizare a zidăriilor (observate în multe site - uri de execuţie), care foarte
uşor pot determina scăderea aderenţei dintre piesele zidite şi mortar (mai ales în cazul
elementelor cu structura poroasă nehidratate corespunzător), prevederea Codului CR6 –
2006 cu privire la evitarea suplimentării numărului de niveluri peste cel maxim admis în
cazul clădirilor cu pereţi structurali din zidărie realizaţi cu elemente din BCA se poate
considera benefică (în spiritul siguranţei). Deşi Codul CR6 – 2006 admite suplimentarea
numărului maxim de niveluri numai în cazul clădirilor cu pereţi structurali din zidărie
executaţi cu elemente din argilă arsă (în condiţiile specificate), se poate observa
aspectul că această creştere a înălţimii construcţiei este independentă de nivelul
hazardului seismic din amplasament, situaţie care nu se întâlneşte în prevederile Codului
P100 – 1/2013, unde sporirea regimului de înălţime peste cel maxim admis e posibilă
numai în zone cu ag 0.15g, respectiv fără a se depăşi regimul de înălţime P + 4E.
Ţinând cont de aceste observaţii, se poate concluziona aspectul că prevederile Codului
P100 – 1/2013 au în vedere reducerea riscului de cedare a pereţilor structurali din
ansamblul acestor clădiri, pe durata de manifestare a evenimentelor seismice (aspect
deosebit de important). Având în vedere condiţionările impuse de Codurile menţionate, se
poate observa aspectul că menţionarea singulară doar a valorilor minime a rezistenţei
standardizate la compresiune a elementelor pentru zidărie (fb) şi a mărcii minime a
mortarului pentru zidărie aşa cum prevede Codul CR6 – 2006, este insuficientă pentru
efectuarea unui calcul corect al rezistenţei apareiajului zidit, situaţie care în Codul P100 –
1/2013 a fost corectată, impunându-se respectarea unei valori minime a rezistenţei
caracteristice la compresiune a zidăriei fk ≥ 4.5 (N/mm2).
Fig.4.23 – Detaliu în elevaţie privind Fig.4.25 – Detaliu în elevaţie privind Fig.4.27 – Detaliu în elevaţie privind
asigurarea conlucrării stâlpişorilor din asigurarea conlucrării stâlpişorilor din asigurarea conlucrării stâlpişorilor din
beton armat cu zidăria adiacentă beton armat cu zidăria adiacentă beton armat cu zidăria adiacentă
alcătuită din cărămizi ceramice pline alcătuită din cărămizi ceramice cu alcătuită din cărămizi ceramice cu
presate 240 x 115 x 63 (mm). goluri verticale 240 x 115 x 88 (mm). goluri verticale 290 x 140 x 88 (mm).
4.6.2.5 Detalii privid realizarea apareiajului zidit al pereţilor structurali din (ZC + AR) la contactul cu
stâlpişorii din beton armat, funcţie de tipul elementelor pentru zidărie utilizate
Pentru asigurarea unei bune performanţe seismice a clădirilor cu pereţi structurali din
zidărie confinată (ZC), respectiv din zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC
+ AR), este necesară o ancorare eficientă a elementelor de confinare în zonele de
intersecţie a acestora, cu asigurarea continuităţii barelor longitudinale din ansamblul
carcaselor pentru a putea transmite efortul capabil (în tirant).
practică conduce la obţinerea unui ancoraj eficient al centurilor în zonele de intersecţie cu
stâlpişorii.
Fig.4.40 – Intersecţia
carcaselor a două centuri
într-o zonă de colţ. Se
observă modul de fasonare Fig.4.41 – Intersecţia
a capetelor barelor carcasei unei centuri cu cea Fig.4.42 – Intersecţia în T a
longitudinale (în vinclu), a stâlpişorului într-o zonă două centuri. Barele
respectiv poziţia acestora de câmp curent. Se observă longitudinale din carcasele
faţă de barele verticale din aspectul că barele celor două centuri Fig.4.43 – Detaliul zonei de
carcasa stâlpişorului. longitudinale din carcasa “încadrează” barele intersecţie în T a două
Similar ca şi în figura centurii “încadrează” barele verticale din carcasa carcase de centuri.
precedentă (Fig.4.40), verticale din carcasa stâlpişorului, aceasta din
barele longitudinale din stâlpişorului, aceasta din urmă “trecând” prin
carcasele centurilor situate urmă “trecând” prin carcasa carcasele centurilor
în zona exterioară a centurii. menţionate.
colţului, “înconjoară” bara
verticală de colţ din carcasa
stâlpişorului, asigurându-se
astfel o ancorare eficientă.
Fig.4.45 – Asigurarea
Fig.4.47 – Asigurarea
continuităţii barelor Fig.4.46 – Secţiuni Fig.4.48 – Secţiuni
continuităţii barelor
longitudinale din două caracteristice ale centurii caracteristice ale centurii
longitudinale din carcasele
tronsoane de carcasă din (Fig.4.45) prin zona de din (Fig.4.47) prin zona de
prefabricate a două centuri
prefabricată dispuse în înnădire (A – A), respectiv înnădire (A – A), respectiv
perpendiculare, care se
prelungire, aparţinând prin exteriorul acesteia prin exteriorul acesteia
intersectează în zona unui
aceleiaşi centuri. (B – B). (B – B).
colţ.
a) – plan; b) – elevaţie.
4.6.4 Aspecte privind tehnologia de realizare şi montajul carcaselor de armătură pentru elementele de
confinare a zidăriei
4.6.4.1 Tehnologia de realizare şi montaj a carcaselor de armătură pentru stâlpişori
Carcasele de armătură pentru stâlpişori pot fi realizate în variantele:
a) prin montarea armăturilor din componenţa acestora (bare longitudinale şi etrieri) direct
la poziţie;
b) sub formă de carcase prefabricate (după tehnologia de realizare a carcaselor pentru
stâlpi), care ulterior se montează la poziţie (cu ajutorul macaralei).
Fig.4.61 – Secţiuni transversale (prin zona de înnădire) privind montajul şi centrarea carcaselor prefabricate
pentru stâlpişori. a) – montarea etrierilor la partea superioară a carcasei stâlpişorilor situaţ pe nivelul inferior
(pe înălţimea de înnădire); b) – montarea distanţierilor din oţel-beton pe cele două direcţii ale carcaselor
ieşite din nivelul inferior, aceştia venind în contact cu barele longitudinale; c) – montajul carcaselor
superioare şi legarea cu sârmă a barelor longitudinale de ciocurile etrierilor situaţi pe înălţimea de înnădire.
Fig.4.63 – Carcasă de armătură prefabricată pentru centuri. a) vedere în plan (de sus);
b) vedere în elevaţie; c) secţiuni transversale caracteristice.
4.6.5.4.3 Execuţia zidăriei şi montajul armăturilor în rosturile orizontale pe înălţimea primului nivel
până la atingerea cotei marginii inferioare a golurilor de fereastră de (până la cota C1)
Fig.4.66 – Prezentarea cotelor caracteristice privind realizarea rosturilor orizontale între straturile de
execuţie ale pereţilor structurali din (ZC şi ZC+AR).
4.7 Alcătuirea şi tehnologia de realizare a pereţilor structurali din ansamblul clădirilor etajate curente
cu structura din zidărie cu inima armată (ZIA)
4.7.4.4.3 Montarea barelor orizontale din componenţa plasei mediane, pe înălţimea primului strat de
realizare a pereţilor structurali de pe înălţimea primului nivel (parterul) (până la cota C1)
Fig.4.77 – Prezentarea cotelor caracteristice privind realizarea rosturilor orizontale obligatorii între straturile
de execuţie ale pereţilor structurali din (ZIA).
4.7.4.4.6 Cofrarea rezalitelor dezvoltate în grosimea pereţilor structurali din (ZIA) pe înălţimea primului
strat de realizare a pereţilor structurali situaţi pe înălţimea primului nivel (parterul) (până la
cota C1)
Fig.4.78 – Execuţia rezalitelor dezvoltate în grosimea pereţilor structurali (din casa scării), între cota - 0.05 şi cota C1.
a) – Cofrarea rezalitelor; b) – betonarea rezalitelor. carcasă armătură rezalită; 2) montanţi cofraj; 3) faţă cofrantă; 4)
coaste cofraj; 5) blocaj inferior; 6) tirant intermediar (sârmă Φ = 4 mm); 7) tirant superior; 8) distanţier superior (lemn);
9) sârme (Φ = 4 mm) trecute prin cofraj pentru legarea montanţilor din structura cofrajului utilizat la betonarea
următorului strat de pe înălţimea rezalitelor; 10) distanţieri PVC montaţi pe barele carcaselor rezalitelor, pentru
asigurarea grosimii stratului de acoperire cu beton.
4.7.4.4.12 Cofrarea rezalitelor dezvoltate în grosimea pereţilor structurali din (ZIA) pe înălţimea
cuprinsă între cota C1 şi cota Cfg a fundului grinzilor din ansamblul podestelor
intermediare de scară situate pe înălţimea primului nivel (parterul)
Fig.4.79 – Execuţia rezalitelor dezvoltate în grosimea pereţilor structurali (din casa scării), între cotele C1 şi Cfg.
a) – Cofrarea rezalitelor; b) – betonarea rezalitelor. carcasă armătură rezalită; 2) montanţi cofraj; 3) faţă cofrantă; 4)
coaste cofraj; 5) tirant intermediar (sârmă Φ = 4 mm); 6) tirant superior; 7) distanţier superior (lemn); 8) sârme (Φ = 4
mm) trecute prin cofraj pentru legarea montanţilor din structura cofrajului utilizat la betonarea următorului strat de pe
înălţimea rezalitelor; 9) distanţieri PVC montaţi pe barele carcaselor rezalitelor, pentru asigurarea grosimii stratului de
acoperire cu beton; 10) furură din scândură; 11) legături montanţi (sârme Φ = 4 mm); 12) piesă rezemare (lemn); 13)
porţiunea de rezalită betonată în etapa precedentă.
4.7.4.4.22 Execuţia podestelor intermediare de scară situate pe înălţimea primului nivel (parterul)
(grinzi + centuri + placă)
Fig.4.80 – Execuţia la poziţie a carcaselor de armătură pentru centurile podestelor intermediare de scară
4.7.4.5.4 Montarea provizorie a carcaselor de armătură pentru riglele de cuplare de peste golurile de
uşi şi ferestre situate pe înălţimea primului nivel (parterul)
Fig.4.81 – Execuţia la poziţie a carcaselor de armătură pentru riglele de cuplare situate peste golurile de uşi
şi ferstre şi stabilizarea acestora până la montajul carcaselor pentru centuri din ansamblul planşeului de
peste nivelul aflat în curs de execuţie.
4.7.4.5.10 Montarea carcaselor de armătură pentru centurile planşeului situat peste parter
Fig.4.82 – Execuţia la poziţie a carcaselor de armătură pentru centurile planşeului de peste nivelul aflat în curs de
execuţie (parterul).
4.9 Armonizare privind alcătuirea sistemului de pereţi structurali din ansamblul clădirilor etajate de
zidărie amplasate în zone seismice, între Codurile de proiectare CR6 – 2006 şi P100 – 1 / 2006,
respectiv Codurile de proiectare CR6 – 2013 şi P100 – 1 / 2013
4.9.1 Aspecte privind configurarea în plan a pereţilor structurali
4.9.1.1 Structuri din zidărie cu pereţi deşi
In timp ce distanţele maxime dintre pereţi (pe ambele direcţii principale), respectiv
aria celulei formată de pereţii situaţi pe cele două direcţii sunt limitate superior la aceleaşi
valori atât în Codul CR6 – 2006 cât şi în varianta CR6 – 2013, înălţimea de nivel în
accepţiunea Codului CR6 – 2013 este limitată superior printr-o valoare uşor mărită (mai
mare cu 30 cm) faţă de cea prezentată în Codul CR6 – 2006. Având în vedere
aspectul că în Codul CR6 – 2013, valoarea minimă a înălţimii centurilor din beton armat
(pentru pereţii exteriori) a fost marită la hc 2 hpl (cel puţin 25 cm), faţă de prevederile
Codului CR6 – 2006, unde hc 20 (cm), respectiv faptul că în cazul zidăriilor realizate cu
blocuri ceramice având înălţimea 200 (mm) (cazul elementelor din Grupa 2S) înălţimea
apareiajului (între centuri) trebuie să fie multiplu întreg al înălţimii rândului, sporirea uşoară
a limitei înălţimii de nivel în Codul CR6 – 2013 este necesară.
4.9.1.2 Structuri din zidărie cu pereţi rari
Condiţionările impuse parametrilor geometrici prin care sunt definite structurile din
zidărie cu pereţi rari (sistem celular), sunt aceleaşi atât în Codul CR6 – 2006 cât şi în
Codul CR6 – 2013.
4.9.2 Grosimea pereţilor structurali de zidărie
Prevederile Codurilor CR6 – 2006 şi CR6 – 2013, precizează aspectul că grosimea
pereţilor structurali din zidărie va fi stabilita prin calcul, avându-se în vedere satisfacerea
următoarelor cerinţe: siguranţă structurală; izolare termică / economie de energie; izolare
fonică; protecţie la foc.
Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile
cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 32
Rezumat Teza de Doctorat
Tabelul nr.V.3
Condiţii de Clasă Clasă Clasă Zid de sprijin / Standard de
utilizare expunere expunere expunere subsol referinţă SR EN
(expunere) MX1 MX2 MX3
Rezistenţa la
compresiune M5 ÷ M2.5 M10 ÷ M5 M15 ÷ M5 ≥ M10 SR EN 1015 - 11
(N/mm2)
Rezistenţa
iniţială la ≥ 0.15 ≥ 0.25 ≥ 0.30 ≥ 0.30 SR EN 1052 - 3
forfecare
(N/mm2)
Cantitatea minimă
Grad de gelivitate
impermeabilitate
de aer antrenat
Alte condiţii
a zidăriei elementelor de rezistenţă maxim de
Grad de
minim
(%)
CR6 - 2006 din construcţie (kg/mc)
conform
NE012 – 1 - 2007
6.1.2 Tipuri de avarii înregistrate la nivelul elementelor structurale din zidărie şi starea de avariere a
acestora
6.3 Aspecte generale privind categoriile de lucrări de reparaţii şi consolidare efectuate la nivelul
construcţiilor cu structura din zidărie, în vederea refacerii / ridicării performanţelor structurale
pentru reducerea riscului seismic
6.3.1 Lucrări de reparaţie efectuate la nivelul construcţiilor cu pereţi structurali din zidărie
6.3.2.1 Lucrări de consolidare individuală a elementelor structurale
Consolidarea pereţilor structurali din zidărie prin cămăşuire (placare) pe una sau
ambele feţe, cu tencuială armată cu plase de oţel sau grile polimerice de înaltă rezistenţă
şi rigiditate.
Consolidarea pereţilor structurali din zidărie cu stâlpişori şi centuri din beton armat.
Funcţie de situaţie, elementele verticale de confinare ale apareiajului zidit, pot fi realizate
sub formă de: stâlpişori înglobaţi în volumul zidăriei; stâlpi de eclisare; pilaştri de eclisare
(stâlpi lamelari)
Fig.6.11 – Descărcarea arcelor din zidărie, prin inserarea deasupra acestora a unor buiandrugi (realizati din
profile laminate protejate prin tencuire).
Consolidarea pereţilor structurali din zidărie, prin bordarea golurilor de uşi şi ferestre, cu elemente
metalice (bare de oţel-beton, confecţii sudate din profile laminate şi tablă groasă) sau din beton armat.
Consolidarea pereţilor structurali din zidărie cu profile metalice aparente.
Fig.6.14 – Consolidarea planşeelor din lemn printr-o suprabetonare armată, procedeu princare la nivelul
şaibei (rigide în plan) obţinute, se ancorează pereţii structurali adiacenţi.
Fig.6.15 – Legarea de pereţii adiacenţi a planşeelor din lemn consolidate prin suprabetonare armată, prin
ancore de oţel trecute prin zidărie.
Fig.6.18 – Consolidarea planşeelor din grinzi şi podină de lemn cu ferme metalice ataşate la intrados.
Fig.6.20 – Consolidarea planşeelor din grinzi şi podină de lemn prin plătuire cu straturi suprapuse de OSB
(placaj multistrat), aplicate peste podina original (dacă este integră), care sunt fixate la nivelul grinzilor
planşeului cu conectori metalici (pentru preluarea eforturilor de lunecare).
Cazul planşeelor din grinzi metalice (profile laminate) şi bolţişoare din zidărie de
cărămidă
Fig.6.23 – Planşeu alcătuit din grinzi metalice şi Fig.6.24 – Planşeu alcătuit din grinzi metalice şi
bolţişoare din zidărie de cărămidă, cu tiranţi din oţel bolţişoare din zidărie de cărămidă, cu tiranţi din oţel
rotund (trecuţi printr-e bolţişoare), fixaţi de inima rotund aparenţi, fixaţi la nivelul tălpilor inferioare ale
profilelor metalice. profilelor metalice.
Fig.6.25 – Rigidizarea unui planşeu compus din grinzi metalice laminate şi bolţişoare din zidărie de
cărămidă cu platbande de oţel orientate după direcţii înclinate la 45o faţă de axa grinzilor, sudate de talpa
inferioară a acestora. Intervenţia a impus doar decopertarea locală a intradosului planşeului, necesară
pentru executarea sudurilor.
Fig.6.27 – Conectarea planşeelor alcătuite din grinzi metalice şi bolţisoare din zidărie de cărămidă cu pereţii
Fig.6.26 – Consolidarea planşeelor cu structura din grinzi metalice şi bolţişoare din zidărie de cărămidă.
structurali.
Cazul planşeelor din elemente prefabricate (corpuri de beton rezemate pe grinzi din
beton armat / fâşii cu goluri precomprimate) fără suprabetonare armată
Fig.6.41 – Executarea subzidirilor la fundaţiile continue rigide, situate sub pereţii structurali din zidărie: a)
secţiune transversală, tg = f (clasă beton, presiunea efectivă pe teren KPa); b) ordinea de realizare a
tronsoanelor subzidirii (subbetonării).
Fig.6.43 – Consolidarea fundaţiilor continue din beton cu piloţi (pile) prefabricaţi. - piloţii sunt dispuşi pe o
singură parte a fundaţiei; - piloţii sunt dispuşi simetric, pe ambele părţi ale fundaţiei.
Fig.6.48 – Placarea cu beton armat a unei fundaţii continue, intervenţie în urma căreia se sporesc atât
capacitatea de rezistenţă (la încovoiere şi forţă tăietoare), cât şi suprafaţa de sprijin, diminuându-se astfel
efortul unitar de compresiune transmis terenului de fundare.
6.4.2 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu plombe din beton
Fig.6.53 – Repararea unei zidării de 1 şi 1/2 cărămidă grosime fisurată local, cu ajutorul plombelor din
beton. Vedere în plan şi secţiune prin plomba cofrată.
6.4.3 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin rematarea rosturilor dintre elemente
(Repointing the joints)
Fig.6.54 – Repararea unei zidării de cărămidă prin rematarea cu mortar a rosturilor apareiajului, deschise
prin procedee mecanice.
Fig.6.55 – Fragmentarea cărămizilor în vecinătatea feţelor exterioare, ca urmare a creşterii eforturilor unitare
normale
Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparare şi consolidare a construcţiilor civile
cu structura din zidărie, amplasate în zone seismice. Page 41
Rezumat Teza de Doctorat
6.4.4 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin înlocuirea elementelor deteriorate
(Replacing bad bricks)
6.4.5 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu agrafe din oţel beton
Fig.6.62 – Repararea unei zidării de 1şi1/2 cărămidă grosime fisurată local pe o faţă, cu ajutorul agrafelor
din oţel – beton. Vedere în plan şi secţiune.
Fig.6.63 – Coaserea fisurilor din pereţii de zidărie cu scoabe din platbandă metalică.
6.4.6 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin injectare cu mortar de ciment fluid
Fig.6.64 – Repararea unei zidării de 1 şi 1/2 cărămidă grosime care prezintă o reţea de fisuri, prin injectare
de mortar de ciment fluid. Vedere în plan şi secţiune transversală.
6.4.7 Repararea / consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu tiranţi din oţel
Fig.6.65 – Ancorarea tiranţilor din oţel în pereţii structurali exteriori, prin intermediul plăcilor de capăt
realizate din tablă de oţel. Canalele de trecere a tiranţilor prin pereţii la nivelul cărora se va realiza
ancorarea, se matează bine cu mortar de ciment.
Fig.6.65A – Ancorarea tiranţilor din oţel în pereţii structurali exteriori, utilizându-se după caz atât plăci de
capăt realizate din tablă de oţel, cât şi centuri din beton armat încastrate în zidărie (beton de clasă min.
C16/20). Adâncimea şliţului creat în zidărie pentru turnarea centurii, nu va depăşi ¼ din grosimea peretelui
structural respectiv.
Fig.6.67 – Detalii de poziţionare a tiranţilor din oţel beton în şliţuri tăiate în zidărie, respectiv prin înglobare în
stratul de tencuială refăcut de-a lungul traseului acestora.
6.4.8 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu tiranţi centură din beton
armat
Fig.6.69 – Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de caramidă cu ajutorul tiranţilor/centură din b.a.
a) detaliu pentru intersecţia de colţ a doi pereţi exteriori;
b) detaliu pentru intersecţie în formă de T a pereţilor exteriori cu cei interiori.
Fig.6.70 – Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu tiranţi – centură din beton armat.
Secţiune transversală printr-o zonă cu bridă de conectare.
6.4.9 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu plase din oţel-beton şi tencuială
din mortar de ciment
Fig.6.71 – Consolidarea pereţilor structurali din Fig.6.72 – Consolidarea pereţilor structurali din
zidărie de cărămidă cu plase din oţel – beton şi zidărie de cărămidă cu plase din oţel – beton şi
tencuială din mortar de ciment. Vedere în planul tencuială din mortar de ciment. Secţiune
peretelui. transversală.
6.4.10 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin armare sau confinare (cămăşuire)
cu grile polimerice de înaltă densitate şi rezistenţă tip Richter Gard înglobate în tencuială din
mortar ductil
Grilele polimerice au noduri integrate rigide şi sunt fabricate din polietilenǎ de înaltǎ
densitate, rezistenţele normate ale acestora având valori de 20, 30 şi 40 (KN/m).
Prin înglobarea grilelor polimerice de înaltă densitate şi rezistenţă în tencuiala
pereţilor structurali pe o singură faţă a acestora, intervenţia se numeşte armare. În situaţia
în care grilele sunt înglobate în tencuiala de pe ambele feţe ale pereţilor structurali,
intervenţia se numeşte confinare (cămăşuire).
Fig.6.73 – Consolidarea pereţilor structurali din Fig.6.74 – Fixarea grilelor polimerice de înaltă
zidărie de cărămidă prin cămăşuire cu grile densitate şi rezistenţă pe suprafaţa unui perete
polimerice de înaltă densitate şi rezistenţă înglobate structural din zidărie de cărămidă, cu ajutorul
în tencuială de mortar ductil (mortar de var sau var – dispozitivelor de prindere şi distanţare introduse în
ciment) mortarul din rosturi.
Fig.6.75 – Fixarea grilelor polimerice la nivelul colţurilor interioare cu ajutorul colţarelor prevăzute cu
buloane la două rânduri care traversează pereţii din zidărie.
6.4.11 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu stâlpi de eclisare din beton armat
Fig.6.78 – Stâlpi de eclisare din beton armat realizaţi la intersecţiile pereţilor structurali din zidărie: a) -
intersecţie în formă de colţ; b) – intersecţie în formă de T.
6.4.12 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu sâmburi din beton armat
Fig.6.79 – Sâmbure din beton armat realizat la Fig.6.80 – Sâmbure din beton armat realizat la
nivelul unei intersecţii de colt. nivelul unei intersecţii în formă de T
6.4.13 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu centuri din beton armat
6.4.14 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin cămăşuire cu beton armat
Fig.6.84 – Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin cămăşuire cu beton armat.
Ancorarea plasei de armătură în cazul pereţilor structurali cu grosime de o cărămidă se realizează conform
detaliului 1), iar în cazul pereţilor mai groşi conform detaliului 2).
6.4.15 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu materiale compozite armate cu
fibre polimerice (PAF)
Tehnica de consolidare se bazează pe utilizarea fibrelor polimerice ca element de
rezistenţă (în general carbon sau sticlă) şi a unor răşini epoxidice (extradure) pe post de
adeziv, care fac legătura între fibră şi suprafaţa zidăriei peretelui structural în locaţia de
armare.
6.4.15.1 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu ţesături şi benzi laminate din
fibre de carbon (PAFC)
Fig.6.85 – Consolidarea unui perete din zidărie (specimen) solicitat în plan de încărcări orizontale, cu
ţesături din fibră de carbon (PAFC) fixate cu răşină epoxidică pe direcţia de manifestare a eforturilor de
întindere. Benzile verticale de la extremităţile peretelui au rolul de a spori rezistenţa la încovoiere, în timp ce
benzile orientate după diagonalele elementului, contribuie la creşterea rezistenţei la forţă tăietoare (preiau
eforturile principale de întindere produse de forţa tăietoare).
Fig.6.86 – Consolidarea pereţilor structurali din zidărie cu benzi laminate din (PAFC) în vederea
îmbunătăţirii capacităţii de preluare a forţei tăietoare.[1.99]
Fig.6.89 – Implementarea centurilor din compozite (PAFC) la partea superioară a pereţilor structurali din
zidărie de cărămidă. Se poate observa tirantul (realizat din bare compozite) fixat prin lipire cu răşină în zona
colţului interior.
6.4.15.2 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu bare compozite (PAFC) inserate
în rosturile orizontale
Fig.6.90 – Armarea rosturlor orizontale ale unui perete din zidărie cu bare compozite
În prezet, controlul calitǎţii face parte chiar din procesul de lucu, care permite
asigurarea şi verificarea calitǎţii pe parcursul execuţiei.
Aceastǎ nouǎ orientare tehnologicǎ, denumitǎ controlul calitǎţii (temeinic şi “cu
suflet” îndeplinitǎ), faciliteazǎ asigurarea calitǎţii de la început, eliminând refacerile de
lucrǎri impuse de controlul de calitate.
În decursul timpului au fost adoptate mai multe definiţii pentru CALITATE, într-o
primǎ etapǎ definiţia unanim acceptatǎ fiind urmǎtoarea: Calitatea; Condiţia de calitate;
Controlul calitǎţii; Asigurarea calitǎţii.
Entitatea reprezintǎ un produs, o activitate, un proces, un serviciu, un program de
prelucrare a datelor, un proiect etc., iar proprietatea se referǎ la totalitatea
caracteristicilor şi a valorilor acestora atribuite unei entitǎţi.
7.2 Organizarea generală a controlului de calitate
Rolul fiecǎrui factor care participǎ la realizarea construcţiei:
În prezent, calitatea se asigurǎ prin realizarea unui control sistematic în toate etapele
de realizare a construcţiei, astfel: Controlul în timpul proiectǎrii; Controlul preventiv;
Autocontrolul sau controlul executantului; Controlul (tehnologic) operativ;
Controlul intermediar; Controlul final; Controlul în timpul exploatǎrii construcţiei;
Controlul integral; Controlul prin sondaj empiric; Controlul statistic al calităţii.
7.3 Necesitatea investigării caracteristicilor şi a stării fizice a elementelor de construcţie
În prezent, atât pe plan naţional cât şi internaţional sunt stipulate condiţii extrem de
severe privind asigurarea siguranţei vieţilor şi proprietăţilor. Ca urmare a acestui aspect,
multiplele procese ale vieţii sociale şi materiale, trebuie sǎ fie adǎpostite de clǎdiri
(construcţii) care satisfac cerinţele tehnico – economice, respectiv care se încadreazǎ în
exigenţele de performanţǎ ale normativelor. Fondul construit existent cuprinde clǎdiri
realizate în diferite perioade istorice (unele marcate de evenimente seismice
semnificative), având concepţii şi nivele de asigurare diferite.
Orice construcţie reprezintǎ un sistem complex ce “contabilizeazǎ” în permanenţǎ
consecinţele exploatǎrii ei, aspect care impune în mod obligatoriu considerarea vârstei
acesteia (intrvalul de timp scurs de la data execuţiei pânǎ în momentul investigǎrii) la
analizarea stǎrii fizice a elementelor componente (structurale şi nestructurale) dupǎ
fiecare eveniment de solicitare.
7.4 Metode de investigare şi aparate pentru determinarea caracteristicilor şi starii fizice a
elementelor de construcţie din beton, beton armat şi zidării
Aparate pentru măsurarea unghiurilor, orizontalităţii şi verticalităţii
Aparate pentru măsurarea lungimilor, grosimilor, alungirilor, scurtărilor şi săgeţilor
7.4.3 Metode şi aparate pentru determinarea nedistructivă / semidistructivă a rezistenţei la
compresiune a betonului
Metoda amprentei – metodă mecanică (nedistructivă)
Metoda reculului – metodă mecanică (nedistructivă)
Metoda prin penetrare – metodă mecanică (semidistructivă)
Metoda prin extragerea de carote – metodă mecanică (semidistructivă)
Metoda cu impuls ultrasonic (Whithurst – 1967) – metodă acustică (nedistructivă)
7.4.4 Metode şi aparate pentru determinarea semidistructivă a rezistenţei la întindere a betonului
Metoda prin smulgere şi dezlipire – metodă mecanică (semidistructivă)
Metoda microcarotelor – metodă mecanică (semidistructivă)
Metoda fracturării interne a betonului – metodă mecanică (semidistructivă)
observaţia că, de regulă, culorile nu vor fi cele reale); observaţii referitoare la defectele /
degradările respective (tipul, cauza producerii, stabilirea exactă a gradelor de degradare
la data efectuării inspectării, efectele acestora în timp); observaţii referitoare la mediul
(microclimatul) în care s-a realizat investigaţia; extinderea măsurilor curente (anterioare)
de urmărire a comportării în timp a construcţiei respective (dacă este cazul); măsurile
necesare ce trebuie luate pentru înlăturarea efectelor acestor defecte / degradări.
8.3.1 Scopul activităţii de urmărire specială a comportării în timp a construcţiilor din zidărie
Scopul activităţii de urmărire specială a comportării construcţiilor, inclusiv a
celor cu structura din zidărie, este :
a) asigurarea siguranţei şi durabilităţii construcţiei monitorizate, prin depistarea în timp util
a fenomenelor periculoase şi a zonelor din construcţie unde acestea se înregistrează ;
b) supravegherea evoluţiei fenomenelor cu caracter previzibil, care prin natura lor pot
afecta în sens negativ aptitudinile de exploatare a construcţiei (ex : evoluţia stării de
fisurare a apareiajelor zidite, evoluţia tasărilor construcţiei, evoluţia nivelului freatic în
terenul adiacent fundaţiilor, etc.) ;
c) semnalarea în timp util a atingerii criteriilor de avertizare sau a valorilor limită date de
aparatura de măsură şi control ;
d) verificarea eficienţei măsurilor de intervenţie aplicate ;
e) furnizarea de informaţii sigure (bancă de date) capabile a fi prelucrate statistic
8.3.2 Aspecte urmărite pe durata activităţii de urmărire specială a comportării în timp a construcţiilor
din zidărie
Pe durata activităţii de urmărire specială a construcţiilor cu structura din zidărie,
aspectele cele mai importante care interesează pentru monitorizarea stării fizice a
acestora respectiv a siguranţei structurale, sunt :
a) variaţia deschiderii fisurilor – parametru extrem de important pentru identificarea
caracterului stabil sau evolutiv al stării de fisurare.
b) evoluţia deplasărilor şi deformaţiilor construcţiilor – parametrii de importanţă majoră în
evaluarea şi monitorizarea stării de eforturi induse la nivelul elementelor structurale,
respectiv pentru stabilirea nivelului de performanţă în exploatare.
Cladirea prezentand simetrie geometrica si structurala in plan s-au utilizat doua modele de
calciul planar ilustrate mai jos:
Raspunsuri CR6-2013:
DIRECTIE TRANSVERSALA
CR6-2013
Montant Seism sens pozitiv
parter NEd VEd MEd VRd,l VRd,i VRd,ZC VRd,AR VRd,ZC+AR MRd
tf tf tfm tf tf tf tf tf tfm
T1 25.28 22.40 136.80 19.79 13.71 13.71 15.36 29.07 50.11
T2 13.04 10.10 54.70 14.12 10.32 10.32 8.61 18.93 14.66
T3 18.18 10.60 64.80 15.50 20.93 15.50 11.48 26.98 26.32
T4 47.40 34.50 265.70 27.81 24.89 24.89 29.88 54.77 178.55
DIRECTIE LONGITUDINALA
CR6-2013
Montant Seism sens pozitiv
parter NEd VEd MEd VRd,l VRd,i VRd,ZC VRd,AR VRd,ZC+AR MRd
tf tf tfm tf tf tf tf tf tfm
L1 11.12 8.00 45.50 13.13 9.70 9.70 7.34 17.04 45.26
L2 16.04 9.70 58.80 15.26 10.50 10.50 8.44 18.94 58.59
L3 16.07 9.70 58.70 15.27 10.51 10.51 8.44 18.95 58.51
L4 15.28 9.80 64.20 14.22 10.56 10.56 11.14 21.70 77.32
L5 41.50 30.40 284.90 28.09 25.27 25.27 39.25 64.52 408.05
Raspunsuri P2-85:
DIRECTIE TRANSVERSALA
P2-85
Montant parter Tcm,ZNA Tcf,ZNA Tcp,ZNA Tmin,ZNA Tcm,c Tcm,ZC Tcf,ZC Tcp,ZC Tmin,ZC Tmin,ZC+AR
tf tf tf tf tf tf tf tf tf tf
T1 42.51 9.44 10.01 9.44 85.37 127.88 17.49 40.70 17.49 32.85
T2 13.35 4.87 5.61 4.87 58.97 72.32 12.60 22.80 12.60 21.21
T3 19.78 6.79 6.23 6.23 73.28 93.06 14.65 30.40 14.65 26.13
T4 134.03 17.70 16.23 16.23 77.18 211.21 44.79 91.50 44.79 74.67
P2-85
Montant parter Tcm,ZNA Tcf,ZNA Tcp,ZNA Tmin,ZNA Tcm,c Tcm,ZC Tcf,ZC Tcp,ZC Tmin,ZC Tmin,ZC+AR
tf tf tf tf tf tf tf tf tf tf
L1 9.71 4.15 4.79 4.15 50.94 60.65 11.83 19.46 11.83 19.17
L2 12.83 5.99 5.50 5.50 54.36 67.19 13.80 22.36 13.80 22.24
L3 12.83 6.00 5.50 5.50 54.32 67.15 13.81 22.36 13.81 22.25
L4 18.64 5.70 6.05 5.70 75.26 93.90 13.49 29.52 13.49 24.63
L5 102.79 15.49 14.21 14.21 89.23 192.02 42.43 81.63 42.43 81.68
Comparatii finale:
DIRECTIE TRANSVERSALA Raport valori P2-85
la CR6-13
Montant parter
D1 D2
T1 1.13 1.28
T2 1.12 1.22
T3 0.97 0.95
T4 1.36 1.80
Raport mediu pentru directia transversala 1.15 1.31
DIRECTIE LONGITUDINALA
Montant parter D1 D2
L1 1.13 1.22
L2 1.17 1.31
L3 1.17 1.31
L4 1.14 1.28
L5 1.27 1.68
Raport mediu pentru directia longitudinala 1.17 1.36
Raport mediu pentru ambele directii 1.16 1.34
Raport mediu total 1.25
Capitolul 1
Ȋn urma documentării realizate cu privire la evoluţia istorică a construcţiilor din
zidărie, se poate constata aspectul că existenţa acestora datează din perioade foarte
îndepărtate, perioade în care omul (înzestrat cu inteligenţă prin facere) a înţeles cum să
folosească resursele oferite de mediu, în scopul îmbunătăţirii adăposturilor naturale găsite
transformându-le treptat în primele construcţii.
Capitolul 2
La baza acestui capitol se regăseşte un studiu documentar amplu, cu privire la
tipurile de materiale regăsite în structura zidăriilor (elemente pentru zidărie, mortar, beton,
grout, oţel, grile polimerice de înaltă densitate tip Tensar – pentru sistemul RichterGard de
consolidare a zidăriilor, polimeri armaţi cu fibre), şi prezentarea cerinţelor de performanţă
ale acestora. De asemenea, se prezintă extrem de detaliat modul cum este influenţată
aderenţa motarului la elementele pentru zidărie, funcţie de capacitatea mortarului de
retenţie a apei (dictată de tipul liantului şi dozajul acestuia), respectiv de capacitatea de
absorbţie a elementelor zidite (ceramice sau BCA).
O altă secţiune importantă este alocată obiectivului ştiinţific şi conceptul sistemului
RichterGard de protecţie a zidăriei utilizând grilele polimerice de înaltă densitate şi
rezistenţă cu noduri rigide, inserate în tencuiala pereţilor structurali.
Ȋn penultima parte sunt prezentate materialele compozite (matricile polimerice,
fibrele de carbon, sticlă, aramidă şi kevlar) care, prin rezistenţele mecanice superioare pe
care le posedă, respectiv prin capacitatea deosebită de aderare la suprafeţele din beton,
zidărie şi metal, prezintă un potenţial deosebit în ceea ce priveşte consolidarea structurilor
din zidărie, extrem de expuse la cedări casante datorate eforturilor principale de întindere
dezvoltate în apareiaj. Ȋn ultima parte se regăseşte o secţiune care prezintă armonizarea
condiţiilor impuse materialelor utilizate la realizarea construcţiilor din zidărie amplasate în
zone seismice, între Codurile CR6 – 2006 şi P100 – 1/2006, respectiv Codurile CR6 –
2013 şi P100 – 1/2013.
Capitolul 3
Ȋn acest capitol, sunt prezentate: Principiile generale privind alcătuirea architectural –
structurală a clădirilor etajate cu pereţi structurali de zidărie amplasate în zone seismice;
Alcătuirea clădirii în plan şi elevaţie; Criterii de regularitate geometrică şi structurală a
clădirilor etajate cu pereţi structurali de zidărie amplasate în zone seismice; Separarea
clădirii în tronsoane prin rosturi; Dimensiuni maxime ale clădirilor etajate cu pereţi
structurali de zidărie amplasate în zone seismice. Ȋn ultima parte se regăseşte o secţiune
care prezintă armonizarea alcătuirii clădirilor etajate cu pereţi structurali de zidărie
amplasate în zone seismice, între Codurile CR6 – 2006 şi P100 – 1/2006, respectiv
Codurile CR6 – 2013 şi P100 – 1/2013.
Capitolul 4
Capitolul începe cu prezentarea modului de alcătuire al apareiajului zidit, secţiune
unde se arată obligativitatea realizării ţeserii elementelor pentru zidărie. Ȋn continuare, se
prezintă caracteristicile geometrice ale construcţiilor cu pereţi structurali din zidărie: cu
pereţi deşi (tip fagure), cu pereţi rari (tip celular) şi clădirile tip sală. Se continuă cu
condiţia impusă grosimii minime a pereţilor structurali, respectiv conditiile pe care trebuie
să le respecte raportul he / t în scopul limitării zvelteţii pereţilor respectivi, funcţie de tipul
zidăriei (ZNA), (ZC) şi (ZIA).
Următoarea secţiune prezintă cerinţele ce trebuie respectate, cu privire la stabilirea
geometriei (formă şi dimensiuni), respectiv a poziţiei golurilor funcţionale la nivelul pereţilor
structurali din zidărie. Cerinţa structurală prevede ca, pentru protejarea plinurilor de zidărie
dintre goluri se impune adoptarea unor proporţii adecvate şi a unor lungimi minime, care
să avantajeze capacitatea acestora de a disipa energia (indusă de seism), respectiv de a
se evita cât mai mult timp cedările casante. Ȋn ultima parte se regăseşte o secţiune care
prezintă armonizarea privind alcătuirea sistemului de pereţi structurali din ansamblul
clădirilor etajate de zidărie amplasate în zone seismice, între Codurile CR6 – 2006 şi
P100 – 1/2006, respectiv Codurile CR6 – 2013 şi P100 – 1/2013.
Capitolul 5
Capitolul începe cu clasificarea condiţiilor de microclimat de expunere a zidăriei
conform specificaţiilor Codului CR6 – 2006. De asemeni, într-o manieră extrem de
detaliată, cu exemplificări documentate, sunt prezentate cauzele care afectează
durabilitatea construcţiilor din zidărie, defalcate în: Cauze datorate mediului natural care
afectează durabilitatea construcţiilor din zidărie; Cauze datorate mediului antropic care
afectează durabilitatea construcţiilor din zidărie.
Ȋn continuare, se prezintă principalele tipuri de degradări înregistrate la nivelul
construcţiilor din zidărie şi cauzele care stau la baza producerii acestora. Totodată, se
prezintă aspectele privitoare la apariţia dislocaţiilor în structura zidăriilor supuse la
solicitări seismice. Ȋn ultima parte, se specifică măsurile privind asigurarea durabilităţii
construcţiilor cu structura din zidărie, defalcate pe categorii de materiale.
Capitolul 6
Capitolul începe cu prezentarea avariilor caracteristice construcţiilor cu structura
din zidărie, secţiune unde sunt descrise mecanismele de rupere (ductile sau casante) ale
montanţilor şi riglelor de cuplare din zidărie solicitate seismic, funcţie de proporţiile
apareiajelor acestora (zvelteţea).
Se continuă cu prezentarea unei clasificări a tipurilor de defecte înregistrate la
nivelul elementelor structurale din zidărie, precum si starea de avariere a acestora, apoi
cu definirea Tipurilor de lucrări efectuate la nivelul construcţiilor cu structura din zidărie în
vederea refacerii / ridicării performanţelor structurale privind reducerea riscului seismic.
Capitolul se încheie cu prezentarea categoriilor de lucrări de reparaţii şi consolidări
efectuate la nivelul construcţiilor cu structura din zidărie, în vederea refacerii / ridicării
performanţelor structurale pentru reducerea riscului seismic. Ȋn continuare, este
prezentată descrierea extrem de detaliată a soluţiilor curente de reparare şi consolidare a
construcţiilor cu structura din zidărie.
Capitolul 7
Capitolul începe cu prezentarea conceptului de calitate al lucrărilor de construcţii,
respectiv organizarea generală a controlului de calitate, în vederea asigurării unei
eficacităţi maxime. Se continuă cu prezentarea metodelor de investigare şi aparatele
pentru determinarea caracteristicilor şi stării fizice a elementelor de construcţie din beton,
beton armat şi zidării.
Capitolul 8
Capitolul prezintă conform prevederilor Normativului P 130 – 1999, metodologia de
realizare a urmăririi comportării în timp a construcţiilor, inclusiv a celor cu structura din
zidărie, cu detalierea celor două categorii componente: urmărirea curentă (aplicată în
cazul construcţiilor obişnuite); urmărirea specială (aplicată în cazul construcţiilor
deosebite, în urma recomandării expertizelor tehnice / inspecţiilor extinse, sau la cerere de
către beneficiar).
Capitolul 9
Capitolul prezintă o Comparaţie privind comportarea structurilor din zidărie confinată
realizată cu blocuri ceramice cu goluri verticale în corelaţie cu Codurile CR6-2013 şi P2-85
Având în vedere prevederile noilor coduri de proiectare P100/1-2013 şi CR6-2013 în
prezenta lucrare s-a realizat o comparaţie între răspunsurile structurale pentru o clădire cu
structura de rezistenţa din zidărie realizată cu blocuri ceramice cu goluri verticale,
calculată în conformitate cu acestea, versus calcule în acordanţa cu normativul P2-85.
Ȋn urma calculelor efectuate, se poate constata aspectul că, răspunsurile structurale
obţinute, pentru cele două tipuri de calcule realizate, pentru structuri din zidărie realizate
cu blocuri ceramice cu goluri verticale, sunt destul de apropiate, atât pentru calculele de
nivel normal, pentru rezistenţele de proiectare, dar şi pentru calcule de nivel superior –
curbe forţă tăietoare-deplasare, astfel încât, în urma acestora se poate afirma că cel puţin
pentru clădiri regulate, cu 3 niveluri (P+2E).
Se poate face afirmaţia că din punct de vedere al răspunsurilor structurale obţinute
Codul de proiectare CR6-2013 oferă un spor de 25% siguranţă faţă de cerinţele
normatvului P2-85.
Capitolul 2
La sfârşitul acestui capitol, mai precis la subcapitolul 2.8, a fost prezentată
armonizarea condiţiilor impuse materialelor utilizate la realizarea construcţiilor din zidărie
amplasate în zone seismice, între Codurile CR6 – 2006 şi P100 – 1/2006, respectiv
Codurile CR6 – 2013 şi P100 – 1/2013. Ȋn urma realizării acestei armonizări, am găsit
următoarele critici, în sensul menţinerii unei serii de condiţionări din Codurile CR6 – 2006
şi P100 – 1/2006, în aceaşi formă şi în noile Coduri CR6 – 2013 şi P100 – 1/2013 :
curent (care nu aparţin celorlalte clase de importanţă), care sunt răspândite, permiterea
utilizării unor elemente pentru zidărie “mai ieftine” chiar şi în zone caracterizate de un
hazard seismic mai redus, poate atrage după sine o diminuare semnificativă a calităţii
lucrării şi implicit a siguranţei structurale, mai ales în condiţiile în care pe piaţă există şi
produse cu calităţi îndoielnice, “mascate”, având preţuri atractive, respectiv devieri de la
aplicarea corectă a tehnologiilor de execuţie (executanţi grăbiţi, înclinaţi preponderent
spre obţinerea unor profituri substanţiale cu preţul unor cheltuieli reduse extrem de
periculos).
Capitolul 3
La sfârşitul acestui capitol, mai precis la subcapitolul 3.6, a fost prezentată
armonizarea privind alcătuirea clădirilor etajate cu pereţi structurali de zidărie amplasate în
zone seismice, între Codurile CR6 – 2006 şi P100 – 1/2006, respectiv Codurile CR6 –
2013 şi P100 – 1/2013. Ȋn urma realizării acestei armonizări, am găsit următoarele critici,
în sensul menţinerii unei serii de condiţionări din Codurile CR6 – 2006 şi P100 – 1/2006,
în aceaşi formă şi în noile Coduri CR6 – 2013 şi P100 – 1/2013 :
Capitolul 4
La sfârşitul acestui capitol, mai precis la subcapitolul 4.9, a fost prezentată
armonizarea privind alcătuirea sistemului de pereţi structurali din ansamblul clădirilor
etajate de zidărie amplasate în zone seismice, între Codurile de proiectare CR6 – 2006 şi
P100 – 1 / 2006, respectiv Codurile de proiectare CR6 – 2013 şi P100 – 1 / 2013. Ȋn urma
realizării acestei armonizări, am găsit următoarele critici, în sensul menţinerii unei serii de
condiţionări din Codurile CR6 – 2006 şi P100 – 1/2006, în aceaşi formă şi în noile Coduri
CR6 – 2013 şi P100 – 1/2013 :
Aspecte tehnologice
La subcapitolele 4.6 şi 4.7 din cadrul capitolului 4, am prezentat într-o manieră
detaliată descrierea tehnologiilor de realizare atât a apareiajelor zidite, cât şi a clădirilor cu
structura din zidărie confinată (ZC) şi (ZC+AR), respectiv din (ZIA), dorind ca pe această
cale să aduc un real sprijin celor interesaţi de aspectul practic al execuţiei, şi nu numai.
Având în vedere aspectul că înnădirile prin suprapunere apar frecvent la nivelul
armăturilor longitudinale din elementele de confinare a zidăriei, atât la extremităţile
centurilor în situaţia utilizării de carcase prefabricate, cât şi la extremităţile stâlpişorilor în
majoritatea cazurilor, respectiv ţinând cont de faptul că în practica multor şantiere aceste
înnădiri se execută cu barele lipite legate cu sârmă (din considerente de simplitate),
necesitatea unei detalieri corecte a modului de realizare a acestora (prin care să se
mobilizeze mecanismul de transfer), este extrem de important.
Ȋn acest sens, am elaborat o serie de detalii privind realizarea carcaselor de armătură
pentru stâlpişori şi centuri, în vederea asigurării condiţiilor optime de transfer a eforturilor
între barele înnădirilor prin suprapunere.
Capitolul 6
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
[1.1]. P.Buchanan – “Stone Chambers as Private Ice Houses” – Stonewatch – Newsletter of the Gungywamp Society –
2007 ;
[1.2]. Yitzhak Sapir – “Hebrew Bible and ANE History Lists Commentary” – 2006 ;
[1.3]. Rodica Crişan – “Construcţii din zidărie şi beton” – 2007 ;
[1.4]. Radu Petrovici – “Proiectarea clădirilor din zidărie conform Standardelor Europene adoptate în România (SR EN),
Volumul 1 – Materiale, Proprietăţi mecanice, Durabilitate” – Editura Universitară ION MINCU - 2008 ;
[1.5]. Barbara Ashfield & David Hanson – “Design Squared” – 2010 ;
[1.6]. U.T.C.B. – F.C.C.I.A. – “Îndrumător de proiectare a sistemelor structurale din zidărie cu blocuri ceramice cu goluri
verticale” – Editura MATRIX ROM – 2007 ;
[1.7]. Viktor Kizinievič, Fabijonas Petrikaitis, Olga Kizinievič – “Influence of Technological Factors on the Physical-
Mechanical Properties of Clay Masonry Units” – Materials Science (Medžiagotyra) Vol. 11, No.1 – 2005 ;
[1.8]. Victor Asquini, Emil Prager – “Indicator tehnic în construcţii” – 1938 ;
[1.9]. J.I. Davison – “Masonry Mortar”- Canadian Building Digest 163, National Research Council of Canada – 1974 ;
[1.10]. Nwofor T.C. & Sule S. – “A Mathematical Model for the Prediction of Optimum Mortar Joint Thickness in brick-
Mortar Couplet” – University of Portharcourt, Rivers State, Nigeria – 2012 ;
[1.11]. Dayaratnam P. – “Brick and reinforced brick structures” - New Delhi Oxford and IBH – 1987 ;
[1.12]. E.Rizzatti, H.R.Roman, G.Mohamad, E.Y.Nakanishi – “Mechanical behavior analysis of small– scale modeling
of ceramic block masonry structures – Geometries effect” - Revista IBRACON de Estruturas e Materiais, vol.5,
no.5, São Paulo, Oct. 2012 ;
[1.13]. Ad Vermeltfoort – “Brick – mortar interaction in masonry under compression” - Eindhoven University of
Technology – 2005 ;
[1.14]. Kenneth Sandin – “Mortars for Masonry and Rendering, Choice and Application” – Building Issues, Vol.7,No.3 –
1995 ;
[1.15]. O.G.Ilinoiu – “Controlul calităţii betoanelor” - Editura Cartea Universitară – 2004 ;
[1.16]. Traian Oneţ – “Verificarea Calităţii Construcţiilor de beton armat şi beton precomprimat” – Editura DACIA – 1979
;
[1.17]. James E. Amrhein – “GROUT...THE THIRD INGREDIENT” – Masonry Institute of America – 1980 ;
[1.18]. INTERNATIONAL CODE COUNCIL – “International Residential Code” – 2012 ;
[1.19]. INTERNATIONAL MASONRY INSTITUTE – “TECHNOLOGY Brief” – August 2009 ;
[1.20]. National Ready Mixed Concrete Association – “Technical Information prepared by NRMCA” – 1993, 2005 ;
[1.21]. NATIONAL CONCRETE MASONRY ASSOCIATION – “Grout Quality Assurance” – TEK 18-8B – 2005 ;
[1.22]. Elizabeth Vintzileou – “Grouting of three-leaf stone masonry : Types of grouts, mechanical properties of
masonry before and after grouting” – Milano 15.03.2012 ;
[1.23]. NATIONAL CONCRETE MASONRY ASSOCIATION – “Grout for Concrete Masonry” – TEK 9-4A – 2005 ;
[1.24]. Ioan Cadar, Tudor Clipii, Agneta Tudor – “Beton Armat” – Editura Orizonturi Universitare, Timişoara 1999 ;
[1.25]. Ramiro A. Sofronie – “Manual Richtergard” – Total Publishing – Bucureşti 2004 ;
[1.26]. Ramiro A. Sofronie şi Valentin Feodorov – “Procedeu de armare şi consolidare a zidăriilor cu grile sintetice” –
Brevet Invenţie - 1995 ;
[1.27]. Ramiro A. Sofronie – “Conceptul RichterGard de protecţie antiseismică a zidăriei” ;
[1.28]. Codiţă S. Alina Mariana – “Performanţele procedeelor de armare cu grile polimerice a zidăriilor de cărămidă” –
Rezumat teză de doctorat – Bucureşti 2011 ;
[1.29]. Ramiro A. Sofronie – “Vulnerability of Romanian Cultural Heritage to Hazards and Prevention Measures” - 2001
;
[1.30]. Richter Gard – “The Ultimate Reinforcement for Seismic Protection of Masonry” ;
[1.31]. Cincu Marina – “Probleme specifice privind utilizarea fibrelor polimerice la realizarea sistemelor structurale din
zidărie pentru construcţii civile” – Teză de doctorat – Bucuresti 2011 ;
[1.32]. Tensar International Limited – “The Properties and Performance of Tensar Biaxial Geogrids” – January 2003,
Issue 3 ;
[1.33]. American Composites Manufacturers Association – “Overview of the FRP Composites Industry – A Historical
Perspective” – 2004 ;
[1.34]. L.A. Bisby – “Durability of FRP Composites for Construction” – ISIS Canada – 2006 ;
[1.35]. Md. Rashadul Islam – “Inventory of FRP strengthening methods in masonry structures” – Master’s Thesis –
2008 ;
[1.36]. Valter Dejke – “Durability of fibre reinforced polymers (FRP) as reinforcement in concrete structures” –
CHALMERS TEKNISKA HŌGSKOLA – Gōteborg 1999 ;
[1.37]. Karlsson M. – “Fiberkompositarmering” – NCC Teknik, Gōteborg 1998 ;
[1.38]. Bank L C, Gentry T R – “Accelerated Test Methods to Determine the Long-Term Behavior of FRP Composite
Structures : Environmental Effests” – Journal of Reinforced Plastic and Composites, Vol.14, June 1995 ;
[1.39]. Machida A – “State-of-the-Art Report on Continuous Fiber Reinforcing Materials” – Society of Civil Engineers
(JSCE), Tokyo, 1993 ;
[1.40]. DOST KIMYA END.HAMM.SAN.VE TIC.LTD – “DOST Re – Bar Product Data Sheet” – Istanbul TURKYE ;
[1.41]. BASF Construction Chemicals Italia Spa – “Rinforzo di strutture con FRP” – Quaderno tecnico – Treviso, Italy ;
[1.42]. HI. WTC – Catalog – 2011 ;
[1.43]. MINOVA RSA – “Powermesh – FIReP ® Fibre Reinforced Polymer Mesh” – Product data – South Africa - 2010
;
[1.44]. BAODING JISRUN MECHANICAL MANUFACTURING CO., Ltd – Catalog ;
[1.45]. BOLONG THREE DIMENSIONAL COMPOSITES CO., Ltd – Catalog ;
[1.46]. BEST – B2B.COM – Catalog ;
[1.47]. Chin J, Aouadi K, Haight M.R, Hughes W.L, Nguyen T – “Effects of Water, Salt Solution and Simulated
Concrete Pore Solution on the Properties of Composite Matrix Resins Used in Civil Engineering Applications.
Polymer Composites” – 2001 ;
[1.48]. R.Meli, S.Brzev et al. – “Seismic Design Guide for Low-Rise Confined Masonry Buildings” – Earthquake
Engineering Research Institute, Oakland - 2011 ;
[1.49]. Svetlana Brzev – “Earthquake-Resistant Confined Masonry Construction” – National Information Center of
Earthquake Engineering – ISBN 81- 904190 – 9 – 9 ;
[1.50]. Bruce Bolt & all – “Earthquake in Chile, March 3, 1985” – EERI Special Earthquake Report ;
[1.51]. Moroni M.O, Astroza M, Acevedo C – “Performance and Seismic Vulnerability of Masonry Housing Types Used
in Chile” - Journal of Performance of Constructed Facilities, ASCE, Vol.18, No.3, pp.173-179 - 2004 ;
[1.52]. S.C. Wienerberger Sisteme de cărămizi S.R.L. – “Sistemul de cărămizi POROTHERM” – Ghid de punere în
operă – 2013 ;
[1.53]. Universidad Nacional de Córdoba [2002] – “Diseno de Estructuras de Hoormigon Armado y Pretensado,
Capitulo 10” ;
[1.54] Tom Schacher – “Confined Masonry for one and two storey buildings in low-tech environments” – A NICEE
Publication – February 2009 ;
[1.55]. Svetlana Brzev – “Confined Masonry Buildings : Key Components and Performance in Past Earthquakes” –
February 2014, IIT Gandhinagar, India ;
[1.56]. Héctor E. Rodríguez Lozoya et al. - Open Journal of Civil Engineering, 2013, 3, 194 - 201
(http://www.scirp.org/journal/ojce) ;
[1.57]. R. Petrovici – “Revizuirea codului de proiectare pentru clădiri din zidărie CR6 – 2006” – A.I.C.P.S. Review 4 /
2009 EDIŢIE NOUĂ ;
[1.58]. Svetlana Brzev – “Analysis of Confined Masonry Buildings : Part 1. Short Course on Seismic Design of
Reinforced and Confined Masonry Buildings” – February 17-21, 2014, IIT Gandhinagar, India ;
[1.59]. Y.Yamasaki and all, C.Zavala and all – “Construction of Masonry Buildings with appropriated technologies” –
CISMID / FIC / UNI - March 2004, Lima, Peru ;
[1.60]. M. Asinari – “Buildings with structural masonry walls connected to tie-columns and bond-beams” – European
School for Advanced Studies in Reduction of Seismic Risk – February, 2007 ;
[1.61]. www.peri.de
[1.62]. Kuldeep S. Virdi, Rossen D. Rashkoff – “Low-rise residential construction detailing to resisist earthquakes” –
City University Lodon ;
[1.63]. Cement & Concrete Association of New Zealand – “Masonry Grouting Methods” – Information Bulletin :IB 66 –
August 2004 ;
[1.64]. Ghiocel D şi colectiv – “Construcţii Civile” – Ed.Didactică şi Pedagogică – 1985 ;
[1.65]. Paul Popescu – “Degradarea Construcţiilor” – Universitatea SPIRU HARET – 2002 ;
[1.66]. Cristina Romanescu, Constantin Ionescu – “Fenomenul de coroziune a podurilor din beton armat : metode de
testare, control şi de evaluare a riscului” – Seminarul internaţional “Gestionarea riscului operaţional în
exploatarea reţelelor rutiere” – Noiembrie 2009 – Iaşi, România ;
[1.67]. INCERC – Filiala Cluj-Napoca – “Durabilitatea elementelor şi structurilor de beton precomprimat” – 2005 ;
[1.68]. C.Bob, T.Dencsak, C.Tanasie, I.Balcu – “Contribuţii privind evaluarea capacităţii betonului de a lega CO 2 prin
carbonatare” – Revista Română de Materiale 2012, 42 (4), 370 – 380 ;
[1.69]. Narendra Taly - “Design of reinforced masonry structures” – second edition ;
[1.70]. Gheorghe-Crinel Colban – “Structuri din zidărie. Alcătuire, proprietăţi, elemente de calcul şi principii de
consolidare” – Editura AGIR 2000 ;
[1.71]. Radu Agent – “Expertizarea şi punerea în siguranţă a clădirilor existente afectate de cutremure” – editura FAST
PRINT ;
[1.72]. Tudor Dan – “Reabilitarea şi consolidarea construcţiilor de zidărie II” ;
[1.73]. Dan Dubină – “Urban Habitat Constructions under Catastrophic Events. WG2 : Earthquake resistance. Proposal
of research directions” ;
[1.74]. A.R. Santhakumar – “GUIDELINES FOR RETROFITTING OF BUILDINGS” – Government of TAMILNADU –
2006 ;
[1.75]. MRB & Associates – “Seismic Retrofitting Guidelines of Buildings in NEPAL. Masonry” – April 2013 ;
[1.76]. TECNARIA S.p.A. – “Shear connectors for composite structures” ;
[1.77]. M.Piazza, C. Baldessari, R.Tomasi – “The role of in-plane floor stiffness in the seismic behaviour of traditional
buildings” - University of Trento, Italy, 2008 ;
[1.78]. Claudio Modena – “Criteri di progetto per il miglioramento sismico degli edifici storici” – Universita di Padova –
2010 ;
[1.79]. Anand S.Arya, Teddy Boen, Yuji Ishiyama - “Guidelines for Earthquakes Resistant Non – Enginereed
Construction” – IAEE – 2012 ;
[1.80]. A.Mahdizadeh, J.Borzouie, M.Raessi - “New Approach to seismic Rehabilitation of Masonry School Buildings” –
15 WCEE, Lisboa 2012 ;
[1.81]. A.Marini, G. Plizzzari – “Tecniche di analisi, di rinforzo e di miglioramento sismico di edifici storici”- Corso di
perfezionamento - Universita di Brescia – 2007 ;
[1.82]. Paolo Faccio, Elisa Fain - “Corso di Consolidamento Degli Edifici Storici” – Universita IUAV di Venezia, 2011 –
2012
[1.83]. A.Borri, M.Corradi, E.Agneloni, G.Celestini – “Alcune Sperimentazioni su Collegamenti tra Barre e Nastri in
CFRP per Interventi di Miglioramento Sismico su Edifici in Muratura” – Universita degli Studi di Perugia, Italy ;
[1.84]. A.Borri, M.Corradi, A.Vignoli – “Seismic Upgrading of Masonry Structures with FRP”;
[1.85]. H.Meireles, R.Bento – “Rehabilitation and strengthening of old masonry buildings” – DTC no.02/2013 ;
[1.86]. V.Ciubotaru – “Soluţii de consolidare pentru fundaţiile continue aflate sub pereţi portanţi” – site internet
CONSTRUCŢII CIVILE ŞI INDUTRIALE – 2012 ;
[1.87]. IAEE MANUAL – Ch. 9 “Repair, Restoration and Strengthening of Buildings” – 2004 ;
[1.88]. V.Simionescu – “Contribuţii teoretice şi aplicative cu privire la consolidarea structurilor din zidărie şi beton armat
afectate de cutremure” – Rezumat teză de doctorat – Bucureşti 2000 ;
[1.89]. www.jlupiles.com ;
[1.90]. GECoPRA - “Inova Domus - Projecto Casa do Futuro” ;
[1.91]. www.autonopedia.org - “The Practical Resource for Sustainable Living” ;
[1.92]. www.diydoctor.org.uk – “Pointing Brickwork – How to Point and Repoint Brickwork and Walls” ;
[1.93]. Christine Beall – “Tuckpointing old mortar joints” – PUBLICATION # M880116 – The Aberdeen Group ;
[1.94]. Hampshire County Council – “Re-pointing. Principles, Materials and Methods” ;
[1.95]. The QUIKRETECompanies – “Tuck-pointing Mortar Joints / Replacing Demaged Brick” ;
[1.96]. M.Budescu, I.P.Ciongradi, N.Taranu, I.Gavrilas, M.Ciupala, I.Lungu – “Reabilitarea Construcţiilor” – Ed.
Vesper 2001 ;
[1.97]. www.cristalproof.pt ;
[1.98]. Patrick Bischof & René Suter - Retrofitting Masonry Walls with Carbon Mesh - Institute of Construction and
Environment, University of Applied Sciences (UAS) – Fribourg ;
[1.99]. Motavalli M – ” Seismic Assessment and Retrofitting of Shariati Museum in Tehran’’ - FRP Strengthening of
Masonry, Fibre Composites, FS07, Empa Switzerland, University of Tehran. Iran ;
[1.100]. C. Dragomir, C.Matei, D. Dobre, E.S. Georgescu – ”Comportarea elementelor structurale de anvelopă din
zidărie la acţiuni extreme” – INCERC Bucuresti – 2009 ;
[1.101]. QuakeWrap,Inc. ;
[1.102]. R.Santhanam – “Guidelines for retrofitting of buildings” – Government of Tamilnadu, India ;
[1.103]. M.Teodorescu, C.Budan – “Tehnologia Lucrărilor de Ȋntreţinere, Reparaţii şi Consolidări ;
[1.104]. www.matest.com ;
[1.105]. P.Gregorczyk, P.B.Lourenço – “A Review on Flat – Jack Testing” – Universidade do Minho, Portugal ;
[1.106]. R. Tolve – “Costruzioni Esistenti : Livelli di Conoscenza e Indagini Diagnostiche Strutturali” –
BRAINSTORMERS – Laboratorio per la conoscenza delle scienze tecniche ;
[1.107]. D. Stoica – “Structuri din zidarie – Probleme şi soluţii moderne” – editura MatrixRom - 2015
PRESCRIPŢII OFICIALE
[2.15]. SR EN 934 – 3 + A1 : 2012 – “Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 3: Aditivi pentru mortar de zidărie.
Definiţii, condiţii, conformitate, marcare şi etichetare” ;
[2.16]. SR EN 998 – 2 : 2011 – “Specificaţie a mortarelor pentru zidărie - Partea 2: Mortare pentru zidărie” ;
[2.17]. SR EN 1052 – 3 : 2003 + A1 : 2007 – “Metode de încercare a zidăriei. Partea 3 : Determinarea rezistenţei iniţiale
la forfecare” ;
[2.18]. SR EN 1015 – 3 : 2001 + A1 : 2004 + A2 : 2007 – “Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie – Partea 3 :
Determinarea consistenţei mortarului proaspăt (cu masa de împrăştiere) ;
[2.19]. SR EN 1015 – 4 : 2001 – “Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 4: Determinarea consistenţei
mortarului proaspăt (cu penetrare plunger)” ;
[2.20]. SR EN 1015 – 2 : 2001 + A1 : 2007 – “Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 2: Eşantionarea
globală a mortarelor şi pregătirea mortarelor de încercat” ;
[2.21]. SR EN 1015 – 9 : 2002 + A1 : 2007 – “Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 9 : Determinarea
duratei de lucrabilitate şi timpului de corecţie a mortarului proaspăt” ;
[2.22]. SR EN 1015 – 17 : 2001 + A1 : 2006 – “Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 17:
Determinarea conţinutului de clorură solubilă din mortarele proaspete” ;
[2.23]. SR EN 1015 – 11 : 2002 + A1 : 2007 – “Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 11:
Determinarea rezistenţei la încovoiere a mortarului întărit” ;
[2.24]. SR EN 1052 – 2 : 2001 – “Metode de încercare a zidăriei. Partea 2 : Determinarea rezistenţei la încovoiere” ;
[2.25]. SR EN 1015 – 10 : 2002 + A1 : 2007 – “Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 10 :
Determinarea densităţii aparente a mortarului întărit” ;
[2.26]. SR EN 1015 – 18 : 2003 – “Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie.
Partea 18 : Determinarea coeficientului de absorbţie a apei datorată acţiunii capilare a mortarului întărit” ;
[2.27]. SR EN 1745 – 2012 – “Zidărie şi elemente pentru zidărie. Metode pentru determinarea caracteristicilor termice” ;
[2.28]. SR EN 1996 – 2 : 2006/AC : 2010 – “Eurocod 6. Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 2 : Proiectare, alegere
materiale şi execuţie zidărie” ;
[2.28 bis]. SR EN 1996 – 2 : 2006/NB : 2008 - “Eurocod 6. Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 2 : Proiectare,
alegere materiale şi execuţie zidărie. Anexă naţională ” ;
[2.29]. NE 012 – 1 : 2007 – “Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi
beton precomprimat. Partea 1 : Producerea betonului” ;
[2.29 bis]. NE 012 – 2 : 2010 - “Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi
beton precomprimat. Partea 2 : Executarea lucrărilor din beton” ;
[2.30]. SR EN 1992 – 1 – 1 : 2004/NB : 2008/A91 : 2009 – “Eurocod 2 : Proiectarea structurilor de beton. Partea 1 – 1 :
Reguli generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naţională” ;
[2.31]. SR EN 197 – 1 : 2011 – “Ciment. Partea 1 : Compoziţie, specificaţii şi criterii de conformitate ale cimenturilor
uzuale” ;
[2.32]. SR EN 12620 + A1 : 2008 – “Agregate pentru beton” ;
[2.33]. SR EN 1008 : 2003 – “Apa de preparare pentru beton. Specificaţii pentru prelevare, încercare şi evaluare a
aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apă de
preparare pentru beton” ;
[2.34]. SR EN 934 – 2 + A1 : 2012 – “Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 2 : Aditivi pentru beton. Definiţii,
condiţii, conformitate, marcare şi etichetare” ;
[2.35]. SR EN 12878 : 2005 – “Pigmenti pentru colorarea materialelor de construcţie pe bază de ciment şi / sau var.
Specificaţii şi metode de încercare” ;
[2.36]. SR EN 450 – 1 : 2012 – “Cenuşă zburătoare pentru beton. Partea 1 : Definiţii, condiţii şi criterii de conformitate” ;
[2.37]. SR EN 13263 – 1 + A1 : 2009 – “Silice ultrafină pentru beton. Partea 1 : Definiţii, condiţii şi criterii de
conformitate” ;
[2.38]. SR EN 13263 – 2 + A1 : 2009 – “Silice ultrafină pentru beton. Partea 2 : Evaluarea conformităţii” ;
[2.39]. SR EN 206 – 1 : 2002 – “Beton. Partea 1 : Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate” ;
[2.40]. SR EN 12350 – 2 : 2009 – “Încercare pe beton proaspăt. Partea 2 : Încercarea de tasare” ;
[2.41]. SR EN 12350 – 5 : 2009 – “Încercare pe beton proaspăt. Partea 5 : Încercarea cu masa de răspândire” ;
[2.42]. SR EN 12350 – 1 : 2009 – “Încercare pe beton proaspăt. Partea 1 : Eşantionare” ;
[2.43]. SR EN 12350 – 7 : 2009 – “Încercare pe beton proaspăt. Partea 7 : Conţinut de aer. Metode prin presiune” ;
[2.44]. SR EN 12350 – 6 : 2009 – “Încercare pe beton proaspăt. Partea 6 : Densitate” ;
[2.45]. SR EN 12390 – 2 : 2009 – “Încercare pe beton întărit. Partea 2 : Pregătirea şi păstrarea epruvetelor pentru
încercări de rezistenţă” ;
[2.46]. SR EN 12390 – 3 : 2009 + AC : 2011 – “Încercare pe beton întărit. Partea 3 : Rezistenţa la compresiune a
epruvetelor” ;
[2.47]. SR EN 12390 – 7 : 2009 – “Încercare pe beton întărit. Partea 7 : Densitatea betonului întărit” ;
[2.48]. SR EN 12390 – 8 : 2009 – “Încercare pe beton întărit. Partea 8 : Adâncimea de pătrundere a apei sub presiune” ;
[2.49]. SR 3518 : 2009 – “Încercări pe betoane. Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ prin măsurarea variaţiei
rezistenţei la compresiune şi/sau modulului de elasticitate dinamic relativ” ;
[2.50]. ASTM C 476 – “Standard Specification for Grout for Masonry” ;
[2.51]. ASTM C 404 – “Standard Specification for Aggregates for Masonry Grout” ;
[2.52]. INTERNATIONAL BUILDING CODE – 2006 ;
[2.53]. ASTM C 1019 – “Test Method for Sampling and Testing Grout”;
[2.54]. ACI 530-05 / ASCE 5-05 / TMS 402-05 – “Building Code Requirements for Masonry Structures” ;