Kinetoterapia în trimestrul I sarcină

 Deşi nu afectează capacitatea de efort a organismului, nu

trebuie să ajungă la nivelul solicitărilor fizice dinaintea sarcinii
deoarece embrionul s-ar putea să nu fie bine fixat în uter.
Obiectivele programului kinetic:
- Formarea aucontrolului asupra aliniamentului corect al
corpului şi posturii
- Menţinerea tonusului muscular
- Reeducarea mişcărilor respiratorii
- Realizarea autocontrolului planşeului pelviperineal
- Controlul greutăţii corporale (2 kg în primele 14 săptămâni)
- Program fizic bine dirijat pentru combaterea sedentarismului
şi menţinerea capacităţii de efort
 Kinetoterapia în trimestrul I sarcină
 Indicaţii metodice:
- Poziţiile de lucru sunt cu baza lărgită pt. a evita dezechilibrele
- Se vor evita săruturile, exerciţiile de forţă, viteză şi rezistenţă
excesivă, transportul de greutăţi sau împingeri de obiecte grele
- Ca poziţii facilitatorii pentru autocontrolul pelvin se
recomandă:
- pt. contracţiile voluntare: DL, DD, şezând pe scaun
- pt. controlul distensiei sunt indicate poziţiile ajutate de
gravitaţie pt coborârea fătului: pe genunchi cu sprijin pe palme
sau cu antebraţele sprijinite pe scaun, minge; şezând rezemat pe
un plan moale, coapsele în abducţie, genunchii flectaţi, tălpile
ficate pe sol
 Kinetoterapia în trimestrul I sarcină
- Formarea autocontrolului postural se începe la oglindă. Se
recomandă o poziţie de extensie axială neforţată a corpului,
recomandată ca şi poziţie de lucru sau de odihnă, care se
controlează în permanenţă.
- Poziţia de lucru (şezând): coloana menţinută dreaptă sau cu
spatele sprijinit, picioarele sprijinite pe un suport, a.î.
genunchii să fie mai ridicaţi decât şoldurile (poziţie neutră a
bazinului)
- Postura de relaxare: D.D. Cu capul pe o pernă mică, genunchii
uşor flectaţi sprijiniţi pe un sul, MS în uşoară abducţie cu
palmele pe pat

- Programul kinetic individualizat: vârstă, starea de sănătate,

posibilităţile motrice ale viitoarei mame
 Kinetoterapia în trimestrul II sarcină
 După luna 3 de sarcină se consideră că sarcina este bine
implantată în uter, fenomenele neurovegetative au dispărut.
 Sarcina determină:
- o accentuare a lordozei lombare prin retroversia bazinului,
odată cu scimbarea centrului de greutate. Acestea pot
determina în timp formarea cifozei dorsale sau afectări
patologice dacă au existat modificări de structură osoasă
vertebrală (hernie discală L5-S1, spondilolistezis).
- hipotonia musculaturii abdominale
- prăbuşirea bolţii plantare
- apariţia tulburărilor de circulaţie venoasă
 Kinetoterapia în trimestrul II sarcină
 Obiectivele programului kinetic:
- Menţinerea tonusului postural: tonifierea musculaturii erectoare a
spatelui, reeducarea poziţiei neutre a bazinului, tonifierea
musculaturii abdominale şi fesiere din poziţii delordozante
- Combaterea tendinţei de aplatizare plantară
- Prevenirea tulburărilor de circulaţie venoasă
- Controlul periodic al greutăţii (se admite o creştere în greutate cu
5 kg)
- Prevenirea apariţiei vergeturilor
- Menţinerea unei bune elasticităţi musculo-articulare
 Kinetoterapia în trimestrul II sarcină
 Indicaţii metodice:
- Poziţiile de lucru vor fi lordozante şi cu baza de susţinere mare
- Treptat se renunţă la folosirea DD deoarece duce la compresia
vaselor mari
- Se introduc treptat exerciţii pt musculatura abdominală
coordonate cu respiraţia, în special pentru transversul
abdominal; exerciţiile pentru drepţii abdominali cu ridicarea
MI sau forfecări vor fi limitate (favorizează eventraţia)
- Masajul membrelor inferioare în scopul activării circulaţiei de
întoarcere, de prevenire a edemelor şi varicelor. Este urmat de
posturi antideclive sau gimnastica Burger
 Kinetoterapia în trimestrul II sarcină
- Mobilizări ale articulaţiilor piciorului şi gleznei
- Postura pentru odihnă este decubit lateral cu capul aşezat
pe o pernă mică, cu MI de deasupra în triplă flexie, aşezat
pe o pernă
- Exerciţii pentru autocontrolul respirator
- Protejarea coloanei vertebrale în cadrul activităţilor zilnice:
elemente din “şcoala spatelui”
 Kinetoterapia în trimestrul III sarcină
 Fătul are o creştere semnificativă ce impune o solicitare mai
mare cardio-respiratorie a organismului gravidei ce trebuie să
facă faţă necesarului de oxigen pentru ţesuturile fetale.
 Greutatea crescută şi laxitatea articulară pot predispune la
accidente.
 Individualizare atentă a programului kinetic
 Scăderea efortului kinetic spre luna 9 sarcină
 Pregătirea viitoarei mame şi a familiei entru actul naşterii
 Kinetoterapia în trimestrul III sarcină
 Obiectivele programului kinetic (lunile 6-8 sarcină):
- Menţinerea tonusului postural şi prevenirea aplatizării plantare
- Prevenirea tulburărilor circulatorii
- Menţinerea posturii corecte în practicarea gesturilor uzuale şi
profesionale
- Continuarea învăţării respiraţiei corecte
- Pregătirea gravidei pentru actul naşterii
 Kinetoterapia în trimestrul III sarcină
 Obiectivele şi indicaţii metodice (luna 9 sarcină):
- Continuarea reeducării respiratorii
- Învăţarea reflexelor de distensie şi expulzie
- Masarea uşoară a punctelor dureroase

Intensitatea, volumul de lucru şi durata efortului fizic se reduc

treptat spre luna 9.
Se menţin: mişcările de respiraţie, exerciţii uşoare ale
membrelor, plimbări în aer liber.
 Kinetoterapia în trimestrul III sarcină
 Reflexul de împingere
- se inspiră bombând abdomenul, concomitent cu împingerea de
sus în jos, urmată de distensia perineală (ca o eliberare a
organelor pelvine), iar în final contracţia voluntară a
abdomenului accentuează împingerea şi orientarea presiunii
spre distensie

 Reflexul de expulzie
- inspiraţie diafragmatică cu bombarea abdomenului urmată de
contracţie abdominală, apoi contracţie perineală, efectuată o dată
cu ridicarea capului şi aducerea bărbiei în piept (gravida este în
sprijin pe coate)
 Metoda Lamaze
 Are ca scop o “naştere fără dureri”, folosind abaterea atenţiei
pentru a diminua percepţia durerii

 Prin utilizarea tehnicilor de liniştire a gravidei în timpul

travaliului şi învăţarea acesteia să nu se concentreze asupra
propriei persoane, durerea din timpul naşterii poate fi
controlată.

 Femeia va ajunge să agreeze experinţa de a aduce pe lume o

viaţă, decât să se teamă de ea.
 Metoda Lamaze
 Se bazează pe ideea că naşterea este un eveniment natural,
sănătos şi care inspiră teamă.

 Femeia are o înţelepciune interioară din care se poate inspira;

această înţelepciune este bine să fie sprijinită de un personal
medical cu o atitudine încurajatoare şi întregul proces al
naşterii să se desfăşoare într-un climat cât mai intim.

 Prin informarea cuplului asupra posibilelor complicaţii şi a

opţiunilor medicale cu care se pot confrunta în aceste cazuri,
familia va putea să ia decizii în ceea ce priveşte naşterea în
cunoştinţă de cauză.
 Metoda Lamaze
 Include:
1. Controlul respiraţiei
2. Tehnici de masaj
3. Concentrarea asupra unui punct ales (ex: o
fotografie)
4. Utilizarea unui partener antrenat, de obicei tatăl
 Metoda Lamaze
 În general, cursurile încep în trimestrul III de sarcină şi
cuprind aprox. 12 ore de instruire pentru gravidă şi
antrenorul/partenerul ei.
 Se travează următoarele aspecte:
- travaliul, naşterea şi perioada postpartum normale
- tehnici de masaj pentru diminuarea durerii
- confortul în travaliu
- relaxarea şi controlul respiraţiei
- sprijin şi antrenament pentru travaliu
- tehnici de comunicare
- complicaţii posibile în timpul naşterii
- aspecte legate de alăptare şi atitudinea de părinte
 Metoda Lamaze
 La baza cursului stau 3 tehnici:
1. Metode de relaxare
2. Exerciţii de respiraţie
3. Exersarea eforturilor pentru expulzie

 Gravida şi partenerul sunt învăţaţi că stresul poate fi disipat prin

masaj şi contracţie voluntară a unui grup muscular unic, în timp
ce restul corpului se relaxează.
 Relaxarea se mai poate obţine prin utilizarea tehnicilor de
meditaţie sau propria imaginaţie (dilataţia colului poate fi
imaginată ca un boboc pe cale de a înflori, gravida îşi poate
imagina cum coboară fătul).
 Metoda Lamaze
 Recomandă tehnici de respiraţie diferite în funcţie de
progresia naşterii.

Până la dilataţia de 7 cm:

- între contracţii, respiraţia trebuie să fie lentă; gravida inspiră
adânc şi expiră, cu pauze, cu frecvenţă 12 respiraţii/minut
- în timpul contracţiilor se foloseşte respiraţia superficială
accelerată
- pe măsură ce intensitatea contracţiei creşte, gravida
superficializează şi accelerează respiraţiile (cu un ritm de 30-
120/minut), respirând pe gură, apoi revine treptat la respiraţia
lentă profundă
 Metoda Lamaze
 În perioada de dilataţie 7-10 cm (sunt cele mai dureroase
contracţii):
- gravida va inspira profund, apoi va expira sacadat pentru a
stăpâni nevoia de a efectua eforturi de expulzie înainte de
dilataţia completă; repetă acest tip de respiraţie în timpul
contracţiilor

 În expulzie:
- gravida efectuează efortul de împingere prin contracţia
muşchilor abdominali după un inspir profund timp de 6-10
secunde, apoi expiră
- continuă eforturile pe toată durata unei contracţii
 Metoda Lamaze
 Scopul cursurilor Lamaze este de a creşte încrederea femeilor
în capacitatea lor de a naşte.
 Ele învaţă strategii de travaliu simple:
- Respiraţia controlată
- Mişcarea: mersul şi schimbarea poziţiei (pe vine, în genunchi,
poziţii în care forţa gravitaţională poate acţiona asupra fătului)
- Masajul
- Relaxarea
- Asistenţa în timpul travaliului
- Hidroterapia
 Metoda Lamaze
 Lecţiile Lamaze furnizează informaţii privind atât opţiunile de
a uşura durerea pe cale naturală, cât şi prin anestezia
epidurală.
 Eliminarea completă a durerii (prin anestezie epidurală) duce
la creşterea dificultăţilor de a răspunde astfel încât să uşureze
travaliul şi expulzia.
 Femeile care sunt supuse anesteziei epidurale trebuie
monitorizate în permanenţă; se contraindică mersul.
Schimbarea poziţiei şi hidroterapia sunt limitate.

 Educaţia promovată de tehnica Lamaze va încuraja femeile să

adopte deciziile cele mai bune în ceea ce le priveşte.
 Reeducarea musculaturii pelviperineale
 Importanţa unui tonus muscular şi a unui control bun al
muşchilor vaginali:
- întărirea sfincterului vezicii urinare ce poate fi afectat de
naştere sau histerectomie
- relaţii sexuale: participare mai bună, satisfacţie crescută
- reduce şansa de apariţie a unor infecţii vaginale prin
îmbunătăţirea vascularizaţiei peretelui vaginal

 Musculatura vaginului poate fi slăbită secundar: sarcină,

vârstă, obezitate
 Exerciţiile Kegel
 Ex.1: DD, ccoapsele flectate, tălpile lipite, musculatua abdominală şi
vaginală relaxată:
- se contractă pereţii vaginului, încercând apropierea lor, ca şi pt a opri jetul
de urină
- contracţia se menţine 6 sec; se numără o sută, două sute...
- T1: contracţie lentă (o sută)
- T2: menţinere (două sute)
- T3: menţinere (trei sute)
- T4: menţinere (patru sute)
- T5: contracţie mai puternică (cinci sute)
- T6: relaxare (şase sute)
- Nu se vor contracta fesierii sau abdominalii
 Exerciţiile Kegel
 Ex. 2: poziţia iniţială ca la ex. 1. Relaxarea, apoi executarea a 3 contracţii
rapide după T6. T1-T5 identici ca la ex.1

 Ex.3: poziţia iniţială ca la ex. 1. Se încearcă executarea unor contracţii lente

şi localizate a musculaturii planşeului perineal. Se imaginează că vaginul
este un lift; parterul este intrarea în vagin, buricul este etajul 10. Se
imaginează urcarea lentă a liftului, în timpul contracţiei vaginului.

 Ex. 4: poziţia iniţială ca la ex.1

- T1: contracţie uşoară (se numără până la 5)
- T2: contracţie mai puternică (5 sec)
- T3: contracţie maximă (5 sec)
- T4-T6: relaxare în ordine inversă, numărând până la 5 pt fiecare pas.
 Exerciţiile Kegel
 Ex.5: contracţia musculaturii perineale 3 sec, urmată de relaxare 3 sec.
Se repetă de 10 ori.

 Ex.6: contracţia-relaxarea musculaturii cât de repede posibil. Se repetă

de 25 ori.

 Ex.7: se contractă musculatura vaginului ca pentru a trage ceva

înăuntru, se menţine 3 sec; relaxare 3 sec. Se repetă de 10 ori.

 Ex.8: se contractă musculatura vaginului ca pentru a elimina ceva din

vagin, se menţine 3 sec; relaxare 3 sec. Se repetă de 10 ori.
 Recuperarea după operaţia cezariană
 Operaţia cezariană: intervenţia chirurgicală care, prin secţiunea
peretelui uterin, extrage fătul şi anexele sale din cavitatea
uterină
Kinetoterapia: principii generale
- Mobilizarea cât mai precoce. Mobilizarea activă din prima zi
după operaţie constituie un tratament profilactic al bolii
tromboembolice
- Exerciţiile trebuie să fie uşor de învăţat şi de practicat
- Execuţia mişcărilor va fi lentă şi ritmică
- Mişcările vor fi executate pe toată amplitudinea posibilă
- Progresivitatea lentă
- Alternanţa contracţie-relaxare determină ritmul exerciţiilor
 Recuperarea după operaţia cezariană
- Cu cât exerciţiile necesită o contracţie musculară mai
intensă, cu atât pauzele de relaxare vor fi mai lungi
- Exerciţiile nu vor depăşi limita de suportabilitate, evitându-
se apariţia durerilor
- Programul se va întrerupe la apariţia oricărui semn de
intoleranţă la efort sau de durere
- Informaţii utile privind tehnicile de manevrare a nou-
născutului
 Recuperarea după operaţia cezariană
Ziua 1
- Se preferă repausul având în vedere “şocul” suferit
- Dacă medicul îşi dă acordul: lăuza poate începe mişcări din
articulaţia gleznei şi piciorului (pentru activarea circulaţiei),
mişcări în articulaţiile membrelor superioare
- Dacă lăuza se simte în stare, se va putea ridica la marginea
patului în şezând
Ziua 2
- Lăuza trebuie să încerce să se ridice la marginea patului şi să
facă câţiva paşi
- Dacă este necesar poate utiliza un corset pentru a susţine
abdomenul
 Recuperarea după operaţia cezariană
Ziua 2
- Dacă se poate, este bine ca mama să fie încurajată să meargă
singură la baie pentru rezolvarea necesităţilor fiziologice
- Dacă a apărut lactaţia, mama va alăpta din aşezat sprijinit pe o
pernă, în pat
Ziua 3
- Se învaţă poziţia de alăptare din aşezat pe un scaun, cu spatele
sprijinit de spătar, MI sprijinite pe un suport astfel încât
genunchii să fie mai sus decât bazinul
- Dacă mama se simte în stare, va fi lăsată să alăpteze din
şezând
- Mama este încurajată să îşi execute singură toaleta intimă
 Recuperarea după operaţia cezariană
Ziua 4
- Exerciţii de încălzire din DD, DL şi aşezat la marginea patului
- Exerciţii pentru musculatura plantară din aşezat la marginea
patului, cu genunchii uşor flectaţi
Ziua 5-7
- Exerciţii de întindere a picioarelor, mişcări ale şoldurilor,
răsuciri ale genunchilor

! General: Cu fiecare zi care trece, lăuza trebuie să menţină un

timp din ce în ce mai îndelungat poziţii înalte şi să crească
distanţa de plimbare.
 Recuperarea după operaţia cezariană
Săptămânile 2-6
- Ridicarea corectă a copilului
- Ridicări ale capului
- Legănarea genunchilor, prinderea genunchilor cu braţele
- Rotiri ale picioarelor
- Ridicări alternativ a unui MI
 Recuperarea după operaţia cezariană
Săptămânile 7-12
- Exerciţii de extensie a spatelui
- Genuflexiuni
- Ridicări ale MI

Săptămânile 13-24
- Exerciţii cardiovasculare
- Exerciţii pentru muşchii oblici abdominali, răsucire şi
întindere
- Fandare simplă
- Dans, uşoare sărituri