CURS 2: ANALIZA MEDIULUI DE

MARKETING ÎN INDUSTRIA TURISMULUI

DISCIPLINA: MARKETING TURISTIC

PROF. UNIV. DR. CAMELIA SURUGIU

FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI, UNIVERSITATEA BUCURESTI

SPECIALIZAREA: MARKETING, ANUL III
ASPECTE DISCUTATE
 1.Introducere
 2. Macromediul de marketing
 3. Micromediul de marketing
 4. Mediul intern de marketing
1. INTRODUCERE
Mediul de marketing în turism este
format din factorii care influenţează
organizaţiile de turism, prin prisma
cererii şi a ofertei turistice.

Atât factorii macromediului, cât şi

cei ai micromediului influenţează
marketingul operaţiunilor de turism.

Intensitatea cu care se manifestă acţiunea

factorilor de mediu diferă în funcţie de:
--sectorul turistic SI zona geografică sau
ţările-- în care organizaţiile de turism îşi
desfăşoară activitatea.
2. MACROMEDIUL DE
MARKETING
 • Reprezintă totalitatea factorilor externi, de ordin general, cu
influenţă indirectă, pe termen lung asupra stării şi evoluţiei
MACROMEDIUL organizaţiilor de turism, pe care acestea nu-i pot modifica
DE MARKETING
şi/sau controla.

• Una dintre cele mai cuprinzătoare clasificări a factorilor de

influenţă asupra marketingului turistic are în vedere
conţinutul şi natura acestora:
• factori economici
• factori tehnologici
• factori demografici
MACROMEDIUL • factori sociali
DE MARKETING • factori psihologici şi educativi
• factori naturali
• factori legati de siguranta si securitate
• factori organizatorici si politici
 • nivelul de dezvoltare economică,
• venitul pe cap de locuitor,
• venitul disponibil şi modificările acestora,
• preţurile şi tarifele produselor turistice, respectiv cele relative dintre
destinaţiile concurente,
• consumul privat,
• costul vieţii în general şi costurile de trai dintr-o destinaţie,
FACTORI • costurile de transport;
ECONOMICI • diferenţele dintre ratele de schimb;
• cheltuielile de promovare,
• politicile fiscale,
• politicile investiţionale etc.

• performanţele mijloacelor de transport şi diversificarea

acestora (ex. trenuri de mare viteză, avioane, vase de croazieră,
nave spaţiale),
• dezvoltarea TIC tehnologiilor de informare şi comunicare (ex.
internet, sisteme de rezervare, comerţul electronic),
FACTORI • caracteristicile tehnice ale infrastructurii turistice
TEHNOLOGICI (echipamente, instalaţii),
• tehnologiile de construcţii,
• dotările tehnice etc.
 • evoluţia numerică a populaţiei,
• structura pe grupe de vârstă şi sexe,
• structura familiei,
• structura pe categorii socio-profesionale,
FACTORI
• modificarea duratei medii a vieţii,
DEMOGRAFICI • fluxurile migratorii etc.

• urbanizarea,
• timpul liber remunerat,
• presiunea socială,
• moda,
FACTORI • rata şomajului,
SOCIALI • clasele sociale şi statutul social,
• capacitatea fizică şi nivelul de sănătate a populaţiei,
• nivelul de bunăstare etc.
 •
aşezarea geografică,
•
relief,
•
climă, floră, faună,
•
distanţa fizică dintre locul de origine şi cel de
FACTORI NATURALI destinaţie,
• poziţia faţă de principalele căi de comunicaţii etc.

• setea de cultură,
• elementele de cultură şi civilizaţie ale destinaţiilor,
FACTORI CULTURALI • dorinţa de cunoaştere,
ŞI DE CIVILIZAŢIE • similitudini culturale,
• afilieri etc.
 • temperamentul, caracterul individual,
• atitudinea faţă de destinaţie,
• imaginea destinaţiilor în rândul consumatorilor,
FACTORI • nivelul de instruire şi de pregătire,
PSIHOLOGICI ŞI
EDUCATIVI • motivaţii şi preferinţe de călătorie etc.

• atacuri teroriste,
• epidemii (SARS, AH1N1, AH1N5, boala vacii nebune),
• conflicte sociale, etnice, religioase,
FACTORI LEGATI
DE SIGURANTA SI • rata criminalităţii etc.
SECURITATE
 • formalităţi la frontieră,
• regimul vizelor,
• reglementări legate de călătorie,
• sistemul de paşapoarte,
• facilităţi sau priorităţi în turismul organizat,
• acordurile între ţări cu privire la circulaţia
FACTORI turistică,
ORGANIZATORICI SI • diversitatea tipologică a aranjamentelor
POLITICI turistice,
• stabilitatea economică şi politică etc.
Turismul se află în strânsă corelaţie cu NIVELUL ŞI RITMUL DE CRESTERE SI
DEZVOLTARE A ECONOMIEI în general şi a fiecărei ramuri de activitate în parte,
ÎN SPECIAL COMERT, TRANSPORTURI, CONSTRUCTII, AGRICULTURĂ.

CRESTEREA ECONOMICA Există o legătură pozitivă

redata prin directă

- Sporirea veniturilor,
între indicatorii de
- Creşterea puterii de creştere economică ŞI
cumpărare,
nivelul de dezvoltare a
- Reducerea inflaţiei turismului
- Oferta de locuri de muncă,
- Limitarea şomajului etc.

dar şi câteva efecte

STIMULEAZĂ DEZVOLTAREA
negative.
TURISMULUI
 • = Venitul total disponibil, venitul total naţional --
exprimate ca PIB pe cap de locuitor sau PNB sau
Veniturile venitul naţional sau venitul real, venitul personal
populaţiei total, venitul permanent alături de preţuri,
• sunt în general considerate ca fiind
determinanţi cheie ai cererii turistice.

• Indivizii
• îşi utilizează venitul în primul rând pentru
satisfacerea nevoilor primare, fiziologice (ex.
hrană, locuinţă), realizându-se aşa-numitul
Veniturile consum obligatoriu,
populaţiei • apoi pentru satisfacerea unor cerinţe care
asigură un anumit grad de confort şi
• ABIA ÎN FINAL SUNT FOLOSITE PENTRU
ACHIZIŢIONAREA DE BUNURI ŞI SERVICII
LEGATE DE PETRECEREA TIMPULUI LIBER.
 • RELATIA DINTRE VENIT SI TURISM ESTE
PLURIVALENTA.
• Veniturile influenţează :
• intensitatea circulaţiei turistice prin
CREŞTEREA NUMĂRULUI DE TURIŞTI,
Veniturile • dar şi durata călătoriei,
populaţiei • distanţa deplasării,
• caracterul organizat sau particular al
prestaţiei,
• realizarea călătoriei în interiorul sau în
afara graniţelor.
 • O extremă este ca individul să nu aloce nicio sumă
de bani din bugetul său pentru turism, întrucât
veniturile sunt prea mici sau limitate.
• Cealaltă extremă este de a aloca întregul buget
pentru turism.
Veniturile
populaţiei • Între cele două extreme, individul poate opta
pentru DIFERITE COMBINAŢII, între achiziţionarea
de diferite bunuri cu excepţia celor de turism şi
servicii de turism.
• Un venit disponibil foarte mic reduce în mod
substanţial înclinaţia spre călătorie.

• În general, în cazul unei CREŞTERI A VENITULUI,

efectul asupra majorităţii tipurilor de turism şi
destinaţiilor turistice este unul POZITIV.
Veniturile
populaţiei • O creştere a venitului generează o creştere a
achiziţiilor turistice, similar cu efectul creşterii
venitului asupra cererii pentru majoritatea
bunurilor şi serviciilor.
 • Este posibil ca o CREŞTERE A VENITULUI
să genereze O SCĂDERE A CERERII, cum
ar fi pentru turismul în destinaţiile de
Veniturile masă, sugerând că această formă de
populaţiei turism este un bun inferior.
• Anumite categorii de activităţi turistice
sunt foarte sensibile în funcţie de venit
(ex. schiul).
 Comensurarea influenţei modificărilor veniturilor
asupra activităţii turistice se poate face cu ajutorul
coeficientului de elasticitate, în baza relaţiei:

∆CT este variatia cererii sau consumului turistic, ∆ V este

variatia venitului.
 • Dacă cererea este corelată în mod pozitiv cu
venitul şi creşte mai mult decât unitatea
(cererea este elastică), bunul este unul de lux.
• Dacă cererea creşte mai puţin decât unitatea
Veniturile
populaţiei
(cererea este inelastică), bunul este perceput
ca fiind de necesitate.
• Cererea pentru turism depinde de
preferinţele pentru turism comparativ cu alte
bunuri şi servicii.

• Variaţia cheltuielilor turistice este, de regulă, mai

amplă decât cea a veniturilor .
• Ratele de creştere relativ ridicate ale cererii
Veniturile turistice sunt rezultatul elasticităţii ridicate a
populaţiei sosirilor şi încasărilor în funcţie de venit.
• Cererea pentru turism se caracterizeaza printr-un
grad ridicat de senzitivitate la modificarea
venitului.
 • Pentru vizitatori, costul vacanţei depinde de :
• costul serviciilor de transport de la reşedinţă la
destinaţia de vacanţă;
PRETURILE • costurile diferitelor servicii legate de călătorie
SI TARIFELE şi vacanţă (cazare, alimentaţie, recreere etc.)
• Cererea turistică este extrem de senzitivă la
modificările preţurilor fiecărui tip de produs
turistic şi a pachetelor turistice.

• Preţurile diferitelor bunuri din industrie au o

influenţă complexă:
PRETURILE • pe fiecare componentă a serviciilor turistice,
SI TARIFELE • dar şi per ansamblu, luând în considerare
întregul pachet turistic, atât pe piaţa internă,
cât şi pe cea externă.
 • Furnizorii trebuie să îşi creeze permanent
politici de preţ adaptate pieţei, ţinând
seama de:
• concurenţă,
• preţul produselor substituibile,
• contextul economico-social în care
operează.
PRETURILE
SI • Spre exemplu, în perioadele de criză
TARIFELE economică este necesară o reacţie rapidă din
partea operatorilor din turism, în vederea
identificării celor mai bune preţuri şi tarife
pentru produsele turistice, prin:
• aplicarea unor reduceri, promoţii, oferte
speciale pe pieţele de desfacere,
• fidelizarea consumatorilor în perioada
crizei, cât şi mai apoi în perioada post-criză.
 • Politicile în domeniul preţurilor necesită o
atenţie specială prin luarea în considerare a
mai multor aspecte legate de:
PRETURILE • calitatea produselor,
SI TARIFELE
• fidelizarea clientelei,
• stabilitatea fluxurilor turistice,
• eficienţa activităţii etc.

• Necesitatea existenţei unei corelaţii între

preţul produselor turistice şi calitatea
oferită consumatorilor.
PRETURILE
SI TARIFELE • Tinând cont de restricţiile legate de buget,
trebuie să se ţină seama dacă o
îmbunătăţire a calităţii ÎNSEAMNĂ SAU NU
că produsul devine mai scump.
 • Dacă preţul vacantei nu se schimbă atunci
produsul devine apreciat, consumatorul poate
primi mai multe caracteristici la acelaşi preţ.
PRETURILE • Trebuie să se urmărească fidelizarea clientelei
SI TARIFELE prin oferirea unor reduceri, crearea unor
oferte speciale, astfel încât turistul să resimtă
„valoarea banilor” pentru vacanţele pe care
le-a cumpărat de la un anumit operator.

• Preţurile mari SELECTEAZĂ SEGMENTELE

PRETURILE DE PIAŢĂ şi asigură un profit maxim
SI
TARIFELE pentru volumul de activităţi turistice
efectuate.
 • Cele mai mari profituri se obţin de către
firmele de turism ce promovează preţuri
PRETURILE
SI TARIFELE atractive pentru toate segmentele de piaţă,
indiferent de categoria socială, vârstă etc.,
datorită cifrei de afaceri ridicate.

• Relaţia dintre turism şi preţuri este una

complexă şi din prisma faptului că :
• modificarea preţurilor (tarifelor) produselor
PRETURILE
SI de pe alte pieţe decât turismul, şi care au
TARIFELE legătură mai mult sau mai puţin cu acesta
(ex. automobile, carburanţi), influenţează
cererea turistică, în acest sens putându-se
vorbi despre o elasticitate încrucişată.
 • Cursul de schimb devine un indicator
important de preţ.
CURSUL • Modificarea ratelor de schimb influenţează
DE semnificativ preţurile plătite de către vizitatori
SCHIMB la achiziţionarea anumitor bunuri de la
destinaţie, dacă este transformat în moneda
naţională.

• Creşterile spectaculoase de preţuri pentru

produse şi servicii de folosinţă curentă pe
fondul plafonării veniturilor, limitează apetitul
rezidenţilor pentru efectuarea de călătorii şi
INFLATIA vacanţe.
• Inflaţia conduce la orientarea fluxurilor
turistice de la ţările cu inflaţie mică spre cele
cu inflaţie mare.
 • Existenţa unei POLITICI INVESTIŢIONALE
gestionate la nivel central sau local şi
focusată pe sustinerea sectorului turistic
generează beneficii pe termen lung în
plan economic şi social.
• Pentru a stimula dezvoltarea turismului
sau a îmbunătăţi performanţele
economice ale agenţilor economici din
POLITICA sector, investiţiile reprezintă un
INVESTITIONALA instrument de ÎNCURAJARE A
PRODUCTIVITĂŢII ŞI COMPETITIVITĂŢII PE
TERMEN MEDIU ŞI LUNG.
• Investiţiile în turism pot aduce numeroase
beneficii prin:
• crearea de locuri de muncă,
• îmbunătăţirea calităţii serviciilor,
• reducerea sărăciei la nivel local,
• creşterea productivităţii muncii.
 • Poate încuraja sau încetini dezvoltarea
turismului.
POLITICA • Cererea turistică este senzitivă la modificările
FISCALA taxelor şi impozitelor aplicate în sector prin
faptul că ele cresc preţurile produselor
turistice, dar nu automat şi veniturile încasate.

• Aplicarea unor taxe discriminatorii sau

inechitabile în turism:
• distorsionează poziţia competitivă a acestuia în
raport cu alte sectoare,
POLITICA
FISCALA • dar poate conduce la diminuarea cererii de
servicii turistice, întrucât sectorul turistic este
caracterizat printr-o instabilitate ridicată datorită
uşurinţei şi frecvenţei cu care clienţii pot
schimba destinaţiile în funcţie de preţ.
 • Relaţiile comerciale bilaterale, care
surprind relaţiile economice dintre
ţări, au un impact pozitiv direct
asupra sosirilor de turişti străini.
• Liberalizarea comerţului a avut un
COMERTUL impact pozitiv asupra dezvoltării
INTERNATIONAL turismului, ducând la o intensificare
a călătoriilor de afaceri între ţări care
au semnat acorduri comerciale şi
totodată la facilitarea creşterii
investiţiilor în activităţile de turism şi
comerţul cu serviciile de turism.
 • Fluxurile turistice sunt influenţate în mod considerabil şi
de schimbările demografice, respectiv profilului
FACTORI
DEMOGRAFICI
demografic ale populaţiei lumii, redate prin DINAMICA
POPULAŢIEI, STRUCTURA POPULAŢIEI PE SEXE ŞI GRUPE
DE VÂRSTĂ, OCUPAŢII, STRUCTURA FAMILIALĂ ETC.
• POPULATIA reprezintă un rezervor pentru cererea turistică,
creşterea numerică a acesteia, precum şi ritmul acestei
creşteri putând influenţa numărul turiştilor potenţiali, în
condiţiile în care veniturile disponibile ale indivizilor permit
acest lucru.
• În timp ce în ţările dezvoltate, care constituie bazine
importante de cerere turistică, rata de creştere a populaţiei
este relativ scăzută, în regiunile cu economie slab
FACTORI dezvoltată, creşterea demografică este pronunţată, dar
DEMOGRAFICI fluxurile turistice cresc în mai mică măsură.
• Influenţa modificării numerice a populaţiei este important
de analizat în corelaţie cu alte variabile, în special cu cele
economice, dar şi culturale, sociale, toate acestea decurgând
din dezvoltarea economică.
• Republica Chineză, cu o populaţie de peste 1 miliard de
indivizi, atrage interesul economiştilor, oamenilor de afaceri
întrucât reprezintă o reală piaţă de desfacere a produselor
turistice.
 • Modificările demografice se fac resimţite şi în
piramida vârstelor.
• Acest lucru este important mai ales întrucât
fiecare dintre aceste grupe participă în mod
diferit la fenomenul turistic.
• Cel mai reprezentativ grup al populaţiei este
cel cu vârste între 18-40 ani, reprezentând
perioada de vârf în ceea ce priveşte nevoile
FACTORI de recreere şi care constituie principalul
DEMOGRAFICI segment pentru operatori, fie că aceştia
călătoresc singuri sau în grup.
• O altă grupă de vârstă a cărei importanţă
creşte este cea a seniorilor, mai ales în
contextul sporirii speranţei de viaţă.
• În ţările vest europene şi în Japonia, cu o
putere economică crescută, se constată o
îmbătrânire a populaţiei, segmentul de
populaţie cu vârste de peste 50 de ani
înregistrând o creştere rapidă.
 • RECREEREA ACTIVA ESTE
IMPORTANTA ATUNCI CÂND INDIVIZII
ÎNAINTEAZĂ ÎN VÂRSTĂ.
• Din această cauza operatorii au fost
nevoiţi să îşi adapteze oferta
turistică, incluzând pachete special
FACTORI croite pentru aceştia, cum ar fi
DEMOGRAFICI turismul de tratament.
• Ca urmare a restructurării pieţei
muncii, bugetele de călătorie variază
în mod considerabil, în funcţie de
veniturilor obţinute din pensii, fiind
necesară crearea unui sistem de
facilităţi adecvat.
 • Structura pe sexe reprezintă un factor de
influenţă asupra recreării.
FACTORI
DEMOGRAFICI • Femeile cu copii sau cele angajate au
mai puţin timp disponibil pentru
recreere decât bărbaţii.

• Structura familiei are o influenţă

semnificativă asupra fenomenului turistic.
• Cuplurile căsătorite cu copii prefera
anumite pachete turistice în comparaţie cu
FACTORI persoanele singure sau cuplurile
DEMOGRAFICI necăsătorite.
• Ofertele turistice se orientează tot mai mult
către segmentul familiilor, ale căror venituri
comune este în creştere, operatorii creând
facilităţi speciale în acest sens.
 • Progresul tehnologic
• Turismul, ca şi alte sectoare ale
economiei, s-a confruntat cu şocuri
generate de schimbările tehnologice
ce au influenţat întreaga societate.
• Progresul tehnic îşi pune amprenta
FACTORI asupra urbanizării, industrializării,
TEHNOLOGICI mobilităţii ce au efecte asupra
activităţii turistice.
• Progresul tehnologic influenţează şi
performanţele bazei tehnico-
materiale specific turistică şi
calitatea serviciilor oferite de
sector.
 • În privinţa mobilităţii populaţiei, progresul
tehnic acţionează în două direcţii:
• perfecţionarea căilor şi mijloacelor de
transport în comun (ex. creşterea
densităţii reţelelor căilor de transport,
sporirea şi diversificarea mijloacelor de
transport, modernizarea şi
FACTORI îmbunătăţirea parametrilor funcţionali)
TEHNOLOGICI • creşterea gradului de dotare cu
automobile, în acest sens asigurându-
se:
• sporirea confortului,
• creşterea securităţii transportului,
• reducerea duratei de călătorie,
• ieftinirea costurilor de transport
 • Apariţia avioanelor de mare capacitate care
asigură transportul pasagerilor pe distanţe
lungi a făcut din turismul de masă o realitate
la scară internaţională.
• Transportul aerian a generat intensificarea
circulaţiei turistice, reducând barierele
legate de distanţă şi apropiind indivizi şi
FACTORI destinaţiile turistice aflate la mii de
TEHNOLOGICI kilometrii distanţă.
• Trenurile de mare viteză (TGV: 574,8 km/h,
trenurile japoneze cu levitație magnetică JR-
Maglev: 581 km/h) folosite în Franţa,
Japonia, Suedia, SUA, Marea Britanie etc. au
devenit un mijloc de transport preferat şi o
alternativă la transportul aerian, deja mult
prea aglomerat.
 • Progresul tehnologic a acţionat şi în alte
direcţii odată cu apariţia telefonului,
calculatorului, internetului, televiziunii,
facilităţilor de rezervare---acestea
reprezentând o parte integrantă a reţelelor
de turism globale.
• Serviciile oferite de liniile aeriene prin
FACTORI sistemele de rezervare computerizate,
TEHNOLOGICI telefon, companiile de cablu, combinate cu
serviciile on-line, influenţează în mod
semnificativ modul în care produsele de
călătorie sunt comercializate şi distribuite.
• Accesul prin internet, media interactivă pot
crea noi oportunităţi de vânzare pentru
întreprinderile şi firmele de turism.
 • Urbanizarea
• = consecinţa dezvoltării economice
•= generează anumite impulsuri
motivaţionale, stimulând mobilitatea
populaţiei şi contribuind la intensificarea
circulaţiei turistice
• Creşterea gardului de urbanizare generează
FACTORI nevoia de evadare din:
SOCIALI
• marile aglomeraţii urbane,
• viaţa trepidantă provocată de ritmul de
muncă,
• atmosfera poluată,
• viaţa în comun în locuinţele de capacitate
mare etc. spre zone liniştite, nepoluate,
pentru odihnă, recreere, distracţie.
 • Dezvoltarea marilor aşezări urbane (ex.
Londra, Paris, Roma, Budapesta, New York,
Beijing) cu o multitudine de oferte turistice şi
activităţi ce pot fi desfăşurate de vizitatori
(ex. vizitarea de obiective culturale,
FACTORI arhitecturale, cumpărături, afaceri, vizitarea
SOCIALI muzeelor, galeriilor de artă, parcurilor de
distracţii precum Disneyland, parcuri
acvatice, acvariilor etc.) a susţinut apariţia
unor forme specifice de turism, de exemplu
turism urban, city break, turism de afaceri,
turism de cumpărături.
 • TIMPUL LIBER determină la rândul său o serie
de mutaţii în ceea ce priveşte dimensiunile
fluxurilor turistice.
• Coroborat cu alţi factori legaţi de creşterea
veniturilor populaţiei, a bunăstării,
diversificarea ofertelor, progresul tehnic, o
FACTORI parte importantă a timpului liber a început să
SOCIALI fie alocată pentru turism.
• Există şi situaţii în are reducerea orelor de
lucru şi folosirea timpului liber pentru
activităţi de recreere este percepută de
indivizi ca având un efect negativ sau relativ
negativ asupra carierei lor.
 • Consumatorii nu cumpără întotdeauna acel
tip de vacanţă de care crede că se va bucura
sau pe care şi-l permite, ci uneori intervine şi
PRESIUNEA SOCIALĂ.
• Astfel, consumatorii vor achiziţiona acele
vacanţe care consideră că îi oferă un anumit
statut în rândul prietenilor sau vecinilor sau
FACTORI pe care le-ar efectua o altă persoană în locul
SOCIALI lor.
• STATUTUL devine o caracteristică importantă,
• DE EX. în călătoriile de afaceri, întrucât
vizitatorii de afaceri reprezintă companiile
la care lucrează în faţa partenerilor de
afaceri şi astfel trebuie să creeze o anumită
impresie.
 • MODA reprezintă un alt factor determinant în
alegerea efectuării unei vacanţe.
• Modificarea preferinţelor de consum pe
măsură ce moda se schimbă sau liderii de
opinie identifică noi destinaţii, afectează
afacerile de turism.
• Moda poate avea un rol semnificativ în
FACTORI
ceea ce priveşte:
SOCIALI
• ciclul de viaţă al unei destinaţii,
• apariţia altor staţiuni la modă,
• poate determina declinul altora, fiind
necesară inovarea şi totodată investiţii
pentru a ajuta la revitalizarea produsului
turistic.
 • Siguranţa şi securitatea reprezintă
elemente esenţiale ale atractivităţii unor
destinaţii.
• Sectorul turistic rămâne vulnerabil la
aspectele ce ameninţă siguranţa şi
securitatea unei destinaţii, redate prin
conflictele internaţionale, atacurile
teroriste (ex. 11 Septembrie 2001 din SUA,
FACTORI LEGATI Madrid 2004), tulburările sociale (ex. Egipt
DE SIGURANTA 2011), epidemiile (ex. SARS, AH1N1,
SI SECURITATE AH1N5), cataclismele naturale, războaiele,
nivelul de criminalitate, standardele de
igienă a apei, alimentelor, medicamentelor
etc.
• Vizitatorii sunt tot mai preocupaţi de
problemele legate de asigurarea
protecţiei, securităţii, fiind necesare
măsuri de prevenire luate de destinaţiile
gazdă pentru a-şi putea proteja turiştii.
 • formalităţile la frontieră,
• regimul vizelor,
• reglementările legate de călătorie,
• sistemul de paşapoarte,
• facilităţile sau priorităţile în turismul
organizat,
• acordurile între ţări cu privire la circulaţia
FACTORI
ORGANIZATORICI ŞI turistică,
POLITICI • diversitatea tipologică a aranjamentelor
turistice,
• legislaţia în domeniul turismului,
• acordurile internaţionale
• SUNT MENITE SA ÎNCURAJEZE SI SA
PROMOVEZE ACTIVITATEA TURISTICA SAU
DIN CONTRA, SA O LIMITEZE SAU SA O
ÎNGRĂDEASCA.
3. MICROMEDIUL DE
MARKETING
 • Asupra micromediului, organizaţiile de
MICROMEDIUL turism exercită influenţă .
DE MARKETING

• Micromediul de marketing include

• clienţi,
• furnizori,
• intermediari
• competitorii direcţi care operează pe aceleaşi
MICROMEDIUL pieţe,
DE MARKETING • alti stakeholderi - diferitele categorii de public
cu care organizaţia interacţionează etc.
 • Organizaţiile de turism de obicei ţintesc un mix
mai larg de consumatori.
CLIENTII • Administrarea mixului de clienţi asigurându-le
satisfacere tuturor tipurilor de clienţi
reprezintă unul din rolurile majore ale
marketingului.

• De-a lungul timpului clienţii îşi pot schimba

nevoile şi dorinţele, iar organizaţiile trebuie să
monitorizeze şi să răspundă acestor schimbări.
CLIENTII • Cercetările de marketing cu privire la
modificarea comportamentelor de cumpărare,
nevoilor, preferinţelor, dorinţelor clientelei
turistice reprezintă un obiectiv major al
politicilor organizaţiilor de turism.
 • Performanţa organizaţiilor de turism
depinde de furnizori.
• Chiar dacă marketerii nu sunt direct
implicaţi în procesul decizional de
achiziţionare, marketingul ar trebui să aibă
un input cu privire la stabilirea
standardelor şi specificaţiilor de calitate.
FURNIZORII • Activitatea de marketing trebuie să ţină
cont de:
• fluxul informaţional referitor la volumul şi
calitatea ofertei,
• preţurile şi tarifele practicate,
• perioadele de livrare,
• garanţiile oferite,
• politicile comerciale promovate
 • Intermediarii sunt acele organizaţii care oferă
consultanţă, realizează rezervări pentru
clienţi.
• Reprezintă o legătură importantă în cadrul
canalului de distribuţie de la client la piaţa de
desfacere turistică.
• Managerii de marketing trebuie să stabilească
relaţii durabile cu intermediarii actuali şi
INTERMEDIARII potenţiali.
• Există şi alte tipuri de intermediari, precum:
• firme de intermedieri financiare (bănci,
firme de asigurări),
• firme de publicitate,
• firme de cercetare de piaţă ETC. ---- care
sprijină organizaţiile de turism în ajungerea
la consumatori şi satisfacerea nevoilor
acestora.
 • Mediul concurenţial cuprinde diferite tipuri de
competitori, respectiv
• Competitorii direcţi – reprezintă organizaţiile care
oferă produse şi servicii similare care ŢINTESC
ACELAŞI GRUP DE CLIENŢI.
• Competitorii direcţi pot opera în aceeaşi arie
geografică şi în aceeaşi categorie de produs.
• Urmărirea, cunoaşterea şi anticiparea a ceea ce
competitorii realizează reprezintă o parte vitală
CONCURENTA a cunoaşterii pieţei.
• Competitorii oferind produse substitut – acestea
includ oferte pe care clienţii potenţiali le pot alege
în locul produsului turistic şi pot satisface aceeaşi
nevoie (ex. a sta acasă şi a găti în loc de a merge la
restaurant).
• Concurenţă indirectă – aceasta include
companiile şi organizaţiile non-profit care
concurează pentru venitul disponibil al clienţilor
(ex. a alege între a cumpăra o maşină nouă sau a
merge în vacanţă).
 • Localizarea afacerii şi mărimea/scala
acesteia va determina caracterul
organizaţiilor cu care interacţionează
afacerea de turism.
• Aceste organisme publice includ:
• Autorităţile guvernamentale locale
(care stabilesc reglementările privind
STAKEHOLDERI planificarea, siguranţa şi securitatea);
• Alte afaceri şi oameni care locuiesc în
împrejurimi (o parte a acestora pot fi
clienţi);
• Comunitatea;
• Instituţiile educaţionale, religioase,
sociale, de voluntariat;
• Media locală.
4. MEDIUL INTERN DE
MARKETING
 • Se constituie din :
• Potenţialul turistic (natural şi antropic),
• Baza tehnico-materială specific turistică,
OFERTA
TURISTICA • Resursa umană,
• Imaginea
• toate acestea acţionând direct sau indirect asupra
cererii şi consumului turistic.

• Factorii naturali (aşezarea geografică; relief; climă;

floră; faună; distanţa fizică dintre locul de origine şi
POTENTIAL cel de destinaţie; poziţia faţă de principalele căi de
UL comunicaţii etc.), valorile culturale, istorice şi de
TURISTIC civilizaţie se constituie ca elemente de atracţie
pentru turişti, motivându-i să se deplaseze spre o
anumită locaţie.
 • Existenţa unor facilităţi şi amenajări
specifice pentru turism (de cazare,
alimentaţie, divertisment, afaceri etc.)
BAZA genereaza anumite forme specifice de
TEHNICO- turism.
MATERIALĂ
SPECIFIC • Uneori, un potenţial turistic mai modest
TURISTICĂ poate fi compensat de o bază tehnico-
materială şi o calitatea a prestaţiilor
superioară, motivând vizitatorii să se
deplaseze către aceste destinaţii.
 • Devine o componentă a ofertei turistice, mai
ales că prin intermediul acesteia se asigură
prestaţia turistică, oferind dimensiunea calităţii
serviciilor.
• Disponibilitatea, nivelul de educaţie, formare
şi perfecţionare profesională a resursei umane
reprezintă un factor important în furnizarea de
servicii de calitate.
RESURSA • Calitatea serviciilor şi satisfacţia turiştilor sunt
UMANA în mare măsură determinate de dotarea cu
personal calificat a întreprinderilor.
• Datorită faptului că angajaţii interacţionează
direct cu clienţii, aceştia pot avea o influenţă
majoră asupra nivelului de satisfacţie a
clientului.
• Pentru majoritatea organizaţiilor de turism,
forţa de muncă locală reprezintă o resursă
cheie.
 • La crearea unei imagini puternice şi coerente
în rândul consumatorilor îşi aduc aportul
politicile de marketing, prin campaniile de
IMAGINEA
promovare şi publicitate realizate de oficiile de
UNEI
turism, operatorii privaţi etc.
DESTINATII
• Cu cât imaginea unei destinaţii contribuie mai
mult la diferenţierea sa de celelalte destinaţii
similare, cu atât creşte atractivitatea sa în
rândul turiştilor .

• Oferirea de produse turistice de calitate (plaje,

cazare, produse culinare) nu mai este
suficientă.
IMAGINEA
UNEI • Indroducerea unei imagini pozitive în mintea
DESTINATII consumatorilor poate compensa alte puncte
slabe legate de preţurile ridicate, oferindu-se
astfel valoare adăugată şi păstrându-se o
clientelă fidelă.
VA MULTUMESC!

camelia.surugiu@faa.unibuc.ro