Temă – Rețele Elecrice ETN

2020-2021

2301: G=1,5;
2302: G=2,5;
N – nr. de ordine din grupă.

P1
Să se calculeze parametrii (R, X şi B0) unei linii electrice trifazate, prevăzută cu stâlpi de
susţinere prezentaţi sumar în tabelul următor, şi să se realizeze schema echivalentă în π. Linia este
echipată cu conductoare Al-Ol. Rezistivitatea aluminiului este  = 1/ 34  mm2 / m iar lungimea
liniei este de 50+N+G km.
2,35 m

1
4+ G m
P1
2 3
3,05 m 3,05 m
Pentru calculul reactanței, se va considera
că linia este simetrizată electric. Pentru
calculul susceptanței, calculul se va face 15+0,1N m
luând în considerare influența pământului 2
s = 300 mm
rcond = 12,1 mm

P2
Se consideră o staţie electrică de transformare. Datele de catalog pentru transformatoare
sunt prezentate în tabelul următor. Să se calculeze parametrii R, X, G0 şi B0 şi raportul de
transformare și să se realizeze schema echivalentă în Γ a staţiei. Se consideră că transformatoarele
funcționează pe plotul +G.
Sn Unf Unr Pscnom usc P0 i0 Reglaj Tipul staţiei nT
[MVA] [kV] [kV] [kW] [%] [kW] [%]
80 20 121 351 11,5 81 0,4  9  1.78% coborâtoare 2

P3
Se consideră o reţea electrică trifazată radială pentru care se cunosc:
– tensiunea nominală U n = 20 kV ;
– rezistenţa specifică r0 = 0, 42 Ω/km ;
– reactanţa specifică x0 = 0,31 Ω/km ;
– lungimile tronsoanelor: l1 = 600 m , l2 = (800 + 10  N ) m , l3 = (300 + 10  G) m ,
– puterile cerute de consumatori: s1 = (560 + 10  G + j 240) kVA ,
s 2 = (750 + 5  N + j350) kVA , s3 = (1100 + 15  G + j 630) kVA .
Să se menţioneze dacă reţeaua este dimensionată corect, fiind impusă o abatere maximă a
tensiunii de 4%.
 A
l1 1 l2 2 l3 3

VA s1 s2 s3

P4
Se consideră o reţea electrică trifazată radială pentru care se cunosc:
– tensiunea nominală U n = 400 V ;
– rezistenţa specifică r0 = 0,873 Ω/km ;
– reactanţa specifică x0 = 0, 29 Ω/km ;
– lungimile tronsoanelor: l1 = (100 + 5  N ) m , l2 = (80 + 15  G) m , l3 = (70 + N ) m ,
l4 = (60 + N ) m ; l5 = (70 + 10  G) m
– curenţii ceruţi de consumatori: i1 = (9 + 0,5  G − j 6,5) A , i 2 = (6 + N  0,1 − j3, 2) A ,
i3 = (11 + 0,5  G − j 6,5) A , i 4 = (5 + N  0,1 − j3, 2) A ; i5 = (5 + 0, 2  N − j3, 2) A .
Să se menţioneze dacă reţeaua este dimensionată corect, fiind impusă o abatere maximă a
tensiunii de 5%.
2

l2
A i2
l1 1 l3 3

i3
VA l4
4 l5 5

i4 i5

P5
Se consideră o reţea electrică trifazată radială pentru care se cunosc:
– tensiunea nominală U n = 20 kV ;
– rezistivitatea materialului conductor  = 1/ 34 Ωmm2 /m ;
– reactanţa specifică x0 = 0,31 Ω/km ;
– lungimile tronsoanelor: l1 = 600 −10  G m , l2 = (800 + 10  N ) m , l3 = 300 m ;
– curenții ceruți de consumatori: i1 = (29 − j17) A , i 2 = (15 + N − j9) A ;
i3 = (20 + 0,1 G − j12) A .
Să se dimensioneze tronsoanele reţelei atât în ipoteza s = ct. cât şi în ipoteza j = ct.,
considerând o abatere de tensiune admisibilă de 5%.
 A
l1 1 l2 2 l3 3

VA i1 i2 i3

P6
Se consideră o reţea electrică trifazată buclata pentru care se cunosc:
– tensiunea nominală U n = 20 kV ;
– rezistenţa specifică r0 = 0, 41 Ω/km ;
– reactanţa specifică x0 = 0,307 Ω/km ;
– lungimile tronsoanelor: l1 = 500 m , l2 = (700 + 10  N ) m , l3 = (450 −10  G) m ;
– curenții ceruți de consumatori: i1 = (29 − 0,1 G − j17) A , i 2 = (15 + N − j9) A .
Să se calculeze circulația de curenți și să se verifice rețeaua electrică pe baza criteriului
căderii admisibile de tensiune, considerând o abatere de tensiune admisibilă de 5%.

A B
l1 1 l2 2 l3

VA i1 i2 VB

P7
Se consideră o reţea electrică trifazată radială pentru care se cunosc:
– tensiunea nominală U n = 20 kV ;
– tensiunile la surse VA = VB = Vn ;
– rezistenţa specifică r0 = 0, 42 Ω/km ;
– reactanţa specifică x0 = 0,31 Ω/km ;
– lungimile tronsoanelor: l1 = (500 + 15  N ) m , l2 = (400 + 10  N ) m , l3 = (600 + 10  G) m ;
l4 = (500 + 10  N ) m ; l5 = 800 m ;
– puterile cerute de consumatori: s1 = (560 + 20  G + j 240) kVA ,
s 2 = (700 + 10  N + j350) kVA , s3 = (1200 + 15  G + j 640) kVA .
Să se determine circulaţia de curenţi prin laturile reţelei şi căderea de tensiune de la un nod
sursă până la nodul 3.
 A B
l1 1 l2 2 l3
l4 l5
s1 3 s2
VA VB
s3

P8
Se consideră o reţea electrică de distribuţie radială care alimentează doi consumatori pentru
care se cunosc:
– impedanţele tronsoanelor: Z 1 = (1 + 0.1 G + j 0,9 )  , Z 2 = (1, 4 − 0.01 N + j1,1)  ;
– puterile cerute de consumatori: s1 = (200 + 5  N + j150) kVA , s 2 = ( 400 − N + j 200 ) kVA ;
– datele postului de transformare PT1: SnT = 400 kVA; Psc,nom = 6,85 kW; usc = 4%; P0 =
1,47 kW; i0 = 2,65%.

A
SA Z1 Z2
1 2
20 kV
PT1 s2
0,4 kV
BC1
s1

Se cere:
– să se dimensioneze bateria cu condensatoare BC1 astfel încât factorul de putere la nivelul
barei de medie tensiune a consumatorului 1 să fie egal cu 0,93;
– să se determine puterea ce trebuie injectată de sursă în ipoteza că U1 = U 2 = U n = 21 kV şi
considerând că bateria cu condensatoare este conectată.

P9
Se consideră o reţea electrică de distribuţie radială ce alimentează doi consumatori pentru
care se cunosc:
– impedanţele tronsoanelor: Z 1 = (1, 2 − 0,1 G + j 0,9)  , Z 2 = (1, 2 + 0,01 N + j1,1)  ;
– curenții ceruți de consumatori: i1 = (12 + (−1) N + j6) A , i 2 = (7 − 0,1 N + j 10) A ;
– datele postului de transformare PT2: SnT = 630 kVA; Psc,nom = 9,72 kW; usc = 6%; P0 =
1,92 kW; i0 = 2,4%.
 A
SA Z1 Z2
1 2
20 kV
BC2
i1 PT2
0,4 kV

i2
Se cere:
– să se dimensioneze bateria cu condensatoare BC2 astfel încât factorul de putere la nivelul
barei de medie tensiune a consumatorului 2 să fie egal cu factorul de putere neutral;
– să se determine puterea S A în ipoteza că U1 = U 2 = U n = 20 kV şi considerând că bateria
cu condensatoare este conectată.

P10
Se consideră reţeaua electrică din figură, pentru care se cunosc:
• caracteristicile transformatorului T2 :
Sn Unf Unr Pscnom usc P0 i0
[MVA] [kV] [kV] [kW] [%] [kW] [%]
0,630 0,4 20 9,72 6 1,92 2,4
2,500 20 121 31,5 10 6,82 1,2

• caracteristicile liniei L: Z 1 = (1, 2 + j 0,9)  ;

• caracteristicile consumatorilor: s1 = (500 + 20  G + j 200) kVA ,
s 2 = (300 + 2  N + j180) kVA ;

20 kV
A T1 B L
s1

s2
110 kV
T2 0,4 kV
Să se calculeze factorul de putere în punctul B si puterea aparenta injectată de sursa din
punctul A.