Brancoveanu s-a remarcat ca un mare om politic si fin
diplomat. Domnind intr-o zona fierbinte a Europei , Brancoveanu a trebuit sa lupte impotriva expansiunii otomane, care ameninta stabilitatea continentului. Pentru aceasta a recurs la aliante strategice cu vecinii, urmarind pastrarea independentei Tarilor Romane si apararea credintei ortodoxe . Relatiile sale externe si negocierile abile i-au atras supranumele de “ mesterul neintrecut al diplomatiei” . Lui i se datoreaza introducerea de noi metode in diplomatia secolului al XVIII-lea , prevum corespondenta secreta si folosirea agentilor secreti in marile capitale ale continentului. Domnitorul s-a născut la Brâncoveni, într-o veche familie de boieri, ca fiu al lui Matei Brâncoveanu și al Stancăi care era sora lui Șerban Cantacuzino, fost domn al Țării Românești. Constantin Cantacuzino a fost cel care s-a ocupat de creșterea lui după ce a rămas orfan și este cel care i-a oferit o educație aleasă, învățându-l limbi precum latina, greaca și slavonă. Constantin Brâncoveanu nu şi-a dorit să ajungă la domnie. La insistenţele boierilor şi a promisiunilor de a fi sprijinit la domnie cu devotament de către aceştia, Constantin Brâncoveanu a acceptat urcarea pe tron la vârsta de 34 de ani, în anul 1688, imediat după moartea lui Şerban Cantacuzino care l-a dorit şi i-a lăsat "pecetea" domnească. Constantin Brancoveanu a fost un mare sprijinitor al culturii si al religiei. Cei 26 de ani de domnie reprezinta o epoca de maxima stralucire culturala si artistica. Îm timpul domniei sale a fost terminate de tiparit prima biblie in lb romana , începuta sub patronajul domnului Șerban Cantacuzino, dar care a murit înainte de a vedea Biblia tipărită. In timpul domniei lui Constantin Brancoveanu au trait la Bucuresti numerosi invatati straini greci si de alte neamuri. a fost un mare sprijinitor al academiei domnesti de la manastirea Sfantul Sava din Bucuresti pe care a reorganizat-o , Paralel cu academia de la Sf. Sava , functionau si alte scoli in incinta unor manastiri , in care se preda in slavoneste si romaneste: manastirile Sf. Gheorghe Vechi si Coltea, care pregateau dieci pentru cancelariile domnesti, preoti si dascali. A infiintat numeroase tipografii pe langa cea veche infiintata in 1678 de mitropolitul Varlaam In acelasi timp Constantin Brancoveanu se numara printre marii ctitori de locasuri sfinte. Inca dinainte de a ajunge la domnie, a ridicat doua biserici, una la Potlogi, una la Mogosoaia, langa Bucuresti. In vara anului 1690, a infiintat cea mai de seama din ctitoriile sale , manastirea Hurezi sau Horezu cu hramul Sfiintii Constantin si Elena, cu ziduri si turnuri de aparare, cu numeroase cladiri in incinta. Aici a luat nastere Primul stil romanesc“, asa cum este considerat stilul arhitectural brancovenesc, Constantin Brâncoveanu a dus o politică externă activă, reflectată în documentele de epocă, mărturii ale contemporanilor, corespondenţe şi rapoarte ale diplomaţilor. La Bucureşti a funcţionat în perioada domniei lui un veritabil cabinet diplomatic. A întreţinut relaţii strânse cu principalele capitale europene. După lungi negocieri, în 1689 se încheie un tratat cu Imperiul Habsburgic, favorabil Țării Românești. Tratatul nu este însă respectat, iar trupele austriece pătrund în Țara Românească. Cu sprijinul tătarilor, Brâncoveanu le învinge în anul 1690 la Zărnești. În timpul războiului ruso- turc din 1710 – 1711, Brâncoveanu își strânge oastea în tabăra de la Urlați, așteptând să vadă deznodământul. Strategia sa eșuează, deoarece unii boieri trec de partea armatelor rusești, ocupând Brăila. Învinuit de trădare de către sultan, Brâncoveanu este mazilit în anul 1714 și executat la Constantinopol împreună cu cei patru fii ai săi. La 20-21 iunie 1992, Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe marele Voievod martir, Constantin Brîncoveanu, împreună cu cei patru fii şi ruda sa, sfetnicul Ianache, trecîndu-i în rîndul sfinţilor, cu zi de prăznuire în calendar la 16 august