1.

Introducerea in care autorul ne indeamna la exprimarea ideilor fara a ne fi frica de cei pe pozitii
mai mari ca noi, caci toti suntem muritori de aceea nu trebuie sa fim lasi sis a zicem cea ce avem
de spus.
2. Explica ce indeamna istoria unei limbi si cum porneste de la despicarea radacinii in multe
elemente ale limbii si prezentarea raporturilor dintre ele. Anunts implicarea stiintei in
prezentarea acestui process a manifestarii limbii si a raportului ei cu psihicul. Motiveaza
necesitatea unor legi pentru a fi capabili sa intelegm viata unei limbi. Citare numaru 7!!!
3. In primul capitol ni se ofera o definitie a limbii, cum deosebim diferentele in interiorul ei in
functie de gradul de dezvoltare a diferitor regiuni unde locuiesc poporul purtsator de aceeasi
limba si cum astfel se naste dialectal. Citat 3!!!
4. Se face o introducere in gramatica, oferindu-se urmatoare adefinite: Cuvintele care reprezinta
reprezentarile si ideile se numesc cuvinte, iar acele care reprezinta raporturile sunt forme
gramaticale.
5. Ne ofera la indemna o serie intreaga de cuvinte arhaice pentru a ne demonstra visual si auditiv
evolutia limbii si reprezentarea ei grafica la inceputul formarii in diferite regiuni astazi al
Romaniei, astfel reprezentand prin exemple fenomenele lingvistice precum alunecarea,
asimilatie, disparitia care reprezinta durabilitatea unor sunete arhaice care sunt mai apoi
inlocuite de un alt sunet care tin sa-I serveasca locul cu aceeasi durata si valoare.
6. Intre sunetul exprimat de literele cuvantului si intelesul acestuia exista stransa legatura si
asemanare, demonstrate si prin exemple onomatopeice.
7. Citat pagina 109, 36)
8. Se orezinta limba romana ca parte din grupul de limbi cu regului si procedee, fenomene de
construire a limbii commune cu celelalte limbi din grup.
9. Abordeaza latura psihologică a lingvistcii prin raportul transmitetor-receptor. Explică momentele
în care nu gasim forma potrivita a unui cuvat, scheletul, si intrebuintam altul petru a reda o idee.
In dependeta de ceilalti membri ai propozitiei se poate intelege sensul mesajului chiar daca un
cuvant nu este ales. Citat 121.

Pentru incheiere citat p273 despre limba ca o vioara