Formarea competenţelor de

lectură prin utilizarea textelor

cu conţinut literar

Material realizat de: prof. pentru înv. primar Oana Bauer

prof. pentru înv. primar Cristina Stroe
Coordonator: prof. Mirela Mihăescu - insp. de specialitate - înv.
primar, ISJ Dâmboviţa
Propuneri de activităţi:
1. Activitatea dirijată de lectură şi gândire
(lectura cu predictii)

 Este o strategie care ghidează citirea, urmată de întrebări de

înţelegere a textului.
 Poate fi folosită atât cu texte narative, cât şi cu texte
informaţionale.
 Se bazează pe abilitatea de a intui şi pe dorinţa de a lansa
ipoteze.
 Urmăreşte să sprijine înţelegerea textului cu întrebări care
preced cititul în gând, formulând un scop pentru citire.
 Dezvoltă capacitatea elevului de a răspunde la întrebări de
ordin superior.
 Subliniază predicţia/anticiparea ca un aspect important al citirii
în care copiii folosesc cunoştinţele lor existente şi gândirea
critică pentru a genera noi idei şi cunoştinţe.
PAŞII METODEI
 Repere utile:
• Desenaţi un tabel ca cel de mai jos. Explicaţi-le elevilor că vor
citi povestea pe puncte. Amintiţi-le că, atunci când citesc, este
important să nu depăşească punctele de oprire.
• Ei vor face previziuni şi apoi vor citi textul ca să vadă dacă
acestea se confirmă.
Ce credeţi că se va De ce credeţi Ce s-a întâmplat
întâmpla? asta? de fapt?
După citirea titlului

După parcurgerea
primului pasaj
După parcurgerea
celui de-al doilea
pasaj
Înainte de a citi până
la sfârşit
Repere utile:
Repere utile
Propuneri de activităţi:
2.
2. Lasă-mi
Lasă-mi mie
mie ultimul
ultimul cuvânt!
cuvânt!
• Înainte ca elevii să înceapã citirea unui text, rugaţi-i ca, în timpul
lecturii, să caute pasajele care îi intrigă, îi uimesc, le stârnesc
interesul sau îi contrariază.
• Rugaţi-i să noteze aceste pasaje pe una din feţele unei foi de
hârtie.
• Pe spatele foii rugaţi-i să noteze răspunsul la întrebarea: De ce
consideri acest pasaj intrigant, uimitor, interesant etc.?
• Atunci când au terminat de citit, cereţi unui elev care a notat un
citat din primul paragraf/ prima strofă etc. să-l citeascã (dar să nu
citească şi comentariul). Din acel moment, elevul are controlul
complet al sălii de clasã şi invită alţi elevi să comenteze pasajul
citind însemnările lor sau exprimându-şi spontan ideile. Puteţi
comenta şi dumneavoastrã, dar ar trebui să o faceţi numai după
ce câţiva dintre elevi şi-au exprimat părerea şi este clar că mai
urmează şi alte comentarii.
Repere utile:

• Atunci când clasa şi-a exprimat părerea, elevul care a

ales citatul întoarce foaia şi citeşte comentariul
personal. Acesta trebuie să fie ultimul cuvânt. Niciun
alt elev şi nici măcar dumneavoastră nu mai puteţi
adăuga alte idei.
• Rugaţi următorul elev să citească pasajul ales şi să
conducă discuţia de grup, şi aşa mai departe.
• Şi dumneavoastră aveţi dreptul sã propuneţi un pasaj
spre citire. Nu este necesar ca fiecare elev să citeascã
un pasaj. Patru sau cinci sunt suficienţi pentru o
singură lecţie.
Propuneri de activităţi:
3.
3. Jurnalul
Jurnalul dublu
dublu

• Rugaţi elevii să tragă o linie verticală pe mijlocul unei foi goale de

hârtie.
• Rugaţi-i să noteze în partea stângă un pasaj din text care i-a
impresionat puternic.
• Rugaţi-i să noteze în partea dreaptã un comentariu sau o idee
asupra pasajului din stânga.
• După ce elevii au terminat de citit şi de notat, rugaţi-i să vă
împărtăşească câteva dintre ideile lor.
• Întrebaţi-i de ce unele idei li s-au părut suficient de importante
pentru a fi notate. Ce sentimente le-au trezit? În ce mod a reuşit
autorul să le transmitã propriile sale impresii? Ce informaţii
suplimentare ar dori să aibă asupra acestor subiecte? De ce?
• Ar trebui ca şi dumneavoastrã să prezentaţi câteva idei pe
marginea textului, idei ce vi se par importante. Aceasta ajută elevii
să înţeleagă modul în care gândeşte cadrul didactic.
Propuneri de activităţi:
4.
4. Metoda
Metoda cadranelor
cadranelor

• Este o modalitate de rezumare şi sistematizare a unui

conţinut informaţional solicitând participarea şi
implicarea elevilor în înţelegerea lui adecvată.
• Stimulează atenţia şi gândirea;
• Caută căi de acces spre propriile cunoştinţe, credinţe şi
convingeri;
• Conştientizează elevul asupra propriului nivel al
cunoştinţelor
Modalitate de realizare:

Pe mijlocul tablei se trasează două axe principale perpendiculare

(una orizontală şi alta verticală) în urma căreia apar “patru
cadrane”;
• Elevii citesc un text sau audiază o povestire;
• Sunt invitaţi să noteze informaţiile în fiecare cadran, după
exemplul:
CADRANUL I: sunetele auzite în prezentare sau desprinse din
ideile textului;
CADRANUL II: sentimentele pe care le-a trezit conţinutul textului;
CADRANUL III: stabilirea unor legături între conţinutul textului, pe
de o parte, şi cunoştinţele şi experienţa lor de viaţă, pe de altă
parte;
CADRANUL IV: “morala”sau ”învăţătura” ce se desprinde din
conţinutul de idei prezentat;
Repere utile:
• Activitatea se poate desfăşura pe grupe sau ca activitate
independentă;
• Fiecare grup va avea o foaie pe care va construi propriul
“cadran”.
• Participarea la completarea foii comune va fi dirijată de profesor,
care trebuie să încurajeze activizarea tuturor elevilor din grupurile
constituite.
• La finalul exerciţiului se va comenta şi se va completa întreaga
structură cu explicaţiile de rigoare.
• Lucrul individual, în echipe sau participarea întregii clase la
realizarea “cadranului” este o provocare şi determină o întrecere
în a demonstra asimilarea corectă şi completă a cunoştinţelor noi,
conexiuni legate de termenul propus.
• Metoda poate fi folosită cu succes la evaluarea unei unităţi de
conţinut, dar şi în vederea consolidării, făcându-se apel la
cunoştinţele dobândite de elevi.
Propuneri de activităţi:
5. Citirea şi interogarea
Propuneri de activităţi:
6. Procedeul recăutării
• Procedeul recăutării este o activitate pe care o pot folosi
elevii când citesc în perechi un text mai dificil de
înţeles.
• Lectura în perechi se foloseşte pentru a exersa cititul
pentru înţelegere şi cititul fluent.
• Un elev citeşte un fragment şi îl rezumă cu voce tare,
apoi celălalt adresează o întrebare la care ambii trebuie
să răspundă, după care se schimbă rolurile.
• Înainte ca elevii să înceapă, va trebui să moderaţi
activitatea. Cereţi unui voluntar să citească un paragraf
cu voce tare, apoi adresaţi-i întrebări.
Întrebările “bune”:
Etapele metodei:
 Bibliografie:

• KOVACS, Maria. Învăţarea într-un mediu incluziv.

Ghid pentru cadrele didactice. Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică R.A., 2007
• MOLAN, Vasile. Didactica disciplinei “Limba şi
literatura română în învăţământul primar”. Bucureşti:
Editura Miniped, 2010
• Suport de curs pentru formarea cadrelor didactice
Îmbunăţirea deprinderilor de citit scris, partea a 2 a -
Adecvarea predarii la rezultatele evaluarii, elaborat de
S.C. KFB Consult SRL, Iunie 2011
Vă mulţumim!!!