1.

 Despre rujeola
a. Ce este rujeola
b. Care sunt simptomele rujeolei
c. Cauze si factori de risc
d. Cum se manifesta eruptia de rujeola
e. Cum se transmite rujeola
f. Diagnosticarea rujeolei
g. Complicatiile rujeolei
h. Grupele de risc pentru complicatii in cazul rujeolei

2. Tratarea rujeolei la copii si adulti

a. Ameliorarea simptomelor rujeolei
b. Suplimente nutritive si remedii naturiste pentru ameliorarea si accelerarea
vindecarii rujeolei

3. Prevenirea rujeolei
a. Vaccinarea contra rujeolei
b. Administrarea de imunoglobuline
c. Ce este imunitatea colectiva. Pericolele epidemiei de rujeola

Despre rujeola
Rujeola, cunoscuta drept measles in engleza, nu este sinonima cu rubeola. Rubeola,
cunoscuta si ca pojar german, pojarul de 3 zile sau pojarel este produsa de virusul
rubeolic si este, de obicei, o boala cu manifestare blanda, uneori asimptomatica,
care nu prezinta risc de complicatii pe termen lung (cu exceptia situatiei in care
afecteaza femeile insarcinate, deoarece are efect teratogen - produce malformatii,
cu risc, in special, in primele saptamani de sarcina).

Rujeola, in schimb, poate fi deosebit de periculoasa in cazul copiilor mai mici de 5

ani, dar si pentru adultii cu varste de peste 20 de ani. Frecvent, duce la complicatii
severe, precum infectiile pulmonare inferioare, infectii la nivel cerebral sau infectii
bacteriene secundare.

Rujeola se manifesta la persoanele care nu au fost imunizate sau la cele care nu au

suferit niciodata de aceasta afectiune.

Dupa ce un copil sau un adult este infectat cu virusul rujeolei, in organismul

acestuia se formeaza o imunitatea puternica impotriva infectiei. Tocmai de aceea,
recidivele de rujeola sunt extrem de rare. Imunitatea se poate obtine si prin
vaccinare.

Ce este rujeola
Rujeola, una dintre asa-numitele boli ale copilariei, este cauzata de virusul rujeolic si
are incidenta mare mai ales la grupa de varsta 2-9 ani.

Foarte comuna in trecut, rujeola poate fi prevenita aproape in 100% dintre cazuri cu
ajutorul vaccinului. Mai exact, eficacitatea vaccinarii este de aproximativ 93% in
cazul unei singure doze si de aproximativ 97% in cazul administrarii a doua doze.
Cu toate acestea, Romania se confrunta cu o noua epidemie de pojar, potrivit
ultimelor estimari facute de autoritati la inceputul lunii iulie 2017.

La nivel mondial, desi rata deceselor a fost mult redusa in urma campaniilor de
vaccinare, boala inca ucide 100.000 de oameni anual, cei mai multi dintre acestia cu
varste sub 5 ani, potrivit datelor citate de Mayo Clinic.

Care sunt simptomele rujeolei

Din punct de vedere clinic, infectia se manifesta in trei etape secventiale, cu
simptome care se succed pe o perioada de doua pana la trei saptamani:

 Perioada de incubatie - asimptomatica din punct de vedere clinic si care

dureaza, potrivit Mayo Clinic, intre 10 si 14 zile de la expunerea la virusul care
provoaca rujeola;
 Perioada prodromala - caracterizata de semne si simptome nespecifice si
care pot fi usor confundate cu cele ale unei raceli comune - febra, tuse seaca
si neproductiva, rinoree, dureri in gat, conjunctivita. Aceasta perioada poate
dura intre 3 si 5 zile. Spre sfarsitul ei vor aparea punctele Koplik - mici puncte
de culoare alb-gri, care apar la nivelul mucoasei bucale, cu un mic punct alb
in centru. Acestea dispar de obicei dupa aproximativ 18 ore, moment in care
boala intra in faza acuta;

 Perioada acuta - este momentul in care se instaleaza asa numitul rash

cutanat -  puncte rosii-maronii, plate sau usor proeminente care se pot uni si
forma pete. Uneori pruriginos (mancarime intensa a pielii), rash-ul debuteaza
la nivelul fetei si se raspandeste apoi pe membrele superioare, trunchi si
membrele inferioare. In starea acuta a bolii, febra continua sa creasca,
putand sa ajunga la valori de pana la 40-41 de grade Celsius. Eruptia dispare
la fel cum a aparut, progresiv, incepand cu tenul si culminand cu membrele
inferioare. Perioada acuta dureaza aproximativ 5 zile.
Perioada in care un pacient este contagios difera foarte mult in functie de statusul
imun al acestuia. In general, insa, daca o persoana este sanatoasa, va fi contagioasa
timp de 4 zile inainte si dupa aparitia rash-ului. Pacientii cu sistem imun slabit sunt
contagiosi pe toata perioada afectiunii.

Cauze si factori de risc

Rujeola este cauzata de virusul rujeolic - parte a genului Morbilivirus, familia
Paramyxoviridae. Singura gazda a acestui virus s-a dovedit a fi omul.

Principalul factor de risc este lipsa vacinarii. Persoanele nevaccinate impotriva

virusului rujeolic au 90% sanse sa se imbolnaveasca in urma contactului cu o
persoana infectata. Predispozitie prezinta si persoanele cu sistem imunitar scazut,
dar si femeile insarcinate.

In cazul sugarilor, virusul poate fi extrem de periculos. Acestia nu au varsta

necesara vaccinarii si, pe un fond de imaturitate imunologica sau sistem imun
slabit, rujeola le poate fi fatala.

Nou-nascutii sunt protejati de anticorpii maternali, care le confera o imunitate

pasiva temporara in primele luni de viata. Aceasta imunitate scade insa, progresiv.
Tocmai de aceea, medicii recomanda ca mamele sa nu amane nicio etapa de
vaccinare a nou-nascutului.

Cum se manifesta eruptia de rujeola

Rash-ul rujeolic consta in eruptia manifestata la 2 - 4 zile de la debutul
simptomelor, moment in care se atinge si apogeul starii de rau a pacientului.

Rash-ul rujeolic se manifesta prin mici puncte de culoare rosie-maronie. Acestea

pot fi plate sau usor proeminente si se pot uni intre ele, formand pete extinse.

Cu 2-3 zile inainte de debutul eruptiei de rujeola apar insa punctele Koplik. De
culoare alb-gri si centrate de un mic punct alb, acestea apar la nivelul mucoasei
orale de la nivelul obrajilor.

Cum se transmite rujeola

Rujeola este o boala foarte contagioasa. Statisticile arata ca 90% dintre persoanele
nevaccinate care intra in contact cu virusul se imbolnavesc ulterior.

Virusul se raspandeste prin stranut, tuse, vorbit sau contact fizic direct cu o
persoana infectata. Virusul poate fi contactat - in cazuri mai rare, ce-i drept - si prin
atingerea unor suprafete contaminate cu mucus infectat, daca mainile nu sunt
spalate ulterior si intra in contact cu ochii, nasul sau gura.

Virusul este activ in aer sau pe suprafete timp de doua ore de la contaminarea
acestora.

Odata intrat in organism, virusul incepe sa se multiplice in nas, trahee, bronhii,

plamani si la nivelul sistemului limfatic. In cele din urma, acesta va infecta tractul
urinar, ochii, sistemul vascular si sistemul nervos central.

Diagnosticarea rujeolei
Dignosticul de rujeola este pus in urma unui consult medical, pe baza clasicei triade
formata din tuse, coriza sau guturai (inflamarea mucoasei nazale insotita de
secretie apoasa abundenta) si conjunctivita. Punctele Koplik si rash-ul rujeolic, care
apare dinspre cap spre membrele inferioase, sunt, de asemenea, specifice
pojarului.

In unele cazuri, insa, confirmarea diagnosticului este facuta si prin analize de sange.
Astfel, diagnosticul de laborator al rujeolei se bazeaza pe detectarea anticorpilor
serici specifici acestei boli. Imunoglobulinele M (IgM) si imunoglobulinele G (IgG)
specifice rujeolei sunt produse chiar in timpul raspunsului primar pe care sistemul
imun il genereaza in urma infectarii. Acestea pot fi detectate in ser, dupa ce s-a
produs eruptia de rujeola.

Complicatiile rujeolei
Prognosticul in cazurile de rujeola este unul favorabil, de cele mai multe ori. Cu
toate acestea, pojarul este o afectiune care ne poate pune viata in pericol, mai ales
ca prezinta un risc ridicat de aparitie a complicatiilor.

Potrivit statisticilor, 10% dintre persoanele infectate cu virusul rujeolic au nevoie de

spitalizare, in timp ce 30% dintre bolnavi vor dezvolta cel putin o complicatie
asociata cu aceasta boala. Cei mai vulnerabili in fata rujeolei, dar si cei mai
predispusi la complicatii sunt copiii cu varsta mai mica de 5 ani si adultii.

Persoanele predispuse la o evolutie complicata in cazul infectiei cu virusul rujeolei

sunt cele cu un sistem imun compromis - de exemplu, bolnavii de SIDA, dar si
bolnavii de leucemie sau cei care prezinta carente vitaminice severe.

Dintre complicatiile cele mai comune asociate cu rujeola, amintim:

 Infectiile otice - una dintre cele mai comune complicatii;

  Bronsita;

 Laringita;

 Pneumonie;

 Diaree;

 Convulsii;

 Complicatii asociate cu sarcina - avort spontan, nastere prematura sau

greutate redusa a fatului.

Rujeola prezinta si complicatii mai putin comune, cum sunt:

 Hepatita;
 Strabismul - afectarea muschilor oculari;

 Encefalita - complicatie prezenta la 1 din 1.000 de cazuri de rujeola, encefalita

este o inflamatie la nivelul creierului;

 Edem cerebral;

 Scaderea numarului de trombocite - care poate duce la hemoragii;

  Complicatii de natura cardiaca;

 Inflamarea nervului optic;

 Panencefalita sclerozanta subacuta - complicatie rara, insa, din pacate, fatala.

Afecteaza sistemul nervos central si se poate instala la 7-10 ani dupa ce o
persoana a suferit de rujeola.

Grupele de risc pentru complicatii in cazul rujeolei

In urma studiilor clinice efectuate pe grupuri mari de persoane infectate cu virusul
rujeolei, oamenii de stiinta au concluzionat ca pojarul provoca cele mai multe
complicatii cu precadere la copiii cu varsta sub 5 ani, adultii cu varsta peste 20 de
ani, femeile insarcinate, persoanele cu sistem imun slabit sau compromis,
persoanele care sufera de malnutritie si cele care prezinta carente de vitamina A.

Tratarea rujeolei la copii si adulti

Rujeola este o boala care nu dispune de un tratament specific, ci doar de unul
simptomatic.

Cu toate acestea, pot fi luate unele masuri de urgenta in cazul persoanelor

vulnerabile care au fost expuse virusului, conform Mayo Clinic:

 Vaccinarea post-expunere - persoanele care nu sunt imunizate impotriva

rujeolei, inclusiv copiii, si care au fost expuse virusului, pot fi imunizate de
urgenta in primele 72 de ore de la expunere, pentru protectie in fata bolii.
Daca infectarea se produce totusi, boala are de obicei simptome mai putin
severe si se vindeca mai rapid;
 Injectarea cu imunoglobuline - folosita mai ales in cazul femeilor insarcinate,
a copiilor sau a persoanelor cu sistemul imun slabit. De obicei injectarea se
face in primele sase zile de la expunerea la virus si poate preveni boala. Daca
imbolnavirea se produce, simptomele pot fi mai putin severe.

Ameliorarea simptomelor rujeolei

In cazul imbolnavirii de rujeola, medicii recomanda, atat in cazul copiilor, cat si in
cazul adultilor, repausul la pat si un aport corespunzator de lichide (apa, suc natural
de fructe, ceaiuri). Altfel, pe fond de febra, se poate instala deshidratarea.
Si lumina puternica poate fi un factor deranjant. Problema poate fi evitata prin
purtarea ochelarilor de soare si evitarea cititului la veioza. In acest caz, nici statul in
fata televizorului nu este recomandat.

Pentru ca este o boala virala, aceasta nu se trateaza cu antibiotice. Cu toate

acestea, unele complicatii asociate cu rujeola - pneumonie, infectii la nivelul
urechilor etc. - pot necesita administrarea antibioticelor, care se va face la
recomandare medicului si in dozajul prescris de acesta.

Daca rujeola se manifesta prin simptome similare cu cele ale unei raceli - tuse,
rinoree sau febra - se poate apela la medicatie simptomatica. Includem aici
antitusivele sau antipireticele - folositoare in tratarea febrei. Acestea trebuie
administrare in urma unui consult la medic si in dozele recomandate de acesta,
care difera in functie de varsta pacientului sau de severitatea simptomelor.
Folositoare in contracararea tusei poate fi si umidificarea aerului din incaperea in
care sta pacientul.

Medicii recomanda evitarea administrarii de aspirina copiilor sau adolescentilor

care sufera de rujeola. In caz contrar, exista riscul aparitiei sindromului Reye
(reactie grava a copiilor si adolescentilor la aspirina, cu efecte la nivelul organelor
interne, in special la nivel cerebral si hepatic).

Pentru ca persoanele cu un nivel redus de vitamina A in organism pot avea reactii

severe in cazul infectarii cu virusul rujeolei, in tratarea acestei maladii se
recomanda si suplimentele pe baza de vitamina A. Frecventa si dozajul vor fi
stabilite de medic.

Copiii bolnavi de rujeola nu trebuie sa frecventeze scoala timp de cel putin patru
zile de la aparitia eruptiilor cutanate. Si adultii afectati trebuie sa ramana acasa in
aceasta perioada, concediul medical fiind obligatoriu. In cazurile de rujeola care
prezinta complicatii grave, perioada de carantina poate creste pana la 21 de zile. In
tot acest timp, pacientul poate face baie sau dus fara nicio problema.

Trebuie sa apelati de urgenta la ajutorul unui medic in cazul in care un copil bolnav
de rujeola:

 Devine confuz;
 Este mereu obosit;

 Febra persista mai mult de 10 zile. In plus, atunci cand febra persista mai
mult de 3-4 zile de la debutul rash-ului rujeolic, pacientul trebuie evaluat de
un medic, pentru a determina eventuale complicatii, cum ar fi infectii ale
urechii sau pneumonie;

 Are diaree care persista mai mult de doua saptamani;

 Apar semne de deshidratare;

 Are migrene puternice;

 Are dureri la nivelul gatului;

 Pare ca boala a intrat in remisie, apoi simptomele reapar, dupa cateva zile.

Toate cazurile de rujeola, atat la copii, cat si la adulti, trebuie anuntate la medicul de
familie. Acesta este obligat sa centralizeze toate cazurile de imbolnavire.

Suplimente nutritive si remedii naturiste pentru ameliorarea

si accelerarea vindecarii rujeolei
Pentru refacerea sistemului imunitar dupa disparitia simptomelor de rujeola, se pot
folosi o serie de ingrediente naturale:
 Vitamina C - una dintre cele mai populare vitamine, are un efect antioxidant
si ajuta la intarirea sistemului imunitar, atat la copii, cat si la adulti. Ea se
poate gasi in cantitati mari in fructele si legumele verzi, citrice, macese sau
fructe de padure.
 Ghimbirul - antimicrobian natural, cu proprietati antiseptice si
antiinflamatoare, stimuleaza sistemul imunitar, ajuta la reglarea temperaturii
corpului si la reducerea febrei.

 Zincul – puternic antioxidant cu rol protector al cailor respiratorii, lupta

impotriva radicalilor liberi si a altor agenti nocivi. Zincul este benefic in
reducerea simptomelor de raceala, astm sau boli inflamatorii si ajuta la
intarirea sistemului imunitar.

 Usturoiul – este folosit de secole atat ca aliment, cat si ca adjuvant in diverse

terapii naturiste, datorita beneficiilor sale. Are proprietati imunostimulatoare,
ajutand sistemul imunitar sa lupte impotriva agentilor patogeni. Studiile au
aratat ca administrarea de usturoi poate sa contribuie la reducerea
incidentei, la ameliorarea severitatii simptomelor si la scaderea duratei
perioadei de imbolnavire.

 Goldenseal – planta medicinala cu istorie lunga, in prezent este numita

„antibiotic natural”. Aceasta titulatura se datoreaza continutului de
berberina, substanta activa cu rol antiinfectios, antibacterian, antiviral,
antifungic si antiparazitar. In plus, contribuie la consolidarea sistemului
imunitar.

 Echinacea – contine substante active ce stimuleaza sistemul imunitar, reduc

inflamatia si dau plantei proprietati antivirale si antioxidante.

 Argintul coloidal – cunoscut ca un „supererou” al medicinei traditionale, are

o istorie vasta in domeniul sanatatii, inca din perioada vechilor greci, datorita
puternicului efect antibacterian, antifungic, antiviral si antiparazitar, pe mai
mult de 650 de tipuri de agenti patogeni. Este util atat profilactic, cat si in
perioada de recuperare a organismului in urma unor afectiuni.

 Colostrul – primul lapte matern, a carui productie debuteaza in ultimul

trimestru de sarcina. Contine o gama variata de substante nutritive (inclusiv
factori de crestere, antimicrobieni, oligozaharide) si anticorpi, ce sunt
transferati de la mama la fat si consolideaza sistemul imunitar al acestuia in
perioada urmatoare nasterii. Poate fi administrat sub forma de pulbere sau
capsule, atat de copii, cat si de adulti.

 Ceaiul de musetel - contribuie la reducerea febrei si sprijina imunitatea;

  Ciupercile Shiitake - care stimuleaza sistemul imunitar sa functioneze la
capacitate maxima. Pot fi consumate proaspete sau sub forma de capsule.

Prevenirea rujeolei
In cazul in care o persoana este expusa virusului rujeolei, medicii recomanda luarea
unor masuri menite sa-i protejeze pe cei vulnerabili in fata infectiei:

 Izolarea pacientului - pojarul este foarte contagios cu patru zile inainte si

dupa instalarea rash-ului rujeolic. In aceasta perioada, bolnavii ar trebui
plasati in carantina;
 Persoanele care nu au avut rujeola sau cele care nu au fost vaccinate
impotriva acestei boli nu ar trebui sa intre in contact cu pacientul;

Prevenirea rujeolei se face cel mai eficient prin intermediul vaccinarii.

Administrarea de imunoglobuline poate ajuta, de asemenea, la fel ca promovarea
ideii de imunitate colectiva si mentinerea acesteia.

Vaccinarea contra rujeolei

Prevenirea imbolnavirii de rujeola se face mai ales prin intermediul imunizarii, cu
vaccinul ROR (rujeola, oreion, rubeola). Acest trivaccin se administreaza copiilor din
Romania la recomandarea Ministerului Sanatatii, in doua doze - la 1 si 7 ani.

Acest vaccin poate fi facut la nevoie si mai devreme, intre 6 si 12 luni, in cazul unei
epidemii de rujeola sau atunci cand copiii sunt nevoiti sa calatoreasca alaturi de
parinti in zone de risc. Si in acest caz, copiii vor fi vaccinati din nou, la 1 si 7 ani.
Vaccinul ROR are o eficienta foarte mare, de aproximativ 93% in cazul unei singure
doze si de aproximativ 97% in cazul administrarii a doua doze.

Administrarea de imunoglobuline
Imunoglobulinele - cunoscute si sub numele de gamaglobuline sau globuline imune
serice - sunt obtinute in laborator, din plasma sanguina umana. Aceasta plasma,
obtinuta de la donatorii de sange, contine anticorpi meniti sa ne protejeze
impotriva agentilor patogeni. Astfel, injectarea cu imunoglobine ajuta un organism
cu sistem imun slabit sa lupte impotriva bolilor.

Medicii pot obtine in laborator tipuri specifice de imunoglobuline, pentru a ne

proteja si a ajuta sistemul imunitar sa lupte impotriva unor boli precum hepatita,
varicela sau rujeola.

Injectarea de imunoglobuline poate scurta boala, ameliora simptomele acesteia sau

chiar preveni imbolnavirea, dupa ce o persoana vulnerabila a fost expusa virusului
care provoaca rujeola.

Ce este imunitatea colectiva. Pericolele epidemiei de rujeola

Medicii recomanda vaccinarea pentru a ne proteja, dar si pentru a proteja populatia
vulnerabila - persoane care nu pot fi vaccinate (de exemplu copiii care sufera de
leucemie) si care, expusi virusului, risca complicatii grave, care pot duce chiar si la
deces.

Asadar, imunizarea colectiva - sau vaccinarea in masa a comunitatilor- ajuta ca

acest lant al infectarilor cu virusul rujeolic sa se rupa. Vaccinarea devine, astfel, o
responsabilitate a intregii comunitati, iar in acest context, fiecare vaccin administrat
la timp conteaza si poate, chiar si indirect, salva vieti.

Medicii ne explica simplu pericolele nevaccinarii: daca procentul populatiei

imunizate scade intr-o comunitate anume, boala se raspandeste cu viteza. Rujeola
fiind una dintre cele mai contagioase maladii, riscul declansarii unei epidemii creste
cu fiecare doza de vaccin care ramane neadministrata.