Aparatele Ortodontice Mobile

7/23/2019 Aparatele Ortodontice Mobile
http://www.esanatos.com/ghid-
medical/stomatologie/Aparatele-ortodontice-mobile-
p12612.php
Aparatele ortodontice mobile: principii de realizare –

baza placii si elementele de ancorare
Aparatele ortodontice sunt dispozitive care se aplica pe dinti, alveole si maxilare, cu
rolul de a influenta cresterea si dezvoltarea aparatului dento-maxilar sau de a preveni
ori corecta aparitia unor anomalii. Fortele pe care acestea le exercita asupra dintilor sau
asupra altor componente ale aparatului dento-maxilar, cu scopul de corectare a
anomaliilor dento-maxilare, se numesc forte ortodontice.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial ortodontia s-a dezvoltat foarte mult, diversificandu-
se metodele de tratament care folosesc :
1.mijloace terapeutice functionale;
2.mijloace biomecanice–ortodontice;
metode chirurgicale;
.mijloace protetice.
Materialele de confectionare. Materialele din care se executa aparatele

ortodontice pot fi :
- aliaje de crom-nichel (wipla), elastice sau neelastice
- aliaje speciale de crom-co!alt, care permit sudarea sau lipirea, fara sa-si
piarda calitatile elastice acestea se folosesc in constructii fixe, mo!ile sau
scheletale (aparat tip "rozat)
- acrilate autopolimeriza!ile, !aropolimeriza!ile sau termopolimeriza!ile.
http://slidepdf.com/reader/full/aparatele-ortodontice-mobile 1/44
Aliajele de crom-nichel (wipla) au capatat o raspandire foarte mare, datorita

costului deose!it de redus. Au fost realizate aliaje care sa corespunda aproape in
totalitate scopurilor propuse. Aceste aliaje se prezinta su! forma de :
#. Tabla de wipla, care se utilizeaza la confectionarea inelelor ortodontice sau

pentru stantarea diferitelor elemente accesorii ale aparatelor fixe. $a prezinta o latime
de #% mm, o fata lustruita si una mata. "ea lustruita, dupa confectionarea inelului, va
veni in contact cu mediul !ucal, iar cea mata va favoriza aderenta cimentului in
momentul fixarii pe dinti. &e aceasta ta!la se pot lipi diverse elemente auxiliare, folosind
lotul o!isnuit de wipla, sau se pot utiliza diverse suduri electrice prin puncte.
'. Sarma de wipla cu sectiune rotunda, dreptunhiulara, ovala sau semiovala,
cu diametrul variind de la %,# la 'mm.

arma de wipla, intr-o ama foarte lara, are trei calitati de elasticitate:
- sarma moale, destinata in special executarii liaturilor in cavitatea !ucala si

foarte putin utilizata in la!orator
- sarma tare, cu un rad relativ de elasticitate, folosita, de aceea, pentru

realizarea aparatelor pasive (%,*+#,'+#, mm) (aparatele de contentie)
- sarma foarte elastica, cu cea mai lara ama de utilizare este folosita la
confectionarea elementelor de ancorare a aparatelor mo!iliza!ile, in special,
in constructia elementelor active (cele ce produc forte ortodontice), la
aparatura mo!iliza!ila si la cea fixa.
arma de wipla cu profil oval, semioval sau semirotund este folosita de o!icei la
realizarea aparatelor de imo!ilizare sau la confectionarea diverselor dispozitive auxiliare
ale aparatelor fixe.
Rasinile acrilice joaca un rol deose!it in realizarea aparatelor ortodontice.

ehnica executarii aparatelor ortodontice din acrilat termopolimeriza!il se aseamana
intrutotul cu tehnica executarii protezelor mo!ile.
n ultimele decenii fa!ricile producatoare au pus in circulatie acrilate

!aropolimeriza!ile si fotopolimeriza!ile care au revolutionat complet tehnica executarii
aparatelor ortodontice.
APAA!"#" $!$%$&!'(" M$)'#'*A)'#"
/a aparatele mo!iliza!ile se pot descrie trei parti componente : !aza aparatului,

elementele de ancorare si elementele active.
1. )A*A APAA!+#+'
0aza este construita din placa palatinala sau linuala. 0aza se intinde la
maxilarul superior saital, pe linia mediana, de la nivelul dintilor frontali pana la

intersectia liniei mediane, cu o tanenta la fata meziala a molarilor de 1 ani. 2e-a lunul
arcadei, placa se extinde de o parte si de alta, pana la ultimul dinte prezent pe arcada.
n sens vertical, in zona frontala forma si contactul placii cu dintii sunt varia!ile in
functie de scopul terapeutic urmarit in la!orator, !aza aparatului extinzandu-se pana la
muchia incizala. n zona laterala placa se extinde pe fata orala a dintilor pana la unirea
treimii medii a dintilor cu #34 incizala placa va fi decoletata spre a feri parodontiul
marinal de traumatisme.
/a mandi!ula, placa este limitata linual de jocul seului, pe care tre!uie sa nu-l
jeneze.
n eneral, atat placa mandi!ulara, cat si
cea maxilara au o rosime de '-4 mm, zona orala fiind lustruita (. #.#, #.', #.4, #.5).
.1.-l Extinderea sagitala si transversala a bazei aparatului superior
.1.-2 Extinderea sagitala si transversala a bazei aparatului inferior
.1.- 3 Limitele in vertical ale placii superioare in zona anterioara superioara
.1. – 4 Limitele in vertical ale placii inferioare in zona anterioara inferioara.
0aza aparatelor poate fi unica sau din framente multiple, rezultate din sectiunea
ei.
#. /a maxilar:
- pe linia mediana
- in 678
- in 6/8
- in 6trapez8
- atipic-sectorial.
'. /a mandi!ula:
- pe linia mediana
- paramedian unilateral sau !ilateral.
n functie de cum este sectionata !aza aparatului, actiunea acesteia asupra

dintilor si a alveolei este diferita.
Astfel daca placa este sectionata pe linia mediana, prin indepartarea celor doua
jumatati ale arcadei dentare se produce dilatarea simetrica (. #.).
. 1.- 5 ctiunea placii despicate median! a-placa" b-element activ#surub$" c-

sensul actiunii de largire
Astfel, la maxilar, daca placa este despicata in 6/8 iar deplasarea framentului
mic se face pe latura mare a 6/8 +ului, se o!tine o dilatare asimetrica, framentul mare
ramanand aproape pe loc iar cel mic se indeparteaza, la nivelul lui exercitandu-se
maximum de actiune ortodontica (. #.1).
. 1 - %. ctiunea placii despicate in &L' cu elementul activ pe bratul lung al &L'-

ului" a1(a2 – placi" b - elementul activ#surub$" c 1c 2 – actiuni ortodontice
2aca indepartarea se realizeaza pe latura mica a 6/8-ului, framentul mic

impreuna cu dintii pe care se fixeaza se vor deplasa spre distal, iar framentul mare se
va mezializa usor si se va rota anterior (. #.9).
. 1 - ). ctiunea placii despicate in *L' cu elementul activ asezat pe bratul

scurt al *L' –ului" a 1(a2 – placi" b - elementul activ" c 1c 2 – actiuni ortodontice
2aca placa este sectionata in 678 , iar cele trei framente se indeparteaza unul
de altul, su! actiunea a doua elemente active perpendiculare, acestea vor determina o
marire radiara a arcadei dentare si alveolare (. #.*).
. 1 – + ctiunea placii despicate in *,'" a - placa" b - elemente active" c -

actiuni ortodontice
n situatia placii despicate in 6trapez8,
framentul mic se indeparteaza vesti!ular, antrenand in aceasta miscare dintii frontali si

alunind arcada alveolara (. #.).
. 1 - .ctiunea placii despicate in &trapez'" a-placa" b-elementul activ" c-

actiuni ortodontice
&entru situatiile cand placa este despicata
atipic, sectorial, efectul ortodontic se va exercita cu precadere la nivelul framentului

mic, in sensul de actiune al elementelor active. 2e o!servat ca elementul activ tre!uie
montat in asa fel, incat forta pe care o dezvolta sa fie perpendiculara pe dintii
framentului mic (. #.#%, #.##).
. 1. –1 /iverse posibilitati de actiuni sectoriale la nivelul placii superioare
. 1 – 11 /iverse posibilitati de actiuni atipic – sectorial la placa inferioara
/a mandi!ula, daca placa este sectionata pe linia mediana, framentele placii se

deplaseaza simetric, producand o larire simetrica a arcadei inferioare (. #.#').
. 1- 12 0laca linguala sectionata median(simetric
2aca placa inferioara este despicata asimetric unilateral (parameridian), actiunea

este de distalizare a framentului mic si de vesti!ularizare cu usoara rotatie a
framentului mare (. #.#4).
. 1 –13 0laca linguala sectionata paramedian" a - sectionata unilateral" b-

sectionata bilateral simetric
$xista posi!ilitatea sectionarii !azei inferioare paramedian simetric, iar actiunea

o!tinuta va fi de larire radiara (expansiune). 0aza aparatului inferior poate fi despicata
si sectorial, actiunea fiind similara cu !aza aparatului superior despicat atipic sectorial.
Modul de actiune al !azei aparatelor, su! actiunea elementului activ, !aza

aparatului ortodontic exercita forte atat pe suprafata dintilor, cat si pe suprafata
periostului procesului alveolar, prin intermediul partilor moi (. #.#5).
. 1 – 14 /escompunerea fortelor exercitate de aparatul ortodontic pe

suprafata palatinala a dintilor frontali" a - placa" b - elementul activ" c -
componenta ortodontica" d - componenta verticala
Aceste forte determina modificari ale pozitiei dintilor, cat si ale structurii osului.
Actiunea pe suprafata dintilor are drept consecinta, pe de alta parte, si tendinta

marcata de desta!ilizare a !azei aparatului ortodontic, fapt ce tre!uie luat in
considerare permanent in timpul tratamentului (. #.#).
. 1 – 15 /escompunerea fortelor exercitate de baza aparatului ortodontic in

zonele laterale" a - placa" b - elementul activ" c   - forta ortodontica" d - actiunea
pe procesul alveolar" e - actiunea pe unitati dentare" f  - rezultanta ortodontica"
g   d - forta de desprindere - componenta verticala.
;ealizarea !azei aparatelor ortodontice poate fi din acrilate autopolimeriza!ile,

termopolimeriza!ile, fotopolimeriza!ile sau !aropolimeriza!ile.
ealizarea bazei aparat,l,i mo!il din rasina !aropolimeriza!ila.
n vederea o!tinerii unor aparate ortodontice de calitate, tre!uie ca tehnicianul sa

respecte o succesiune de faze ce sa permita punerea in valoare a acrilatelor
!aropolimeriza!ile.
0aza tre!uie sa prezinte un desin corespunzator, care sa fie atractiv pentru

pacient si sa-i determine o placere estetica de a-l purta.
n acest scop, acrilatele pot fi realizate intr-o ama practic infinita de culori si
com!inatii, culoare pe care si-o alee pacientul.
n masa acrilica se pot incorpora atat elemente stralucitoare, cat si diverse urine,
care sa dea aparatului individualitate.
<n prim timp il reprezinta preatirea modelului. Modelul tre!uie sa fie umed,
saturat cu apa (tinut in solutie de sulfat de calciu) timp de 4% de minute si izolat cu un
izolator specific maselor acrilice. Aceasta operatie poate fi inlocuita cu fier!erea
modelului in solutie saturata de sapun !azic timp de un minut.
re!uie avut in vedere ca un model ce prezinta inca o anumita cantitate de aer in

interiorul lui, poate produce in timpul polimerizarii acrilatului !ule importante in !aza
placii. u! acest aspect, cea de-a +a tehnica de izolare propusa este cu mult mai
siura.
;ealizarea propriu-zisa a !azei aparatului se poate executa prin doua tehnici

(dupa fixarea pe model a tuturor elementelor de ancorare si actiune).
1. !ehnica p,lberii si a lichid,l,i: se presara pul!ere pe suprafata modelului,

pornind de la una din extremitatile !azei aparatului si adauand lichid pana la saturarea
acesteia.
=peratiunea se repeta pana la o!tinerea unei rosimi a !azei dorite. oata operatiunea
se executa urmarind ca materialul depus pe model sa prezinte un usor exces de lichid
in permanenta. n caz contrar, vor apare in masa acrilatului sau pe suprafata lui, zone
cretoase, ce vor da un aspect neplacut.
aturarea cu lichid se continua intr-un ritm relativ lent, pana cand aspectul translucid al
placii devine usor opac.
n acest moment modelul este introdus intr-un vas de presiune, la o temperatura ≈5%° "
si ',#+', atm. timp de '% de minute.
2.!ehnica pastei. e o!tine intr-un odeu o cantitate de 4-5 cm de pasta

acrilica, prin amestecarea in proportie de ',34 a pul!erii cu lichidul. Amestecul tre!uie
sa fie saturat in lichid, astfel incat dupa '-4 minute, cand incepe sa se traa in fire,
consistenta lui sa permita intinderea cu ajutorul spatulei de ceara sau de ciment, pe
suprafata modelului.
e urmaresc cu atentie zonele 6mai ascunse8 de su! retentiile crosetelor sau ale
zonelor laterale ale suru!urilor, astfel incat, la aceste nivele, sa nu apara oluri de aer.
&entru a evita aceste situatii, in zonele mentionate se poate aplica materialul prin
tehnica pul!erii si a lichidului.
Materialul, intins pe suprafata modelului, se modeleaza cu un exces de lichid, la

rosimea si intinderea urmarita, urmand ca in ultimul moment !aza aparatului sa fie
lustruita cu o cantitate de monomer.
Aparatul se introduce in vasul de presiune, ca in tehnica precedenta.
"ea de-a -a tehnica are avantajul o!tinerii unor structuri mai compacte ale
!azelor aparatelor, de o calitate superioara.
ransluciditatea aparatelor poate ajune chiar la transparenta.
"ea de-a -a tehnica se utilizeaza curent in realizarea aparatelor functionale de

tip mono!loc.
"onfectionarea !azei din acrilat autopolimeriza!il prezinta inconveniente majore

datorita calitatii materialului acrilic o!tinut, si su! acest aspect utilizarea materialului
autopolimeriza!il este predispusa la reparatii.
;ealizarea !azei din acrilat termopolimeriza!il presupune realizarea unei

machete de ceara a viitorului aparat, am!alarea, crearea tiparului, indesarea si
polimerizarea acrilatului, dezam!alarea si prelucrarea.
=ri, toate aceste etape sunt foarte la!orioase si necesita timp foarte mult si din
aceasta cauza tehnica a fost rezervata unor situatii speciale.
"onfectionarea !azei aparatelor ortodontice din acrilat !aropolimeriza!il sau

fotopolimeriza!il prezinta asemanari foarte mari si vor fi descrise impreuna. Aparatele
rezultate au o precizie si un desin de neintrecut.
&e modelul de lucru preatit, cu celelalte elemente inlo!ate, se aplica prin

tehnica ,,prafului si a lichidului8 acrilatul !aropolimeriza!il, incet, picatura si praf (pana
ce rezulta un amestec saturat) pana la o!tinerea rosimii dorite la nivelul intreii !aze.
&olimerizarea su! presiune se executa intr-o incinta speciala la 5%-% " si
', atmosfere timp de '%+4% minute. Fotopolimerizarea (in cazul rasinilor

fotopolimeriza!ile) are loc intr-o incinta speciala. Finisarea, lustruirea se executa foarte
usor, materialele, si unele si altele, permitand o!tinerea unor constructii deose!it de
frumoase si atraatoare pentru copii, in interiorul lor putandu-se aplica o ama foarte
mare de imaini, elemente sclipitoare, culori etc. ehnicile amintite sunt utilizate practic
in toate la!oratoarele de tehnica ortodontica.
ectionarea placilor se face fie cu un disc metalic de tip >orico fie cu o freza
cilindrica su!tire, fie cu ajutorul unui fierastrau cu o panza inusta, foarte asemanator cu
cele din la!oratoarele de tehnica dentara. Avantajele sectionarii cu fierastraul sunt
decisive, astfel ca aspectul sectiunii este net, continuu, cu un desin perfect.
&ericolul ca in momentul sectionarii framentelor sa se accidenteze vreun
element de sarma, este practic nul. e pot realiza linii de sectiune complexe prin
montarea si demontarea panzei fierastraului pe su! elementele de sarma.
2. "#"M"&!" %" A&($A" A APAA!"#$

$!$%$&!'(" M$)'#'*A)'#" – ($"!" $!$%$&!'("
2.1. eg,lile de manip,lare ale elementelor de sarma
n realizarea crosetelor de sarma este necesar sa se tina seama de urmatoarele

reuli:
- sa nu se indoaie sarma de mai multe ori in acelasi loc deoarece apar

defectiuni in structura cristalina, care scad elasticitatea si rezistenta metalului
- sa nu se foloseasca clesti cu falci ascutite sau care au muchii deoarece

acestia lasa crestaturi in sarma, care devin locuri de minima rezistenta si de
intrerupere a undelor elastice

- sa nu se incalzeasca sarma inainte sau in timpul prelucrarii deoarece aliajul
din care este facuta isi pierde elasticitatea
- sarma se indoaie treptat si in unhiuri rotunjite in caz contrar se depreciaza

structura cristalina si calitatile elastice la locul indoirii
- clestele va servi intotdeauna pentru fixarea sarmei iar aceasta se va indoi cu

mana (. '.#, '.')
. 2 – 1 arma se indoaie in ungiuri rotun6ite" a - sarma" b - cleste universal.

. 2 – 2 7lestele fixeaza sarma iar indoirea se va realiza in mana" a - sarma" b
- cleste.
- concomitent cu miscarea de indoire a sarmei se va executa si o miscare de
tractiune a acesteia in axul ei, astfel incat sa se ruleze pe conturul clestelui (.
'.4).
. 2 – 3 7oncomitent cu miscarea de indoire a sarmei #$ se executa si o
miscare de tractiune in axul ei #8$" a - sarma" b – cleste

- se prefera indoirea in etape a sarmei, dupa pro!area succesiva pe model sau
in ura, decat sa se riste indoirea in sens invers in cazul ca s-a indoit mai mult
decat era necesar
- cur!urile lari vor fi realizate prin indoirea
sarmelor cu mana (. '.5).
. 2- 4 7urburile largi se realizeaza prin indoire cu mana .
- cand un element de sarma tre!uie sa im!race o formatiune a modelului,

acesta se realizeaza mai mare, urmarindu-se inchiderea lui treptata pana la
adaptare. /a fel, daca elementul de sarma patrunde intr-un spatiu anume
unde realizeaza o !ucla, atunci el se executa mai inust (mai strans) urmand
sa fie adaptat treptat prin marirea cur!urilor.
(lestii ,tilizati. n realizarea crosetelor sau arcurilor ortodontice, se pot folosi in

principiu, doua tipuri de clesti:
#. clesti specializati pentru fiecare tip de indoitura sau
'. clesti universali, dintre care :
- clestele-crampon care se utilizeaza la realizarea celor mai multe dintre

indoituri
- clestele in ?jhea!8 care foloseste la realizarea cur!urilor cu raza mica (. '.).
. 2 – 5 7lestele cu falci in forma de 6geab" a - cleste" b - sarma"1(2 - diferite

profiluri de indoituri( in functie de locul unde se face indoirea cu clestele.
- clestele cu falci plate pentru realizarea indoiturilor de finete (.'.1).

. 2 - %" 7lestele cu falci plate" a - cleste" b - profil de sarma realizat.
- clestele cu am!ele falci rotunde (. '.9)
. 2 – ) 7lestele cu falci rotunde" a - cleste" b - profil de sarma realizat.

- clestele chwarz (. '.*)
. 2 – + 7lestele c9arz #a$ si profilul de sarma realizat #b$.

- clestele cu varf ascutit (. '.)
. 2 –  7lestele cu varf ascutit.

Pregatirea modelelor in ederea realizarii aparatelor. 2intii de pe modelul de
hips, pe care se va confectiona aparatul ortodontic tre!uie controlati cu atentie
indepartandu-se eventualele portiuni de hips care reprezinta artefacte, atat la nivelul
niselor masticatorii, cat si pe suprafetele vesti!ulara si orala. 2aca dintii nu au erupt
complet se va deaja cu rija spatiul interdentar cat si coletul, ravand aproximativ #-'
mm in orizontal si protejand cu multa rija partile de model care reprezinta su!stanta
dura dentara.
/a nivelul modelului inferior se executa, de reula, deretentivizarea zonelor

alveolare laterale, adauand hips moale sau ciment in zonele retentive. Adams
recomanda, de asemenea, ravarea zonelor de retentie a crosetelor astfel incat
plasarea acestora sa nu necesite activarea lor in ca!inet, in momentul aplicarii
aparatului (. '.#%).
. :;.2 – 1 <ona retentiva linguala a - dinte mandibular" b – limba" c - zona

retentiva" d - zona de colectare" e - os mandibular.
2.2. %escrierea elementelor de ancorare
ta!ilitatea aparatelor ortodontice mo!iliza!ile pe arcadele alveolo-dentare

influenteaza in mod hotarator eficienta terapeutica a acestora, cat si calitatea
rezultatului ortodontic.
$lementele aparatului dento-maxilar se asesc in permanenta intr-un echili!ru

realizat prin intermediul fortelor musculare antaoniste si al totalitatii relatiilor functionale
dintre ele. Aparatul ortodontic, interpunandu-se in aceasta sfera de forte, influenteaza
echili!rul initial si determina un nou echili!ru.
&e parcursul terapiei cu aparate ortodontice mo!iliza!ile, apare un numar mare

de forte care tind sa desprinda aparatul de pe arcadele alveolo-dentare. Aceste forte
sunt in parte determinate de elementele active, in parte de jocul formatiunilor mo!ile din
jurul aparatelor (!aza nu tre!uie sa depaseasca, in principiu, zona mucoasei pasiv
mo!ile), precum si de forta ravitationala. 2in aceste motive, asupra elementelor de

ancorare se exercita in mod continuu actiuni care tind sa le desprinda de pe suprafetele
dentare, aparand, astfel, posi!ilitatea ca elementele de sta!ilizare sa poata exercita si
efecte ortodontice.
Aparitia unor forte secundare, care duc la desta!ilizarea elementelor de ancorare

si implicit a aparatului ortodontic, este determinata de faptul ca atat elementele active
cat si cele de ancorare actioneaza si se sprijina in mod permanent pe suprafete sferice,
umezite in continuu de un lichid alunecos, saliva.
2in aceasta cauza, elementele de ancorare tre!uie amplasate judicios, pe

intreaa arcada, cat mai aproape de elementele de actiune, cat mai mezial si cat mai
distal, in mod echili!rat de-o parte si de alta a arcadei dentare.
2in punct de vedere al repartizarii elementelor de sta!ilizare, o ancorare

echili!rata poate fi considerata cea in 6trapez8 (. '.## A si 0) cu doua puncte de sprijin
anterior si doua posterior.
. 2.–11( ncorarea aparatelor ortodontice in *trapez'" in 4 puncte"
. 2.-l18( ncorarea aparatelor ortodontice in *trapez'" in % puncte"
n lipsa acestor conditii, se poate opta si pentru o ancorare in 6triunhi8 (. '.#4).
. 2.–12 ncorarea aparatelor ortodontice in *triungi'.
deal, o ancorare com!inata ar aduce maximum de casti din punct de vedere al

sta!ilitatii aparatului ortodontic. (. '.-l4).
. 2.-l3 =icsorarea aparatelor ortodontice mixte in *trapez' si in *triungi'.
$ste !ine de a preciza intotdeauna valoarea in sine a elementului de ancorare si

ceea ce reprezinta el pentru cazul dat in raport cu valoarea elementelor active, astfel
incat sa se ai!a in vedere si posi!ilitatea etapizarii tratamentului ortodontic, cu scopul
de a asiura in permanenta o sta!ilitate cat mai !una a aparatului ortodontic.
n cadrul ificarii ancorarii tre!uie luata in calcul valoarea parodontala a dintilor

folositi in ancorare, in raport cu valoarea parodontala a dintilor asupra carora se exercita
fortele ortodontice, cea dintai avand totdeauna o valoare mai mare.
re!uie aratat ca, indiferent de valoarea ortodontica a zonei de sprijin, si de

actiune, efectele ortodontice vor apare atat de-o parte cat si de alta. "u cat dezechili!rul
dintre ele este mai mare, cu atat efectul ortodontic va fi mai prenant asupra zonei cu
sta!ilitate mai mica.
Astfel, se poate
ajune la situatia in care zona de sprijin este eala cu zona de actiune (placi sectionate
median), si in aceasta situatie cele doua zone se confunda, una constituind zona de
sprijin sau de actiune pentru cealalta.(.'.#5)
.2.-.14( <ona de actiune este egala cu zona de spri6in cu efecte similare" a -

zona activa" b - zona de spri6in" c - efect ortodontic.
n aceasta situatie limita se afla ancorarea pe o zona foarte puternica, cu actiune

asupra unor elemente izolate. $fectul ortodontic asupra zonei de sprijin va deveni
nelija!il, actiunea principala fiind pe elementul izolat (. '.#).
.2.- 15. <ona de actiune este mai mica ca zona de spri6in. a - zona de
actiune" b - zona de spri6in" c - efect ortodontic asupra zonei de actiune" d - efect
ortodontic pentru zona de spri6in.
"ontrolul elementelor de ancorare cat si inlocuirea celor deteriorate tre!uie

realizate in mod periodic, instruindu-se pacientul astfel incat sa evite deformarea sau
accidentarea acestuia in timpul manevrarii sau purtarii aparatului. n aceeasi ordine de
idei, a notiunilor enerale privitoare la elementele de ancorare, tre!uie aratat faptul ca
anumite caracteristici de constructie sau de actiune ale acestora pot fi apreciate ca
avantajoase sau dezavantajoase, in functie de cazul dat.
<nui croset ortodontic i se pot distine, indiferent de tipul lui, trei portiuni:
a) + o portiune in contact cu zona de retentie utilizata, denumita ansa
!) + o portiune elastica care ofera posi!ilitatea ansei sa depaseasca zona

retentiva la introducerea si scoaterea aparatului, denumita !ucla
c) + o portiune formata, de o!icei, din '-4 cuduri, realizate in cel putin doua uri,
cu care crosetul se fixeaza in !aza aparatului, numita zona de retentie.
2intre elementele de ancorare, cel mai des utilizate sunt:
- crosetul direct
- crosetul tahl
- crosetul in ?delta8
- crosetul @acson
- crosetul Adams
- crosetul chwarz
- crosetul semi-chwarz
- crosetul interdentar Alt
- utiera ortodontica.
(roset,l direct este foarte asemanator cu crosetul cervico - alveolar deschis

dental. e confectioneaza din sarma de %,1+%,* mm diametru, elastica (. '.#1).
. 2.-l% 7rosete directe aplicate pe o placa superioara.
"rosetul are urmatoarea alcatuire: o portiune rectilinie, ansa, plasata su!

ecuatorul anatomic al dintelui in treimea vesti!ulara de colet, o portiune paralela cu
mucoasa inivala !ucala si o zona de retentie care este cuprinsa in placa.
Bona de retentie utilizata este convexitatea vesti!ulara a dintilor laterali din

treimea de colet.
"aracteristici si indicatii: este utilizat atat in sta!ilizarea aparatelor ortodontice,

cat si pentru a preveni mirarea in 6zonele edentate8 a dintilor vecini !reselor. 2atorita
faptului ca nu impiedica infundarea aparatelor, ci numai desprinderea lor, este utilizat la
sta!ilirea mentinatoarelor de spatiu si mai putin la sta!ilizarea aparatelor ortodontice
prevazute cu elemente de actiune. $l limiteaza mezial sau distal dintele sau sectorul de
dinti asupra carora se exercita forte de mezializare sau distalizare.
(roset,l tahl
Mai este denumit si
crosetul ocluzo-interdentar sau crosetul in 6picatura8 (. '.#9). e confectioneaza din

sarma de %,9 mm diametru, elastica.
. 2. –1) 7rosetul tal" 1 - ansa" 2 - bucla" 3 - retentie.
$ste alcatuit din :
- o ansa circulara de dimensiunea spatiului interdentar in care se aplica
- ansa se preluneste ocluzal cu o !ucla, care incaleca arcada dentara prin

nisa masticatorie, reprezentand portiunea elastica a crosetului
- o zona retentiva, cu care crosetul se anajeaza in plasa.

Bona de retentie utilizata de crosetul tahl este reprezentata de retentivitatea
anatomica in sens vertical a spatiului interdentar. Ansa crosetului se anajeaza in acest
spatiu perpendicular pe suprafetele dentare, fara a leza papila interdentara, iar !ucla
tre!uie sa fie astfel echili!rata incat sa ofere suficienta elasticitate crosetului, fara a
traumatiza, insa, mucoasa juala.
"aracteristici:
- "rosetul ofera o !una sta!ilitate aparatelor ortodontice.
- 0locheaza eresiunea dintilor pe care se aplica, traversand ul de ocluzie.
- Cecesita existenta unui spatiu interdentar, deci cel putin a doi dinti vecini, de
preferinta in dentitia definitiva, dar poate fi utilizat si in cea temporara.
- Avand relativ putine indoituri, se fractureaza reu, iar repararea lui poate fi
executata si in ca!inet.
- recand prin nisa masticatorie poate realiza un contact prematur cu arcada
antaonista, ducand la inaltarea de ocluzie sau lateronatie, motiv pentru

care se cere studiu de model al am!elor arcade, in vederea plasarii corecte a
crosetului.
- "a o particularitate in aplicarea unui croset tre!uie mentionata situatia in care

se urmareste inaltarea provizorie a ocluziei. n acest caz, este posi!ila
prelunirea ocluzala a placii, asiurand in acest mod posi!ilitatea utilizarii
aparatului ortodontic si dupa ce o!iectivul de inaltare provizorie a fost depasit.
Acest lucru este posi!il prin indepartarea din !aza placii a portiunii de pe
suprafata ocluzala, aparatul revenind la forma initiala. olutia are avantajul,
fata de alte modalitati (utiera), ca pastreaza o ancorare permanenta de
calitate foarte !una a aparatului.
Activarea se face prin co!orarea ansei acestui croset intr-o zona mai retentiva,
plasata mai aproape de !aza spatiului triunhiular
;ealizarea crosetului tahl incepe prin confectionarea ansei circulare, care este
inchisa treptat pana la o!tinerea dimensiunii dorite. &erpendicular pe ul ansei si tinand
ansa in varful clestelui crampon se indoaie sarma astfel incat !ucla o!tinuta sa ai!a
inaltimea si dimensiunile dorite. e aplica pe model si mentinandu-se in pozitie corecta
se marcheaza pe coada crosetului zona de pliere in placa (. '.#*).
. 2.-l+ =odul de realizare a crosetului tal
n aceasta varianta, capatul sarmei care creeaza ansa este la distanta de

suprafata vesti!ulara a dintilor si poate determina lezarea mucoasei juale. &entru a
inlatura aceasta deficienta, s-a imainat un croset tahl cu ansa in forma de sfera plina
metalica, care sa nu retentioneze alimente in interior si care sa protejeze mucoasa
juala.
Acelasi efect poate fi o!tinut realizand un croset tahl cu ansa inversata. (. '. +
#A, 0).
. 2.-l  ;arianta originala( alaturi de ansa
tal preconfectionata.
.2.-l 8 7roset tal inversat" 1 - ansa" 2 - bucla" 3 - retentie.
(roset,l in delta0
$ste tot un croset ocluzo-interdentar ca si
crosetul tahl utilizand aceeasi zona de retentie ca si acesta. 2eose!irea dintre ele este
la nivelul ansei, care este de forma triunhiulara, asemanatoare literei recesti delta (.
'.'%). Ansa este plasata cu varful spre spatiul interdentar si !aza spre mucoasa juala,
sprijinindu-se cu cele doua laturi ale sale pe fetele aproximale ale dintilor pe care se
aplica. Aceasta dispozitie permite o anajare mai profunda a ansei in spatiul interdentar,
deci utilizarea unei retentivitati crescute, cat si realizarea unei !ucle elastice de
dimensiuni marite, fara ca aceasta sa lezeze mucoasa juala.
. 2.- 2. 7rosetul in *delta'" 1 - ansa" 2 - bucla" 3 - retentie.
e confectioneaza din sarma de %,9 mm diametru, elastica si are aceleasi

caracteristici ca si crosetul tahl.
Aspectele constructive si modul de realizare sunt evidentiate in . '.'#.
. 2.-21 Aspect,l croset,l,i in delta0: a - edere de semiprofil a pozitiei ansei in

spati,l interdentar b - schema constr,ctia a realizarii ansei croset,l,i in delta0
(roset,l ac3son sa, croset,l inelar
e confectioneaza din sarma de %,1+%,9 mm diametru, elastica.
Alcatuire:
- o portiune centrala+ansa+dispusa su!ecuatorial, intim adaptata pe suprafata

dintelui
- aceasta este prelunita de o parte si de alta cu doua !ucle, care traverseaza

ul de ocluzie prin nisele masticatorii, se termina cu retentii si se fixeaza in
placa (. '.'').
. :;.2.-22. 7rosetul >ac?son" 1 – ansa" 2 - bucla" 3 - retentie.
Bona de retentie utilizata este retentivitatea anatomica vesti!ulara a dintilor

laterali din treimea de colet.
"aracteristici :
- 0locheaza eruptia dintilor pe care se aplica, cat si deplasarile lor in sens

aproximal
- &oate fi aplicat, deci, si pe dinti izolati
- e utilizeaza, de reula, pe dinti definitivi
- &rezinta dezavantajul ca produce inclinarea orala a dintilor pe care se aplica,

pierzand retentivitatea si, deci, eficienta. 2in aceste motive, este mai rar
utilizat.
(roset,l Adams
$ste cunoscut su! denumirea de croset universal. e confectioneaza din sarma

de %,9 mm diametru, elastica.
$ste alcatuit din doua anse ovale, care vin in contact cu fetele aproximale ale
dintelui, unite vesti!ular cu o portiune de sarma rectilinie, la distanta de fata vesti!ulara.
"ele doua anse se continua in sens ocluzal, de o parte si de alta, cu cate o !ucla, care
traverseaza ul de ocluzie prin nisele masticatorii si se termina cu retentii in placa.
Bona de retentie utilizata este constituita de diverenta fetelor aproximale ale

dintilor laterali sau frontali (. '.'4).
. 2.-27rosetul dams" 1 - ansa" 2 - bucla" 3 - retentie" 4 - zona rectilinie

#dupa dams$.
"aracteristici:
- $ste foarte lar utilizat in sta!ilizarea aparatelor ortodontice.
- &oate fi utilizat pe dinti laterali, si frontali, fiind sinurul croset care asiura
acest lucru.
- e accidenteaza relativ reu, repararea se face numai pe model in la!orator.
- &ortiunea de sarma rectilinie care continua cele doua anse vesti!ulare+

neavand nici rol elastic, nici rol in sta!ilizarea crosetului+poate prezenta mai
multe forme, in functie de necesitatile clinice (carli, !uton), (. '.'5 A, si 0).
. 2.-.24 ( ;ariante ale crosetului dams #dupa dams$.
. 2.-24.8. ;ariante ale crosetului dams #dupa dams$.

- 2e asemenea, la nivelul ei se pot suda diferite elemente auxiliare, cum ar fi:
tu!usoare, arcuri s.a (. '.'5.").
.2.-24.7 ixarea pe portiunea orizontala a crosetului dams a unui carlig( in

vederea derotarii sau a aducerii pe arcada a unui dinte.
1- croset" 2-carlig" 3-dispozitiv elastic.

- &oate fi aplicat pe dinti izolati cat si pe arcade intere, monodentar sau
pluridentar.

- 0locheaza eresiunea dintilor pe care se aplica.
- n situatia utilizarii lui pe dinti frontali poate determina inhesuirea acestora.
Activarea se face prin co!orarea anselor catre coletul dentar, cu plasarea

acestora intr-o zona mai inusta a coroanei dentare, in sens meziodistal.
/a aceasta forma de !aza, autorul a mai
descris trei variante constructive pentru situatii clinice deose!ite ( . '.' A si 0).
. 2.-25.  ;ariante ale crosetului dams" la nivelul dintilor in eruptie"
.2.-25 8. la nivelul ultimilor 2 molari pe arcada #dupa dams$.

- Crosetul Adams de tractiune se deose!este de varianta initiala prin
realizarea a doua tipuri de anse de tractiune. Astfel, exista posi!ilitatea ca intre ansa
meziala si cea distala sa se realizeze o prelunire in forma de deet de manusa,

orientata spre mezial sau distal in functie de sensul de tractiune urmarit. = alta
posi!ilitate este de a realiza la nivelul portiunii orizontale o ansa circulara care permite
aplicarea de tractiuni in am!ele sensuri. Aceasta a doua posi!ilitate are avantajul sa
poata fi utilizata si in situatiile cu un sant vesti!ular putin adanc.
- Semicrosetul Adams, spre deose!ire de crosetul Adams, se anajeaza

numai pe fata meziala a dintelui, portiunea rectilinie vesti!ulara prelunindu-se cu !ucla
distala. $ste destinat situatiilor cand dintele distal celui pe care se aplica crosetul este in
eruptie, permitand numai utilizarea zonei retentive meziale.
- Semicrosetul Adams accesoriu este reprezentat de jumatate dintr-un croset

Adams, a carui portiune rectilinie vesti!ulara se preluneste pana la portiunea rectilinie
a unui croset Adams vecin, unde este fixat prin sudura. Aceasta completare permite
utilizarea unui rup de dinti si cresterea radului de ancorare, deci a sta!ilitatii
aparatului ortodontic.
;ealizarea crosetului Adams poate fi o!tinuta pe doua cai.
#. "u ajutorul unui cleste universal
e o!tine in primul rand o forma de ?<8 de dimensiunea M- 2 a dintelui pe care
urmeaza sa se aplice crosetul in acel moment capetele sarmei se intorc la #*% de
o parte si de alta rezultand la cele doua extremitati ale portiunii rectilinii centrale cele
doua !ucle ale crosetului. arma este rasfranta spre ocluzal astfel incat sa formeze
!uclele crosetului care traverseaza ul de ocluzie si se fixeaza in placa. Ajustarea
crosetului se face astfel incat !uclele sa ia contact perpendicular cu fetele aproximale
ale dintilor, iar !uclele sa se adapteze perfect punctelor de contact, astfel incat crosetul
sa nu produca inaltari de ocluzie (. '.' ").
.2.-25 7 1 - ansa" 2 - bucla" 3 - retentie" 4 - portiune orizontala.
'. 2upa o!tinerea formei de ?<8 se utilizeaza un cleste specializat care permite
intr-un sinur timp realizarea anselor cat si dimensionarea !uclelor crosetului. n
aceasta varianta !uclele sunt complet verticale, paralele cu axul dintelui iar
normalizarea pozitiei se face prin ajustare (. '.' 2).
.2.-25 / 1 - realizarea portiunii orizontale" 2 - obtinerea anselor" 3 - realizarea

buclelor" 4 - adaptarea crosetului pe dinti.
(roset,l chwarz 4croset,l in 5sageata0 sau in 5trefla0 
$ste un croset pluridentar putand fi aplicat pe ', 4, 5 dinti. e confectioneaza din

sarma de %,9 mm diametru, elastica.
2enumirea sa provine de la forma ansei, care este rom!oidala, asemanatoare
varfului unei saeti.
$ste alcatuit din :
- anse rom!oidale situate in dreptul fiecarui spatiu interdentar, unite la nivelul

mucoasei fixe prin portiuni orizontale, paralele cu aceasta, la %,+# mm distanta
- crosetul iese din placa distal, la distanta de #+' mm de ultimul molar prezent
pe arcada, si patrunde din nou in placa printr-o !ucla care traverseaza nisa masticatorie
dintre canin si primul premolar. e fixeaza prin retentii in placa (. '.'1).
. 2-2% 7rosetul c9arz"  - vedere ocluzala" 8 - vedere vestibulara" 7 - vedere
aproximala" 1 - ansa" 2 - bucla" 3 - retentie" 4 - zona rectilinie.

&lanul anselor este cudat pe diametrul mic al rom!ului, astfel incat prima portiune
a ansei sa fie perpendiculara pe muchiile proximo-vesti!ulare ale spatiului interdentar,
iar cealalta portiune impreuna cu zonele de leatura sa fie paralele cu mucoasa fixa.
"udarea anselor crosetului se realizeaza de o!icei in ca!inet cu ajutorul unui

cleste special si a fost numita impropriu activare. $a are insa drept scop adaptarea
intima a crosetului intre formatiunile moi (mucoasa inivala si juala).
Bona de retentie utilizata este retentivitatea in sens vertical a spatiului

interdentar.
"aracteristici:
- "rosetul ofera o !una sta!ilitate aparatelor.
- e aplica in exclusivitate pe zonele laterale, in dentitia definitiva.
- 2atorita lunimii lui prezinta un rad de elasticitate ridicat, ceea ce determina

o actiune lenta si !landa pe zona de sprijin.
- "rosetul chwarz lasa suprafata ocluzala li!era a zonei de sprijin, permitand

eresiunea acesteia. n acest scop, contactul dintre placa si arcada in zona
laterala tre!uie redus la portiunea su!ecuatoriala dentara.
- &rezinta multe plieri ale sarmei si se accidenteaza usor repararea lui nu este
posi!ila decat in la!orator.
- Aceste numeroase indoituri creeaza zone retentive pentru alimente, ceea ce

impune o iiena deose!ita, pe de o parte, iar pe de alta parte, limiteaza
utilizarea aparatului in timpul masticatiei.
- Adaptarea, in principiu, a crosetului se face cu mana fara a utiliza clestele, iar

daca imperfectiunile depasesc aceste limite, este recomanda!ila refacerea lui
in la!orator.
Activarea se realizeaza prin co!orarea si infundarea anselor in spatiul

interdentar, mai aproape de papila.
;ealizarea crosetului incepe cu o!tinerea anselor una dupa cealalta si in

momentul al doilea, indoirea extremitatilor pentru a fixa crosetul in placa (. '.'9).
.2.-2) ealizarea ansei cu crosetul c9arz pentru sageti.
&ractic se incepe prin realizarea primei anse la 4+5 cm de capatul unui sement
de sarma de %,9 mm si de lunime de #+#1 cm. Ansa se aplica in primul spatiu
interdentar (care va fi pol de croset) mezial sau distal si se insemneaza locul unde
urmeaza a fi realizata a doua saeata. "u ajutorul clestelui se indoaie prima si a doua
portiune a saetii, se inchide saeata, se orizontalizeaza portiunea de sarma urmatoare
si se executa urmatoarea saeata. /a incheierea acestei etape se continua crosetul prin
spatele ultimului dinte de pe arcada, iar mezial, !ratul crosetului formeaza o !ucla
verticala cu care trece prin nisa masticatorie dintre canin si premolar. n situatiile in care
prin aceasta nisa trece si arcul vesti!ular crosetul se adapteaza primul prin nisa
masticatorie.
<rmatoarea etapa, asa numita 6activare a crosetului8 se face cu clestele de

activare (. '.'*). $tapa reprezinta in realitate adaptarea primei portiuni a saetii
perpendicular pe muchiile proximo-vesti!ulare ale spatiului interdentar, iar al restului

crosetului paralel cu mucoasa pasiv-mo!ila.
. 2 –2+ *ctivarea' crosetului c9arz #dupa /entaurum$
&entru crosetul
chwarz in conditiile in care utilizand ancorarea foarte !una a acestuia se urmareste si

inaltarea provizorie de ocluzie, se poate preluni placa ocluzal ca in .'.-'.
.2.-2. @tilizarea crosetului c9arz impreuna cu prelungirea ocluzala a

placii" 1 - croset" 2 - dinti de spri6in" 3 - prelungire ocluzala a placii.
- Crosetul in semisageata sau semi-Schwarz (. '.-4%)
$ste o varianta a
crosetului chwarz iar denumirea indica de fapt particularitatea de constructie a ansei,

care il deose!este de acesta din urma. e confectioneaza de asemenea din sarma de
%,9 mm diametru, elastica.
. 2.-3 7rosetul semi-c9arz" 1 - ansa" 2 - bucla.
$ste alcatuit din ansa crosetului care este de forma unei jumatati de rom!,
despicat de-a lunul diametrului mare si in contact numai cu unul din peretii spatiului
interdentar, pastrand o distanta de %,+# mm fata de celalalt dinte. n acest fel, fiecare
dinte din rupul celor pe care se aplica crosetul are contact cu acesta pe o sinura
muchie vesti!ulo-proximala.
Fortele care tind sa desprinda crosetul, pe de o parte, si forta cu care ansa

actioneaza in sens vesti!ulo-oral, pe de alta parte, se descompun pe ul inclinat al ansei,
determinand, pe lana componentele verticale de eresiune, si componente orizontale
cu sens vesti!ulo-proximal. Astfel, crosetul poate determina deplasarea rupelor de
dinti pe care se ancoreaza de-a lunul arcadei, in sensul umarului saetii.
n anumite situatii clinice, pentru a nu aparea rotatii dentare, actiunea in sens

proximo-proximal a crosetului semi-chwarz este completata cu arcuri in 6diapazon8 pe
fiecare unitate dentara. &entru anumite situatii clinice concretizate prin arcade intere
cu dinti ale caror coroane sunt suficient de inalte, indemne, dezavantajele crosetului
semi-chwarz date in special de accidentarea sa pot fi evitate prin folosirea croset,l,i

interdentar Alt (. '.4#).
. 2.-31. 7rosetul interdentar lt" 1- ansa" 2- bucla" 3-retentie
Acest croset este asemanator cu crosetul tahl, prezentand vesti!ular o !ucla

paralela cu suprafata vesti!ulara a dintilor, care poate fi activata, si care, cu ajutorul
unui pinten intermediar, poate transmite forte ortodontice de-a lunul arcadei. "rosetul
Alt nu permite eresiunea dintilor.
n cursul tratamentului ortodontic, pe masura o!tinerii rezultatelor, pe de o parte,

si pe masura modificarilor pozitiilor dentare, pe de alta parte, elementele de ancorare isi
pierd eficienta partial sau total. u! acest aspect tre!uie luat in considerare controlul
continuu al eficientei crosetului si activarea lui de cate ori este necesar, in scopul
recuperarii calitatilor conferite de principiul de constructie.
Activarea se o!tine prin aducerea ansei intr-o zona mai retentiva, pastrand
caracteristicile constructive ale crosetului.
re!uie avut in vedere, in mod deose!it, faptul ca crosetul nu tre!uie sa exercite

forte asupra dintelui de sprijin in situatia in care aparatul nu este solicitat sa se
desprinda de pe arcada dentara.
&entru unele crosete s-au
imainat fie dispozitive care sa le mareasca sta!ilitatea pe dinte, fie dispozitive care sa
amplifice efectul. Astfel crosetului Adams i s-a atasat un pinten ocluzal care sa
impiedice in special in zona distala a mandi!ulei infundarea lui si aceasta in situatia
cand crosetul este ancorat pe un sinur dinte (. '.4')
.2.-32 – 0inten ocluzal utilizat pentru oprirea infundarii crosetului dams#$

si pentru stabilizarea verticala a placii #8$
Acest pinten poate fi utilizat si ca mijloc de sta!ilizare verticala a placilor

ortodontice, utilizate ca mentinatoare de spatiu sau ca aparate de contentie.
7,tiera ortodontica este o
constructie care acopera un rup de dinti vecini, de la cel putin doi la toata arcada, pe
fetele lor vesti!ulare, ocluzale si orale si ar putea fi asemuita cu un rup de coroane de
invelis, solidarizate intre ele, carora li s-au desfiintat peretii intermediari (0o!oc). n
acest context tre!uie aratat ca utiera este un element de ancorare care se aplica pe
dintii neslefuiti, nu patrunde su!inival, inalta provizoriu ocluzia, realizand !locuri

dentare de sprijin (. '.44 si '.45).
. :;.2.-33 Autiera ortodontica aplicata pe zona laterala" -vedere ocluzala"
8-vedere laterala.
. 2.-34 Efectul de expansiune produce modificari la nivelul zonei de

spri6in" ! gutiera la inceputul actiunii ortodontice" 8! gutiera dupa executarea
actiunii ortodontice" 1 - gutiera" 2 - dinte" 3 - forta ortodontica" 4 - sens de rotatie"
"aracteristici: peretii utierei tre!uie sa prezinte rosimi uniforme, astfel incat,

vesti!ular, aceasta sa redea morfoloia arcadei si sa ofere in acelasi timp elasticitatea
si rezistenta necesare scopului de utilizare.
2atorita faptului ca se aplica pe dinti neslefuiti, utiera tre!uie sa fie elastica,
pentru a putea depasi ecuatorul anatomic al dintilor pe care se aplica. Aceasta

caracteristica ii ofera de fapt si principala calitate in sta!ilizarea aparatelor ortodontice.
Frictiunea dintre dinti si suprafata interna a utierei sla!este in timp datorita uzurii
ducand la pierderea sta!ilitatii aparatului ortodontic. n aceste situatii este necesara
captusirea utierei.
<n alt motiv de pierdere a contactului dintre dinte si utiera il constituie usoara
inclinare spre vesti!ular a dintilor pe care utiera se sprijina, chiar si in conditiile

contactului marit dintre aceasta si dinte.
Marinile inivale ale utierei tre!uie prelucrate efilat, astfel incat, retentia
alimentara sa fie cat mai redusa.
uprafata ocluzala a utierei, in principiu, se realizeaza , in contact cu toti dintii

antaonisti, situatiile particulare fiind dictate de cazul clinic.
Actiune+indicatii: realizand !locuri dentare, se transmit forte echili!rate pe
campuri parodontale intinse, nepermitand inclinarea sau modificarea pozitiei dintilor

unul fata de celalalt.
2atorita inaltarii provizorii a ocluziei, sunt suprasolicitati in sens vertical atat dintii
pe care se sprijina, cat si dintii antaonisti, ducand la inresiune dentara si la rotatie de
tip anterior a mandi!ulei.
$ste posi!ila utilizarea unei utiere totale pe post de aparat ortodontic,
mo!iliza!il, in situatia in care se urmareste transmiterea unor forte importante la nivelul

unui sector limitat, fara a urmari efecte secundare in alte zone, iar sta!ilizarea relatiilor
ocluzale sa se realizeze pe toate unitatile dentare.
Dutiera permite anajarea in sta!ilizarea aparatului superior si a dintilor

antaonisti, prin realizarea de microuri ocluzale prin captusire ocluzala. n aceste
conditii, daca una dintre utierele aparatului este cu suprafata neteda, iar cealalta cu
microuri ocluzale, actiunea aparatului va fi de partea utierei cu suprafata neteda.
n supraalveolodontiile laterale, ancorarea pe utiere determina inresiunea

dintilor de sprijin, ca si a antaonistilor, si prezinta avantajul ca prin inaltarea ocluziei se
o!tine in cavitatea !ucala un spatiu suplimentar necesar lim!ii.
Acrilatul din care este confectionata utiera, cu cat este mai elastic, ofera o
retentie mai !una, dar este mai putin rezistent la a!raziunea ocluzala. 2in aceste
motive utierele sufera accidente si reparatii frecvente in ca!inet.
re!uie avut in vedere controlul permanent si deose!it de atent al posi!ilitatii

eruptiei distale dincolo de utiera a ultimului dinte de pe arcada, ceea ce poate
compromite rezultatul ortodontic.

Aparatele Ortodontice Mobile

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aparatele Ortodontice Mobile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/23/2019 Aparatele Ortodontice Mobile

Aparatele ortodontice mobile: principii de realizare –

anomaliilor dento-maxilare, se numesc forte ortodontice.

1.mijloace terapeutice functionale;

Materialele de confectionare. Materialele din care se executa aparatele

- aliaje de crom-nichel (wipla), elastice sau neelastice

- acrilate autopolimeriza!ile, !aropolimeriza!ile sau termopolimeriza!ile.

Aliajele de crom-nichel (wipla) au capatat o raspandire foarte mare, datorita

#. Tabla de wipla, care se utilizeaza la confectionarea inelelor ortodontice sau

'. Sarma de wipla cu sectiune rotunda, dreptunhiulara, ovala sau semiovala,

cu diametrul variind de la %,# la 'mm.

- sarma moale, destinata in special executarii liaturilor in cavitatea !ucala si

- sarma tare, cu un rad relativ de elasticitate, folosita, de aceea, pentru

Rasinile acrilice joaca un rol deose!it in realizarea aparatelor ortodontice.

n ultimele decenii fa!ricile producatoare au pus in circulatie acrilate

APAA!"#" $!$%$&!'(" M$)'#'*A)'#"

/a aparatele mo!iliza!ile se pot descrie trei parti componente : !aza aparatului,

maxilarul superior saital, pe linia mediana, de la nivelul dintilor frontali pana la

n eneral, atat placa mandi!ulara, cat si

.1.-l Extinderea sagitala si transversala a bazei aparatului superior

.1.-2 Extinderea sagitala si transversala a bazei aparatului inferior

.1.- 3 Limitele in vertical ale placii superioare in zona anterioara superioara

.1. – 4 Limitele in vertical ale placii inferioare in zona anterioara inferioara.

- paramedian unilateral sau !ilateral.

n functie de cum este sectionata !aza aparatului, actiunea acesteia asupra

. 1.- 5 ctiunea placii despicate median! a-placa" b-element activ#surub$" c-

. 1 - %. ctiunea placii despicate in &L' cu elementul activ pe bratul lung al &L'-

2aca indepartarea se realizeaza pe latura mica a 6/8-ului, framentul mic

. 1 - ). ctiunea placii despicate in *L' cu elementul activ asezat pe bratul

. 1 – + ctiunea placii despicate in *,'" a - placa" b - elemente active" c -

n situatia placii despicate in 6trapez8,

framentul mic se indeparteaza vesti!ular, antrenand in aceasta miscare dintii frontali si

. 1 - .ctiunea placii despicate in &trapez'" a-placa" b-elementul activ" c-

&entru situatiile cand placa este despicata

atipic, sectorial, efectul ortodontic se va exercita cu precadere la nivelul framentului

. 1. –1 /iverse posibilitati de actiuni sectoriale la nivelul placii superioare

. 1 – 11 /iverse posibilitati de actiuni atipic – sectorial la placa inferioara

/a mandi!ula, daca placa este sectionata pe linia mediana, framentele placii se

. 1- 12 0laca linguala sectionata median(simetric

2aca placa inferioara este despicata asimetric unilateral (parameridian), actiunea

. 1 –13 0laca linguala sectionata paramedian" a - sectionata unilateral" b-

$xista posi!ilitatea sectionarii !azei inferioare paramedian simetric, iar actiunea

Modul de actiune al !azei aparatelor, su! actiunea elementului activ, !aza

. 1 – 14 /escompunerea fortelor exercitate de aparatul ortodontic pe

Actiunea pe suprafata dintilor are drept consecinta, pe de alta parte, si tendinta

. 1 – 15 /escompunerea fortelor exercitate de baza aparatului ortodontic in

;ealizarea !azei aparatelor ortodontice poate fi din acrilate autopolimeriza!ile,

ealizarea bazei aparat,l,i mo!il din rasina !aropolimeriza!ila.

n vederea o!tinerii unor aparate ortodontice de calitate, tre!uie ca tehnicianul sa

0aza tre!uie sa prezinte un desin corespunzator, care sa fie atractiv pentru

re!uie avut in vedere ca un model ce prezinta inca o anumita cantitate de aer in

;ealizarea propriu-zisa a !azei aparatului se poate executa prin doua tehnici

1. !ehnica p,lberii si a lichid,l,i: se presara pul!ere pe suprafata modelului,

cretoase, ce vor da un aspect neplacut.

2.!ehnica pastei. e o!tine intr-un odeu o cantitate de 4-5 cm de pasta

tehnica pul!erii si a lichidului.

Materialul, intins pe suprafata modelului, se modeleaza cu un exces de lichid, la

Aparatul se introduce in vasul de presiune, ca in tehnica precedenta.

ransluciditatea aparatelor poate ajune chiar la transparenta.

"ea de-a -a tehnica se utilizeaza curent in realizarea aparatelor functionale de

"onfectionarea !azei din acrilat autopolimeriza!il prezinta inconveniente majore

;ealizarea !azei din acrilat termopolimeriza!il presupune realizarea unei

"onfectionarea !azei aparatelor ortodontice din acrilat !aropolimeriza!il sau

. 2.-l3 =icsorarea aparatelor ortodontice mixte in trapez' si in triungi'.