73.

Urgența psihiatrică în caz de schizofrenie febrilă

 Este o formă cu debut brusc, de obicei, hiperacut şi hipertoxic, ce poate evolua spre
confuzie mentală (de tip delirant-oneiroid).
 De cele mai multe ori, se manifestă prin alternanţe între stări de agitaţie psihomotorie
marcată  stări de inhibiţie cu tensiune anxioasă mare, întretăiată de raptusuri cu
manifestări auto- şi heteroagresive (bolnavii sar din pat şi lovesc, îşi scot cu brutalitate
sonda sau acul de perfuzie etc.).
 Stare de agitaţie şi mai ales, negativismul alimentar total agravează şi mai mult starea
generală.
 Tabloul clinic este completat de grave tulburări vegetative (alternări) ale tensiunii
arteriale, acrocianoză, hipertermie, transpiraţii abundente, deshidratare şi uneori
hemoragii spontane).
 Pacienţii care suferă de o astfel de formă, deşi rară, dar întâlnită şi în prezent, decedează
în aproximativ două săptămâni, în stare de hipertermie acută, cu VSH crescută,
hiperleucocitoză.

Schizofrenia febrilă prezintă un criteriu de spitalizare în secțiile de terapie intensivă și
reanimare a pacienților cu Schizo-frenie din motiv ca prezintă semne de pericol vital cu
decompensarea funcțiilor vital-importante:
1. Terapia de susținere a funcțiilor vital-importante;