66

face sä
stare.
La art, 10 propun sporirea la 4 acea
3 00 este prea
Aceasta este chiar una din cauzq care nu
toti ofiterii depue lunar mult de 3
din sold.
mai sus plätind procente de casa
se expune la nici o :
Datoria ei fi ridice procentele chiar la 5
exemplul casei de consemnaViuni a statului (al
din nenorocire, nu permite a se de
3000 lei procente de 5019 pe seama individ).
Mai propun suprimarea art. 13, 14, 15, 16, 17 18
tru motivul depunerile permanente ;
de asemenea, propun suprimarea 22 $ 24 ca unele
ce n'ar mai scopului casei.
In ce regulamentul casei, el trebue sä fie
acord legea i prin urmare modificarea lui se
pune.

O CHESTIUNE DE MILITARÁ

Depecoverti"
Din informaVunile date de jurnale guvernul
eel nou ar program militar pentru
tarea nevoilor pe baza unui credit 200 mi-
lioane cä din acest credit Marinei i s'ar da 24
lioane, construirea a 6 contratorpiloare,
la mare.
- fie
de
cele ce se aud ?...
Pst !... e adevArat,- mi-a spus camaradul X,
pe un
dar nu spui la nimeni !
fi dosit cele importante secrete militare,
n'ar fi pus colegul discretie.
de ce mister,

www.digibuc.ro
 67

discreti? sä väd
nu spun ja rândul men
sâsâiala camaraduki
cele mai diverse. . . .
Ar fi oare acesti bani ce se dau Marincj, furati din
nimeni nu trelme sä cä ni-i ?
Sau organizarea armatei
-celelalte arme, s'a ajuns la a cárei
nu ar fi completä y...
Este crearea materialului naval la mare, o nevoie
recunoscut de ?.., printr'un Marina
a reusit guvernului, care abia a venit, ore-
de 24 milioane.. ?
aceasta este aducerea indeplinire a pro-
gram naval necesar, program care trebue la
zilei ca tara s-1 -cäci,
milioane, dar numai când va fi esit din discutia tuturor
-elementelor in stare a'l discuta,-nuTai atunci poate
acea liniste a constiintei tuturor ro-
mânilor, cä au dat ce s'a cerut pentru
matei ce s'a cerut, e aceea de- care are
nevoie.
Din pácate, frica de a discuta cele mai vi-
tale chestiuni ce privesc arma este rezultatul unei
-cenzuri ce a apäsat 20 de ani.
A vorbind-o chestiune de
nisatie, un program de constructi etc. - a
institutia ei.
goanä pe cari scoteau
pentru ce Pentru doreau
ei trebile armei
- cuvânt le-ar fi trebuit cerut, nu impus
tacá.

Din al fiptrând
nouä materialul ideile,
urmat. Dar cänd 20 ti-a fost peripis emiti?
pärere, e greu, dintrfo te desbraci de acest

www.digibuc.ro
 68

ruginit capeti libertatea curajul

cari puse in discutie dau la ceva bun..
la noi o vreme, când dacä s'ar fi
gat o zi Imbarcärile cari se in
Martie,-lueru ce de ar fi trebuit anuntat cu
luni sä aibä vreme aran-
jeze soarta familiei de-a voiaj pentru
6 sau 9 luni, - s'ar fi divulgat zic, pe
criminale ce s'ar fi adus indiscretului -
zul mai favorabil, tabloul ar fi fost pentru
ca respiratia
timul moment,
Dar aceasta se activitatea in Ma-
pe vremea aceea.
Veti : dar sâsâiala colegului nu contine miezul
pe care se brodeze un articol
din care cititorul
Declar, singura mi-ar fi dat prilejul
unni printr'o asociatie de idei, al cäror fir-
nu intereseazä ad, nu mi-ar fi dat in
cele ce voiu desvolta mai la vale.
a e sä 24 milioane
pentru a6
Aceasta e premiza de la care
Constructia acestor vase va cere un an eel putin
doi cel Fiecare contratorpflor va necesita aproxi-
mativ : ca echipaj, 2 superiori
5-6 ofiteri inferiori ; Un total 600 marinari
14 sau 15 ofiteri superiori, 30-36 ofiteri inferiori.
E un lucru recunoscut de toatä lumea toate
formarea personalului e mult mai grea, ce-
rând mult pentru lui, - pe vreme-
materialul e de buget.
Vom dar, cel mult doi parte din
terialul naval la mare.

www.digibuc.ro
 69

De unde se vor Undo se vor cei

recruti, formati, cum 4t ofiteri
feriori superiori for-
nu 600 recruti luati din creerii muntilor
sau de pe in haine
Ei vor de a figura ca sau tor-
pilori bord, fie oameni de mare, vieata
aspri a märii printr'o lungä Imbarcare
toate ; momentul suprem -
"boiul - prin mijloace care eu nu le dar
le vor fi având unii s'ar puteä
räsboinic ce träeste In stare latentä fie-
care puteä aveä din fiecare un
d'ai lui tefan sau Mihai - ei
ceva din sufletul militar al strämosilor - ce cali-
iti din creerul muntilor
.ori plugarul de pe
i el nu nimic marinäresc, credeti
de ajuus a'l 6 luni sau un an ca recrut,
toarcä capul la dreapta apoi marinar,
care faceti tunarul sau
care fie la postul säu pe vreme rea la
.mare ! Nu!
nu ne Numai cine n'a fost pe mare
nu cât timp trebue unui de ea, se
prindä atunci când suferi de räu de mare, preferi
din tine, dar s nu te scoale la serviciu.
!... spuneti nu e ? L...

Mi se va replica : dar echipagele vor fi formate din

luati de vasele Mircea
Asupra de 2 vase sus citate
iatä ce am de spus :
sincer, arätärile mele, nu vreau de loo
demonstrez Marin nu se in deajuns
cum ar trebul ; - din contrá din fericire, de
s'a creat materialul naval la o activitate

www.digibuc.ro
 70

cea - activitate necupos-

cutä In marina acum, -a luat locul
sporturilor de ce se párea a fi
activitatea la Dunäre,
Manevrele escadrei de Dunäre, In combinalie ar-
mata de uscat, a se apropia tot mai mult de che-
maréa timp de Am convingerea a-
cá se va insista dintr'o parte din altar
manevrelor corpurilor III V fie
combinat de Majoare respective in unire
Statul Major al Marinei 1), am oonviagerea in
scurt timp marina va nu numai intrebuinteze ma-
terialul naval la Dunäre, dar va seconda armata
uscat depliná cum se vor petrece
in räsboiu.
Dar 3 ani cât ar puteä un marinar
bordul unui monitor, e de din el un bun
tunar ; la mare nu e lucru. El nu va
fi format tunar, de a fi marinar -
mare,
Din nefericire, de ani, guvernele motive
economie nu mai trimet vasele
De vre-o 10 ani Elisabeta Mircea n'au mai e§it din
Marea Neagrä. Programul a fost redus la a stä
zile pe mare aceasta de la Aprilie la
tombrie.
Ei bine!... numäruL zilelor de mare
de un an - sau an, ar fi un
vasul acest timp trecut ca
pe torpilor,
pe an in toiul verei, mare-
de nuli trage departe de a fi
formeze trup i un suflet de marinar, des-
1) e cazul spun e de necesar la Staturile M-
jore ale corpurilor V Marele Stat Major
permanent un de mariná.

www.digibuc.ro
curajeaza pe multi cari un an de
barcare, la a marii, ei
de de mare.
In ofiterii nu mai bine.
lumina printr'un exemplu, care se poatä aplica
ofiterilor.
Un Lt. Comandor sau Comandor, viitor co-
mandant de contratorpilor, trebue 18 -25 ani
ofiterie. In acest timp el are 8-12 ani ;
sä zicem 10 ani.
Din ace§ti 10 ani, pentru majoritate sau 3.3
la mare, aceasta e un caz favorabil. la
mijlocia anilor de serviciu, 22, ne 24
de an,- aceste 2 de
an, credeti e posibil aveti un lup de mare
Sunt of cari au 20 de de ofiterie
mai navigat pe mare de 8-10 ani. Luati unul din
puneti-1 comandantul contratorpilorului toiul
se pot declara sau lama, -
nu e Dati-i misiune calea zile
rea, sau atace un convoiu de vase inamice...,.
Rdspunsul Wept de la
Cunosc ofiteri, cari au refuzat la cart 2), sau
au au stat ca toropiti la de cart, pentru
sufereau de de mare
Dar nu e autoritatea care l'a
ca formeze. Vinovat e sistema de eco-
nomii, care din se a credinta
armata, mai mult Marina pot
ofiterii se pot de azi pe
color ce sustin, ce zice amiralul
«Les leçons la
- que
fussent de types
:
bâtiments que nous
et de vitesses dif»
la force navale constituaient était im»
1) Lup de mare, adia marinar mult pe mare
Cart, sau 4 ore de serviciu pe bord.

www.digibuc.ro
 72

«posante ; elle pouvait vaincre. mais la condition

«le personnel parfaitement
«Les marins ne s'improvisent pas et les manoeuvres
de guerre doivent préparées pendant les loisirs de
«la paix a Paide de exercices qui soient
«aussi que posible l'image de la guerre.
«L'homme, l'homme encore. l'homme toujours, tel est le
«premier des instruments de combat» écrival le géneral
<Dragomiroff ; le général avait raison, mais la forma-
«tion du marin est plus laborieuse que celle du soldat
«et l'on aurait tort de se figurer qu'un bâtiment qui
«vient prendre armement soit apte du jour au
main, figurer dans une escadre, ce serait aussi une
«illusion de croire qu'une n'a pas été
exercée soit en mesure vainere».
: Amiralul oamenii nu erau
partea pur militarä, dar oameni de mare
erau poate totii de marea Bal-
pe apá.
Ce va fi de escadra, grupul sau
oameni marea sau for-
eu cele zile de mare pe vasele
ertare camaradului ofiter, care pe o vreme mai
striga : «Ce caut eu p'aci, al codrilor»
aceasta e adevärat pentru tosi
spun, numai spre a odatä ceeace am
: Românul trebue format marinar, el n'a
tenit
Când faci critica - rog se
dorinta de a se discutie o
zhestiune atât de importantä) stári de lucruri pe
-care o incompletä, trebue propui solutia
crezi aceastä stare.
ce propun :
- Serviciul Maritim Român (S. M. R.) o
institutie de Stat, de capi, ofiterii Marinä,

www.digibuc.ro
 73

de Directia generalä, care cred, nu s'ar opune),

trebue lucreze de comun acord când i se cere, cu
eelelalte institutiuni ale in cazul nostru Marina

Menirea lui : a) de a duce fala a rela-

tiuni cu orientul, Mediterana pânä la Egipt,
prin vapoarele rapide de pasageri, - b) De a desvolta
relatiuni comerciale nordul Europei cargo-boa-
turile sale.
Dar mai din a lui menire
este aceea de a Mili-

Pentru aceasta, legea care permite contingentului

nului al al Marinei Militare de termina ar-
mata, detasati pe vasele S. M. R., trebue modifi-
obligatorie in sensul : Imediat o
corporare, Militare vor fi pe
cele 5 cargoboaturi pe vasele de pasageri, (aci ar servi
la a nu se mai cazul dela Pireu) un

dai un recrut, care el a mai

pe la cavalerie, de a-1 lupte
lancea, se pe Pe cel de
marinar nu trebue a mare ?
In chipul propus ofiterii se deprind bine cu marea.
Instructia a recrutilor se va face
bord de ofiteri cari räspund la debarcare de exe-
cutarea programului fixat.
Cu chipul acesta, paralel instructia se
prind cu marea.
Dacä pe fie care cargoboat se vor 20 de
rinarP) un ofiter, pe de pasageri tot
1) Marina - aceasta guvernul o poate bine con-
- are pe multe vase de pasageri Austriace pe Dunäre,
pentru a face din ei pilotii vaselor de rásboiu.
noi care avem S M. R., institutie de Stat, sá nu-1 punern la
aceastä contributie 2
Foarte usor se poate amenaja spardecnl cargoboaturilor,
acest car se pot lua 40 oameni.

www.digibuc.ro
 74

dupä fie care 12 luni putin, sau 24 mult, se

va jumätate din ei, in Divizia de Mare
va anual 100-150 cu marea,
cari vor fi cu succes transformati
torpilori.
Mí se va replica poate Cä nu le mai de cât
2 care timp nu li se poate forma spiritul militar,
cu multä libertate pe bordul vaselor
de comert. Dar tocmai de aceea sä li se dea câte un
gradele necesare, de a-i mili-
oamenii vor fi vor un.
program special ea pe or ce vas militar ; mär-
prefer am doi ani un bun marinar tunar
4 ani un de marinar.
Din nenorocire, nenorocire e, lucrurile nu se
tree la noi instituVuni a
nire aunt atingere, nici nu vor sä una de alta,
când interese sau sunt Voi
exemple ceea ce spun.
In toate din lume, companiile mari de navigatia,
subventionate de stat, obligate construiascä
vapoarele rapide anumite conditiuni impuse
Marina Militarä, pentru ca acele vapoare servi
ca Cruci§etori auxiliari.
Co sä mai zic de un serviciu care e chiar al statului
e
Consultatu-sa serviciul technic naval al Marine!
litare când s'au construit cele 4 vapoare rapide ale
-M. ?...
S'au construit ele conditiuni cerute de armarea
tinip de rásboiu Nu!
mai vina e mai sus de
Directia S. M. R. sau a Serviciului technic naval
Marine! Militares
Cei drept a nu se mai repete, pot
e pricina, mai bine mine.
Dar acesta pare a fi la noi.
Pentru ce noastrá Arsenale ?

www.digibuc.ro
al Marinei Militare Galati santierul din
Fie care in parte sunt bune ateliere de reparatie,
la un ar da mai complet.
Când comercialä a serviciului
Navigatiei Fluviale (N. F. R.) e de jos- la
vrei un tot
de bine poti construest la Galati ca la
ce de personal superior, inferior
allele.
Când Austriacilor, rost fie acolo,
ei nu puteau trimite vasele se la
Viena ; scopul era un picior tara
noasträ...
In s'ar fi transportat cu
stalatiunile cât despre atâtea
institutiuni de care acum ar fi
localuri T.-Severin, le-ar fi putut ocupa.
Pe economia ce s'ar fi fácut atunci
acum, am fi avut ori ori in Galati - undo
vernul fi crezut mai necesar -un arsenal mult mai
complet, ca fie care parti
Dacá m'am subiectulpropriu formarea
e ca de multe ori
poate la dispositie, sunt mai suficiente ca
Dar lipsa unei de unice, n'ar fi
alte cauzr,?... fac ca mijloacele date de tar
divizate a fi fie
care institutiune parte nu folosul ce s'ar
puta, din sacrificiile care tara le Ekem pie
fie cred nu e
mai altele.
-A doua propunere de intaa
imbarcarea recrutilor S. M. R.
«Mirce'a» va fi in serviciu, pe
se mai poate compta ca vas el fi
lost de efectivul al Marinei oameni

www.digibuc.ro
 76

era de 500, marina va 2500 oameni

de instruit.
E absolut necesar se o
2500-3000 tone, care Imbarcându-se 600 mari-
ne va värsa fie care an 150

va trebui sä nu Marea
Neagrä, ea va fi läsatä Marea Mediteranü, echipajul
ofiterii vor fi schimbati de vapoarele noastre postale
sau cargoboaturi una din radele arhipelagului,
epoce
Multi din ofiterii de vor In sä-i
plimb de 35 mile (64 km.) la vasul
cu
Sunt de acord D-lor, cä marinarul se formeazä tot
de bine vasul modern abur vitezá, ca
corvetä.
Dar vasele noastre de mare de contratorpi-
ce se vor construi), pe lângä mici ca
mari de instructie, märi
depArtate, dar acestora, vase
e atât de mare echipajul de redus,
rina noasträ nu poate suporta aceste cheltuieli, ori cari
ar fi sacrificiile ce ar fi dispusä pentru ea
In o acest tip de vas nu
de navigatie.
Grupul contratorpiloarelor va fi armat prOgram
destul de complet ca instructie de tunuri torpile, dar
redus navigatie.
Cu cele de eqire la mare, pe an, o
nu e des, nu se poate forma un marinar.
De fac apel la drept, Marina la
o discutie asupra chestiunii formärii echipajelor la
mare, cäci cum am formarea personalului e mult
mai grea a materialului, care se poate ori
se dau bani.
III-a. - Marina noasträ e prea pentru sä
putem aveä ofiteri ; torpilori, navi-
gatori etc.

www.digibuc.ro
 Este putintä ofiterii oamenii
fie speeializati ofiteri de ofiteri
Sunt ofiteri foarte buni, din unei consti-
tutii rebele, ne adaptabile se deprind greu incomplet
eu acei ofiteri fie numai la
; ei vor Comandantii ai unitätilor
de Dunäre.
Altii, multumitä unor dispozitiuni naturale favorabile,
unei vointe mai tenace, succes contra
de mare pot lupi mare : aceea.
fie comandantii i ofiterii vaselor de mare.
specializare nu o superioritate a unora
de ceilalli.
Ofiterii de mare, printr'o
la mare, luptä elementul având
mai mult pericol la Dunäre, vor oteli
rea, vor primi mai risicul vietei de
mare, se vor forma, cuvânt, trup suflet de
Din ofiteri din cei tineri, la ace§tia
avântul pornirea tineretei cinetice;
ce§tia putem spera prin exceptie, sä
mentele din vom personalul viitoa-
relor submarine ; nu vä cel
ofiter de i se dä numele de ofiter sub-
marin, va intra in eu Increderea
necesar unei astfel de manevre, poate sä fie tobä de
carte ea
mi-aduce aminte cum, la o inspectie inteun
regiment de artilerie, Generalul Inspector se
peste un cäprar, care nu
- «Cum pentru ce te-a fäcut pe tine ?...
- «Pentru träiti».
a avut multä dreptate comandantul lui de l'a
-compensat.
Ei bine !-la mult,-bravura

www.digibuc.ro
 78

cutá dintr'o continuá pe mare, e motorul care pune

miscare duce cu sorti de vasul la
Yedeti ce Incurajri morale sacrificii materiale fac
de mai multi Wile mari, pentru piloti
pe aeroplane, care cucereascä aerul, noul element de
navigatie nu ne mire peste câteva generatii
vom avea o populatiune ei special,
cum existä o maritimä psihologia
ei aparte.
acel corp de (dacá nu o popu-
latiune).
La aceasta lupte Marina Militará, cerând concursul
celorlalte institutiuni in atingere apa.
: Marinä Militará, Comercialä de Mare, de Dunäre,
Serviciu Hydraulic, ale Statului, etc.
direetiune de (nu vä cer de administratie,
cä cere poate prea mult) ce rezultate
se pot obtine.
Cred nu v'am convins pe deplin,
mele vor cel putin efectul de a pune discutie,
In libertatea, chestiunea aceasta de impor-
tantä a personalului la mare.
Comandantul unui vapor postal (S. M. R.) fäcând cursa
la Alexandria spunea cândva : marinarii se
forma perfect pe vasele aburi, nu e
nevoie te cocotezi pe parâmele (fringhiile) lui
«Mircea*.
Cred eu dupä vreo 14 ani de navigatie continuä
(ca D-sa), te forma pe vase cu aburi, dar
care de 14 ani n'au pe mare?
se noteze cä pentru un voiaj de 12 zile, dus
tors, la Alexandria, se bruto 18-20 000 ;
dar marina ce are la dispozitia ei
scop de instructie, an ce vase ?...
Termin la imputarea urmátoare ce de sigur
mi se va face :
- Cum! D-ta, care te-ai ridicat contra miste-
rului care camaradul chestiunea
D-ta sä nu articolul.

www.digibuc.ro
 79

Din sub pseudonime pot

avea la mai
cercul ofiterilor de Marini, mai direct intere-
vreme articolul sub nuine propriu, va fi
iliscutat cu simpatie sau antipatie.
Dacä subiectul ce expusei va avea norocul fie dis-
utat mod serios liber, aunt multumit autoriz
revista arate nurnele meu, Inchiderea discntiei
se cere.
nu, mai nu se mai
strigat pustiu.

ARMATA EDUCAREA NATIUNII

Locotenent, Stere
(Urmare

Acestea de altminteri sunt vederile lui Lavisse care

«Questions d'enseignement national» zice : La
se va spune Francezului ce este Frana. nu
devine un de datoriile sale soldat
pusca, pierdut timpul
degeaba.
E o idee gresitä a se crede, prin aceasta se
a face copil un soldat. Grija de
a este rämâne a ofiterului,
numai. Prepararea va ca
sale inziste putin asupra diferitelor ches-
privitoare la necesitatea institutiei militare, pe-
care s'ar expune româneasci din cauza
regiunilor sale bogate n'ar avaar a deprin-
derii cu de ordine supunere, etc. «Mai mult
nu se va nici un prilej a tinerile
spirite ale copiilor prin spectacole militare. Acest lucru
practicat o foarte de cari
la toate serbärile patriotice, militare sau ceremonii

www.digibuc.ro