Semiconductori

Dioda și Tiristorul

Un semiconductor poate fi definit ca un material cu conductivitate electronică,

având o rezistență cuprinsă între cea a metalelor și cea a izolatorilor. Acestea au o
rezistivitate electrică cuprinsă între 10-2 și 109 Ωcm.
Dioda reprezintă un semiconductor cu două terminale (joncțiunile p-n) având
conductanță asimetrică. Aceasta are o rezistență mică la trecerea curentului într-un
sens, iar la trecerea acestuia în sens opus dioda are o rezistență mare (ideal infinită).

Fig. 1. Schema unei diode

Tiristorul este un element semiconductor care are trei straturi p-n și trei
electrozi numiți anod (A), catod (k) și poartă (G).

Fig. 2. Schema unui tiristor

A – anod; K – catod; G – poartă.

Urmând schemele din Fig. 3, în cazul unei diode, dacă se aplică o joncțiunii
p-n o tensiune cu polaritatea – la p și + la n se va obține o îmbogățire cu electroni a
stratului p și una cu goluri a stratului n. Astfel, se produce o amplificare a barajului
din diagrama b, iar dioda este în stare blocată (mișcarea electronilor și a golurilor nu
este posibilă). Tensiunea Ui aplicată poartă numele de tensiune inversă.
Dacă polarizarea se face ca în diagrama c (+ la p și - la n), atunci se poate
realiza trecerea electronilor din zona n (zonă bogată în electroni) spre zona p (zonă
bogată în goluri). Circulația electronilor va da naștere unui curent Id care va crește
exponențial tensiunea aplicată Ud, denumită și tensiune directă.

a b c
Fig. 3. Schemele joncțiunii
a – reprezentare schematică; b – joncțiune în stare blocată; c – joncțiune în stare de conducție

1
 Astfel, datorită construcției sale, diodă va permite trecerea curentului doar
într-un singur sens.
În cazul unui tiristor, se poate observa din figură că cele patru straturi
semiconductoare p1-n1-p2-n2 sunt despărțite de cele trei joncțiuni J1, J2 și J3. Dacă
se aplică o polarizare – pe A și + pe K, joncțiunile J1 și J3 sunt polarizate în sens
invers și numai joncțiunea J2 este polarizată în sens de conducție, iar dacă se aplică
o polarizare + la A și – la K, joncțiunile J1 și J3 vor fi polarizate în sens de conducție
și joncțiunea J2 în sens invers formând o zonă de rezistență. Pentru ca un tiristor să
poată realiza trecerea curentului, electronii trebuie să poată distruge barajul
joncțiunii J2. Trecerea la stare deblocată se numește proces de aprindere care se poate
realiza cu ajutorul unui electrod de comandă.

Fig. 4. Schema unui tiristor

Aplicând tiristorului un impuls de comandă acesta se deblochează și permite

trecerea electronilor. Odată deblocat, tiristorul rămâne în starea de conducție până
când aplică un impuls pentru blocarea acestuia.
Comparând cele două semiconductoare, se poate afirma că dioda permite
trecerea curentului doar când aceasta este polarizată în sensul de conducție, pe când
tiristorul poate realiza conducția în ambele sensuri, sau doar într-un sigur sens, cu
ajutorul impulsurilor de tensiune care permit polarizarea unei joncțiuni în sensul
conducției.
Pentru ambii semiconductori s-au reprezentat diagramele de tensiuni și
curenți. Astfel, tensiunea la intrare considerată este de 770 V și 50 Hz. Se poate
observa din grafic că intervalul de conducție al diodei este relativ mai mare întrucât
aceasta nu depinde de realizarea unui proces de aprindere, cum este cazul
tiristorului.

2
 a

Fig. 5. Diagramele de tensiuni și curent pentru.

a – diodă; b - tiristor