Pai econo Popescu, G. (2001), Politic agricole, Editura ~ Riley, G. (2004), The competition policy. Col _ wow .tutO2u net i Socol, C. (2004), Oppiumile de politica _ agricuturi, Editura Economie’, Bucuresti Vincze, M. (1999), Poltict agricole in lume, Clujeand, Cluj-Napoca m nomic, Bucuresti, 2001 eegia Economies Case Stuly , Capitolul 6 Politica industriala » Editura Presa Universita Politica industriala este o metoda eficace de interventie guvema- mentald pentru corectarea functiondii ineficiente a mecanismelor piete. respectiv a incapacititii acestora de a asigura alocarea si utilizarea cficienta a resurselor jin condifiile integririi Roméniei in Uniunea European’, rolul politicitor industriale este unul fundamental, Masurile de stimulare a fertei agregate sunt esenfiale pentru economia romaneascd, in contextul junii forfelor concurentiale din cresterii capacititii de a face fafa pr Uniunea European’ Pentru potenta cresterea economica, politica industrial a Roméniei trebuie sa fie 0 politic ofensiva, evitindu-se totodati o poli tica protectionist i neproductiva, Realizarea acestui obiectiv implica in principal reducerea pierderilor si diminuarea arieratelor, precum si Selectarea societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, pe baza nui set de eriterii socioeconomice, pentru care se vor elabora st aplica programe de restructurare, 6.1, Principii, obiective si instrumente Politica industrial: totalitatea actiunilor guvemamentale in vederea stimuli ofertei de bunuri, prin modificarea stimulentelor de a intra/iesi de pe anumite piefe si/sau de a fabrica bunuri industriale (Pelkmans, 2004) Argumentele pentru promovarea unei politici industriale provin din necesitatea prevenirii si rezolvarii unor esecuri ale piefe, legate de: 1. Dimensiunea firmei ~ scara si dimensiunea firmei sunt funda- mentale in vederea cresterii competitivittii (de exemplu, in Uniunea Europeana — incurajarea ,campionilor europeni”) (argument discutabil); 2. Externalitati intre firme — cunostintele de cercetare-dezvoltare ‘yor fi furizate insuficient pe pietele libere. Studiile empirice aratd c& subvenfiile directe pe proiect, acordate de stat, au un randament mai12 Polite economice scazut decit cele finanjate de sectorul privat. O posibilé rezolv rare a acestor extemalitii s-ar putea face prin: stimularea cetcetarii comune intre firme, astfel inc firmele si internalizeze mai bine aceste externa- litati;cresterea investitiilor in capitalul uman (formare profesional, reca. lificarea si perfectionarea lucritorilor), catre firme. 3. Reputatia de calitare — firmele trebuie stimulate diferentiat pentru a produce bunuri de calitateridicatd. Solutiile furnizate de piata (prestigiul marcii, marcile comerciale, garantie, certificatele de calitate denumirile de origine etc.) trebuie imbunataite prin stimulente acordate de stat. care sunt furnizate ineficient de 4. Modelarea institutional ineficienta din partea piefei industrial trebuie s@ stimuleze (sisteme dinamice de inovare), Argumentele contra promovarii unei politici industriale sunt 1. Pot aparea ,,capwuri" ale agentilor de reglememare de c&tre firmele reglementate (si astel, un esec al actiunii guvernamentale), 2. In cazul aplicdrii unor politici industriale selective, apar feno- mene precum ineficienja X, selectia adversd, informatia asimetricd ete 3. Se poate manifesta distorsionarea concurenjei prin acordarea ‘unor subventii selective. Politica crearea unor sisteme institutionale optime Objectivele politicii industriale: ~ promovarea competitivitati pe pi ~ ajustarea industriei la modificarile industriale din economic: ~ promovarea inifiativei antreprenoriale, mai ales in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii; ~ sprijinirea activitiilor de inovare pe pia erearea unui mediu favorabil cooperarii dintre firme, in domeniile: cercetare, inovare, dezvoltare etc. ~ adancinea si ac privatizare. lerarea ajustarii structurale (restructurare_ gi Instrumentele politicii industriale Politica industriald foloseste destul de mult instrumente apartinénd Politicii in domeniul concurentei, politicii comerciale, politicii in dome- niul tehinologiei Capitotuis ~ subventii; misuri de politica comerciala ~ asistenta de ajustare din fonduri structurale; achizitii publice intreprinderi de stat; ~ ajutor conditionat pentru dezvoltare; ~ formarea profesionala; standardizarea/certificarea/calitatea, Politica industialé (in sine si prin intermediul altor politic) ‘trebuie s& aiba un promunjat caracter pro-piata ~ si promoveze o concurenti puternica: 7 Si se justfice din punctul de vedere al calitiii reglementai ~ si se manifeste printr-o politica comerciala deschisi. > si prevada consolidarea refelelor de infrastructurd In plus, misurile de politica industriald trebuie si fie ,céntarite” cu ajutorul analizei cost-beneficiu, In cadrul politicii industriale se mai promoveazi imasurt orizomale: ~ promovarea piefelor de capital de rise; ~ cresterea investifilor intangibile; formarea profesionala: Subventionarea activitatilor ce creeazd extemalitii pozitive; ~ subventii pentru cercetare; ~ subventii pentru dezvoltarea intre impiedicarea cercetirilor incompatibile finangarea activitatilor de (chiar si stabilirea unor standarde ex si aga-numitele prinderilor mici $i mifloci costisitoare in domenii considerate certificare/standardizare/calitate ante, in anumite domenii), 6.2, Politica industrial a Roma Se considera ca in Romania ultimilor 18 ani a actionat in mod liber Keee2 avantajului comparativ, ca factor obiectiv, neuttu care @ modeen Susfinerea ajustarii structurale si ameliorarea competitivitiii industriale prin standardizare, care a devenit o necesitate prioritara; ~ cresterea investiillor in capitalul uman pentru realizarea unei mai bune flexibilitifi a fortei de munca si prin marirea gradului de mobilitate (recalificare) si de perfectionare/specializare a acesteia, astfel incat s& se poati asigura o echilibrare a cereri si ofertei pe piafa fortei de Munca, precum si dezvoltarea know-how-ului si training-ului vocational si amanagementului resurselor umane; = dezvoltarea si sustinerea piefelor in continu’ expansiune (Cultura, sting, protectia mediului, biotehnologie, sinatate etc):= _ Pele economice extinderea utiizitii fehnologici informatie si pe folosigy cficienté a datelor prelucrate si gestionate de sistemele informationae nationale si internationale. 4) Dezvoltarea coopeninit industrial: ; ¢xtinderea utilizar sistemului de subcontractare prin care nreprinderile mici si mijlocii devin subfurnizori pentru marile compan industriale; inirrea climatulu investiional si de cooperare industrial, pe baza unui cadru legislativ adecvat si a injelegerilorbilaterale inte jaa Privind protejarea investiiilor, organizarea de intilniri, mese rotunde, susfinerea unor initiative Potential viabile si asistenta in deschiderea si dezvoltarea interesulul unge Parteneri strdini in cooperarea industrial atragerea unui volum mai mare de investiti directe string Pentru subsectoarele industrale care prezinta avantaje comparative tractoare si masini agricole, locomotive si material rulant, autocamioane, Constructit aeronautice, metalurgia feroasi si neferoasi, tehnica de calcul, masini yi echipamente electric, indusria limentara ete ~ identificarea de noi solutii de promovare a unor proiecte de engineering” financiar in domeniile de interes major (protecia mediului, eficienta utilizarii energiei etc,), inclusiv prin utilizana aranjamentului de , off-set’, care este o forma contractuala avantajoasd gf care obliga un ofertant strain s& investeasca in fara care achizitione echipamental. ©) Sustinerea dezvoluarit IMM-urilor — imbunatitirea mediului de afaceri; stimularea demararii afacerilor si sprijinirea dezvoltirii de TMM-uri viabile prin parghii ditecte, precum facilitarea accesului Ie surscle de finantare sila oferta de servcii de asistenti/consultanta si de informati Promovarea spiritului antreprenorial si incurajarea iniiatvel individuale, imbundtatirea pregitirii manageriale (inclusiv prin iniier! in cadrul invatimantului liceal si universitar), incurajarea colabordrii cu insttufile de invatamant superior, imbundtijiren ofertei de servicii pentru IMM-uri prin dezvoltarea de refele de consultant, de sisteme de instruire in domeniile opti _ e a serviciilor de consultant, prin interes, de sprijinire prin cofinantare a serviciilor d Gratea une ace de ate cate at ore acces nediscriminatoriu la {nformatii de piatd si servicii de management, marketing si financiare; = incurajarea activititilor care contribuie la lirgiea piefelor IMM-urilor si cu prioritate 1a dezvoltarea exportului prin susfinerea participarii la expozitii, targuri, simpozioane, misiuni comerciale, acces la publicatii si training; ih sstineteaaccesuli IMM la programele de finantare comunitare si internationale: . — asigurarea accesului la achizitiile publice, pentru procurari de materiale, lucrati gi servicti f) Promovarea coeziunii sociale: atragerea partenerilor sociali si a altor factori implicati in activitatea industriala, in procesul de politcilor = permanentizarea procedurilor de consultare a operatorilor eco- nomici si a partenerilor de dialog social, cat si a procedurilor de laborare si implementare a diseminare a informatiilor utile: - ‘obtinerea sprijinului partenerilor sociali in realizarea ajustixilor structurale; = sustinerea asigurarii unui sistem cat mai eficient de protectie sociala pasiva si mai ales activa. 8) Inifiative in restructurare $i privatizare: inchiderea capacititilor neviabile (neperformante); modemizarea, retehnologizarea si optimizareafluxurilor tchnologice din unitatiindustriale cu potential de compettivitate ; — reorganizarea activititilor indirect productive si nespecifice activitati principale, desfagurate in cadrul societafilor comerciale (exter- nalizari); = modificarea structurii organizatorice; stimularea privatizarii, cu accent deosebit pe privatizarea prin Piafa de capital b) Dezvoltarea cadrului stimulatly pentru investi a ~ inliturarea obstacolelor intimpinate de investitorit strani in Romania, si care constau in simplificarea procedurilor de inregistrare si10 autorizare a firmelor, stabilitati bancare ete. 4) Dezvoltarea pietei interne de produse industriale ~ ajustarea ofertei de produse la nivelul cereri piefe ~ cresterea cererii interme de produse industriale poate facitita dezvoltarea economiilor de scars, adincirea specializirit productici i aparifia de noi producatori. i) Asigurarea companibilitapi cu mediul inconjuritor ~ respectarea reglementirilor in domeniul protectiei mediutui inconjuritor si promovarea larga a tehnologiilor si produselor curate”; inifierea si implementarea de programe pentru’ reducerea impactului activitajilor industriale asupra mediului, concomitent cu efacerea ecologica a zonelor afectate de acestea: = cresterea cficienfei utilizirii energiei electrice, cu efecte Pozitive atit asupra eficientei economice a intreprinderilor, cat asupra Protectiei mediului prin limitarea sau reducerea emisiilor poluante ) Corelarea cu Programul de Dezvoltare Regional a Roméniei: stimularea dezvoltirii echilibrate a regiunilor, astfel incat s& se tevitalizeze zonele defavorizate si si se preintémpine producerea de noi dezechilibre; ~ ecesitatea realizirii unui sistem de comunicatii si transport modern si performant, care va determina revigorarea intreprinderilor industriale producatoare de utilaje si echipamente destinate realizarii acestuia; legistatici, eficientei serviciilor sprijinirea dezvoltrii tehmologice si a inovari, cresterea efi cienfei utilizéti resurselor umane gi a instruitii acestora, imbunatatirea calitafii mediului Capit 6 Probleme de solutionat in domeniul activititilor economice productive + Seciare generatoare de se insugent deze + Inovaraain | atoer tab promovat biecafe, edt imaes in atacen con jen reransaren vest “psa spel Inacio intogrnde [Saino pen zo pte covert So Yalae adage tect § Inearaaye red ce dicen “Dole industil sls 9 depdpt tehndoge +k management conpativiate intafonala inepindarl ota re debs cucapil a ‘rieprinrly, conducindla rez coro lbs Nivel sodzut al cir inere DigECTHT DE AGT ah Coane Tren cert | recaer Pietaae” | pemire ae one Pot Insult in Inoprind + Breen sedan pepiele intraonle ¢ ives sive | + Ups de sn pentru sctarle cu penal alt costes resus TUNE Danvaiea | sect ota riot Dezvoltarea sectorului prodlictiv gia servicilor conexe + Sera cat ca restuctr socteareor indistile Nivel genera necorespunestor ‘nor att co inate compat * Lpsa calli Pr ol retest cenit do ‘ronaia dopa be cunogtnie demenagement a , Ten] ski ger sco catcare os | spit anteprenrial Intarirea competi actitélor economics promovarea sector privat Sursa: www gov ro, Programul Najional de Dezvoltare 2000-2010, Bucuresti, i007Pte economice intrebari ree: 1. Cum argumentati necesitatea politicii industriale? 2. Care sunt obiectivele politicii industriale? 5. Ce Instrumente de polities industriala ar trebui folosite in Romania? 4. Este necesar ca politica industriala a Romanici s& aiba un ronunjat caracter pro-piata? 5. Cum considerati implementarea masurilor orizontale in cadrul instrumentelor politicii industriale? 6. Structura industriali a Romaniei este una optima? Care sunt famurile ce trebuie stimulate pentru a face fata presiunii fortelor concurenfiale din Uniunea Europeani? 7. Care sunt ramurile industriale care integrarii Romaniei in Uniunea Europeana? 8. Care sunt obiectivele Strategie’ de politicd industriala a Roméniei? 9. Existd obiective potential-conflictuale in Strategia de politica industrialé a Roméniei? 10. Care” sunt progresele inregistrate de Roménia privind integrarea in Uniunea European, din punctul de vedere al polite industriale? stig@/pierd in urma incurajare in economia roméneasca Un proces reusit de erestere evonomicd presupune dou provese mentale: restructurarea sectorulsi vechilor intreprinderi si stimu: {area intarii pe piati @ noilor intreprinderi. Restructurarea sectoralay Yechilor intreprinderiincumba impunerea unor constrangeri bugetare tari {nteprindeilo si bancilor. Aceasta presupune eliminarea metodelor prin care resursele publice sunt canalizate spre aceste dou sectoare climinarea exceptivilor de la plata impozitelor, “a. trancferwilor Syasifiscale, a creitelor neperformant etc. In plus, disciplina presupune climinarea procesclor prin care privatizarea se identifica cu un proves pac, cu satisfacerea intereselor cdutitorilor de rentd, a generalisarit jnomenelor de hazard moral, informatie asimetick et. In multe dine arile in tranziie, stimularea intarii pe piafé a noilor firme & fos Menard de ipsa fefomelor stuctuale cares favorizeze ines Ne referim aici la caltatea bunurilor public oferte si la extinderea obstacolelor asupra liberei concurente, eoes sEnaind @) Analizayi modul in care s-a flicut restruetw eehlorinreprndert in sistema dsr dn Romi . men b) Identficafi principal factori care au constr intr 4 a noilor firme in sectorul industrial din Romania ; noilor firme in economia romdneasca? Studiu de caz 2 / Specializarea industriei prelucritoare romanesti Tipul de specializare a resurselor alocate in industria Drelucritoare romaneasea : [inalti tehnol Cc. ipecializare poritivd de lask & ~ sia in Tat spate" {C|weimen supercar inter de varia Ta apdninine [A] Lipsd de specialize saw specaliare de A r situafia in care ponderea ari Intensitate mare a in treimea_medie a forfi de munca de respecte liticare redus ba Specializare negati entaré i bautui | A SP Atimentara Pau + ponderea se giseste a FE He marcheaza ramurile pentru care ponderle depisese limiteleintervalelor considerate casi B respective se afl i de clasi C ~ cand treimea inferioera Alte subsisteme C Sursaz Dinu, M. (coord), Economia Romeniei. Sistenmil de comp Diagnostic structural, Editura Economicd, Bucuresti, 2002.199 1 Pol econonie ri reprezentative din Uniunea Europeans [ Co r Spearman 4 Tara [Sania - ITALIA (oo) | [peters (oon) PORTUGALIA (01) [Ranta (008) | DANEMARCA | (0.05) reg uxtt [paws xs] _OLANDA 38.30% NS SUEDIA 35.47% | NS] _FINLANDA | 38268 —[- "ngs Sarsa: Dinu, M, (coord), Economia Rominiei. Sistemul de compan. Diag structural, Editura Economie’, Bucuresti, 2002. Analizat 4) compatibilitatea— modelului structural al prelucrdtoare roménesti cu cel al Unni Europene, b) existenta unei specializari ineficiente in cadrul industriei prelucritoare roménesti, | ©) care sunt ramurile industriale care au céstigat in urma | ‘iberalizarit comertului cu UE? Dar eele perdamte? | 4 principalele tendinge care se vor inregistra in domeniul exporuurilor de produse industriale edtre UE. industriet Capitola s Bibliografie on, ira Mr Hl, 2001 a, AK’Me, 2001), Europe Union Ed 201 wee Green Smite, Miche (editor) (200), Stare Unni Baron on ab Europa, Bucuresti "iardelea, D. (2001), Economia Romani. Sistemul de compan. Diag structural, Editura Economic’, Bucuresti milo Cu cers roa C2 ditoare romaneascts 1990-1998. it ao nrc mn itura CNI. Coresi, Bucuresti lkmans, 1. ( 7 ue 7 editia a doua, Institutul European din Romania, Bucuresti pe, European Comission, Sapir, A. (2003), An agenda for a Growing Europe, Europ Ji. Metoda i analiza economicd, 103), Integrarea europeand. Metoda yi anal Brussels, 0, Chisintu, 2000 Tsoukalis, L. (2000), Nowa economie europeand, Editura Arc, Chis