INTRODUCERE

Pielea reprezinta o oglinda care ne reflecta starea de sanatate si ne exprima stilul de viata.
In prezent, exista numeroase posibilitati de ingrijire, o varietate de produse si tratamente
cosmetice din ce in ce mai sofisticate care ne ajuta sa avem o piele frumoasa si sanatoasa.
Produsele cosmetice fac parte din viata noastra, a tuturor.Desi multi sunt tentati sa afirme
ca produsele cosmetice se adreseaza in special femeilor, studiile de piata au aratat faptul ca exista
preocupare pentru ingrijirea si intretinerea sanatatii pielii si in randul barbatilor. Exista, de
asemenea, o gama variata de produse cosmetice special concepute pentru ingrijirea pielii delicate
a copiilor.
Spre deosebire de cosmeticele clasice, dermatocosmeticele schimba parametrii pielii si o
ajuta sa redevina sanatoasa actionand, atat asupra efectului, cat si asupra cauzei problemelor. De
asemenea, dermatocosmeticele sunt testate perioade mai mari de timp atat pe voluntari sanatosi,
cat si pe cei cu probleme de piele si sunt considerate extrem de eficiente si sigure pentru pielea
cu probleme.
In compozitia produselor cosmetice se regasesc substante sintetice sau naturale, coloranti
cosmetici, conservanti, parfumuri, filtre ultraviolete care asigura realizarea unor produse de
calitate care sa nu afecteze sanatatea consumatorilor. Ele sunt dedicate pielii sanatoase, daca sunt
aplicate pe pielea cu probleme pot chiar sa agraveze starea afectiunii.
Multe produse cosmetice sunt comedogene, adica determina aparitia punctelor negre prin
obturarea porilor pielii in urma aplicarii
Dermatocosmeticele se deosebesc de cosmeticele clasice prin prezenta ingredientelor de
calitate superioara si a conservantilor alesi riguros pentru a evita reactiile alergice. Au o formula
speciala care le asigura o toleranta buna si sunt concepute astfel incat sa raspunda nevoilor
particulare ale fiecarui ten in parte. Sunt hipoalergenice (risc de alergie redus comparativ cu
cosmeticele obisnuite), non comedogenice (produsul nu induce aparitia de puncte negre) si sunt
testate dermatologic atat pe pielea sanatoasa cat si pe cea cu probleme.
Produsul cosmetic este utilizat pentru curatirea, intretinerea si infrumusetarea pielii.Nu
produce schimbari in structura sau in functiile pielii. Este aplicat pe pielea intacta si in alegerea
lui se tine cont de tipul de piele si de gradul de imbatranire a acesteia. Produsele cosmetice se

1
gasesc atat in farmacii, cat si in magazine, au preturi mai mici decat dermatocosmeticele si
beneficiaza de o publicitate agresiva fiind, astfel, mai cunoscute consumatorilor.Cosmeticele
reprezinta un aspect primordial in viata tuturor, reprezentand in primul rand atitudine pentru noi
toti.

CAPITOLUL I
PIATA PRODUSELOR COSMETICE

2
 1.1. PREZENTARE GENERALA
1.1.1. ISTORIA PRODUSELOR COSMETICE
Arheologii au gasit evidente ale existentei produselor cosmetice in Egipt datand mult mai
inainte de anul 4000 I.C.Au gasit obiecte vechi cu farduri de ochi si dovezi ale folosirii
unguentelor frumos mirositoare.In Egipt se aplica pe fata o pasta verde stralucitoare din minerale
de cupru care dadea culoare si definea trasaturile fetei. Se foloseau uleiuri parfumate si se pictau
sprancenele cu fard de ochi (o crema facuta din grasime de oaie si praf de plumb).
Cosmeticele grecilor erau pastrate in cutii complicate. Rujul inrosea obrajii si erau folosite
pudre albe pentru indreptarea ridurilor. Femeile foloseau ca ruj culoarea ocru, un clei combinat
cu fier. Ca sa arate mai tinere, isi pictau palmele cu henna, o culoare rosu-maronie.
In China si Japonia foloseau crema din praf de orez cu care isi pictau in alb fata si parul, isi
smulgeau sprancenele iar dintii erau colorati in negru sau auriu. Femeile obisnuiau sa isi faca un
semn rosu in mijlocul fruntii. O practic asemanatoare mai exista inca in India si in Nepal, unde
aceasta semnifica o angrenare in viata spirituala sau religioasa.
Romanii foloseau excremente de crocodil pentru noroiul din bai, faina de orz si unt pentru
cosuri, grasime de oaie si sange pentru lustruirea unghiilor. Barbatii si femeile isi vopseau adesea
parul in blond. Vopselele erau foarte caustice si multi au chelit trebuind sa poarte peruci.
In Italia si mai ales in Roma, folosirea alifiilor si a fardurilor a fost foarte raspandita. In
numeroase pravalii de specialitate se vindeau diferite produse de parfumerie. Ovidiu, in "Ars
amandi" ("Arta iubirii"), a descris folosirea unor preparate cosmetice. El a publicat si un cod al
cochetariei - "Cosmeticele lui Ovidiu", acesta fiind un vechi formular de retete cosmetice.
Medicul imparatului Traian a publicat si el un formular de cosmetica, reproducand in parte
retetele reginei Cleopatra. Aceasta lucrare s-a pierdut in timp, dar partile ei principale au fost
reproduse de catre medicul roman Galenus, intemeiatorul galenicei, arta si stiinta prepararii
medicamentelor. Parfumurile si produsele cosmetice s-au bucurat in tot imperiul roman de o
mare cautare.
In Evul Mediu au aparut parfumurile cu alcool vandute in Europa de cruciati. Reginele din
Italia foloseau ruj de buze roz. Pe timpul reginei Elisabeta a Angliei colorarea parului in rosu era
o adevarata moda. Femeile dormeau de asemenea cu bucati de carne cruda pe fata pentru

3
prevenirea ridurilor. In Europa cosmeticele erau folosite de aristocratie, de persoanele de la
curtile regale. Franta si Italia devin centrul producerii lor. Folosirea plumbului in producerea
cosmeticelor a provocat multe probleme fizice si chiar moartea.
Cruciatii au fost cei care au adus din Rasarit, printre altele, si diferite produse
cosmetice,generalizandu-se astfel folosirea lor in toata crestinatatea. Din 1600, stiinta cosmetica
a fost raspandita intre diferite grupuri: alchimisti, barbieri, farmacisti, coafori, cameristi si chiar
doamne nobile.In zilele noastre datorita marilor descoperiri ale chimiei moderne, industria
parfumurilor si apoi cea a produselor cosmetice au fost revolutionate
Cea mai larga utilizare o are rujul rosu de buze.Produsele cosmetice s-au dezvoltat odata cu
industria filmului si a modei.
Prima formula de deodorant a fost inventata in 1888 de un inventator necunoscut in
Philadelphia si a fost recunoscut ca fiind primul produs care previne mirosul. In 1940 Helen
Barnett Diserens s-a alaturat echipei de productie a primului deodorant si la sugestia unei colege,
au dezvoltat impreuna pe furis un alt deodorant numit “ball point” pen - deodorantul cu bila.
Acest nou tip de aplicator de deodorant a fost testat si produs in America in 1952. Produsul a fost
un succes. In 1960, fabricile de deodorante se preocupau de cum sa obtina deodorantele aerosol
intr-un tub inchis. Primul deodorant aerosol a fost lansat in 1965.
Parfumul este vechi de sute de ani. Cuvantul “parfum” vine din cuvintele latine “per
fume” - prin fum. Una din cele mai vechi intrebuintari ale parfumului este arderea esentelor si
ierburilor aromate folosite in serviciile religioase. Egiptenii au fost cei care au introdus parfumul
in cultura lor, apoi chinezii, hindusii, israelitii, arabii si grecii. In Egipt, folosirea sticlutelor
pentru pastrarea parfumului dateaza din anul 1000 I.C. Egiptenii au inventat sticla iar sticlutele
pentru parfum au fost unele dintre cele mai utilizate obiecte din sticla. Egiptenii isi ungeau
corpurile cu uleiuri aromate si le foloseau atat ca produse cosmetice cat si cu uz medicinal.
Utilizarea parfumului s-a raspandit apoi in Grecia, in Italia si in lumea islamica. Parfumul s-a
bucurat insa de succes in secolul XVII mai ales in Franta. La curtea regala, parfumul nu era
folosit numai pe piele ci si pe mobila si haine. In secolul XVIII s-a inventat apa de colonie care
se amesteca in apa pentru baie si in vin ca apa de gura. Sticlutele devin populare pentru
ambalarea parfumului si designul lor incepe sa ia amploare. Chiar se fac aliante intre
producatorii de parfumuri si producatorii de sticlute pentru exclusivitate. Apar marile case
producatoare de parfum: Coty, Chanel.

4
 1.1.2. EVOLUTIA PRODUSELOR COSMETICE
Piata cosmeticelor a avut parte, in ultimii zece ani, de curbe ascendente si descendente,
aflate in strinsa corelatie cu starea economiei rominesti si manifestate, in principal, prin puterea
de cumparare a populatiei.
Piata cosmeticelor a evoluat diferit de-a lungul timpului, la acest fapt contribuind numerosi
factori, cum ar fi: nivelul de trai si de educatie al consumatorilor, calitatea produselor, pretul
acestora, natura nevoilor pe care le satisfac, ambalajul, tara de provenienta, notorietatea marcii si
a casei producatoare si, nu i ultimul rind, mesajul de lansare.
Trebuie remarcat faptul ca, in Romania, consumatorul este deschis mesajului publicitar mai
mult decit in tarile vecine. Chiar daca acest lucru pare surprinzator, sa nu uitam insa ca doar un
procentaj infim (aproximativ 4%) din venitul lunar impozabil al unei familii este cheltuit pe
produse nealimentare. in materie de cosmetice, aceasta realitate se manifesta prin achizitionarea
produselor de stricta necesitate si prin faptul ca pretul primeaza asupra calitatii
Confuzii mai mult sau mai putin justificate: creme de intretinere folosite ca baza de
machiaj, creme pentru ten gras aplicate pe tenuri uscate, spumante de baie utilizate ca geluri de
dus, rimeluri rezistente la apa ilaturate cu demachiante obisnuite, balsamuri de par i loc de
sampoane, deodorante pe post de ape de toaleta, creme de noapte confundate cu cele de zi - iata
doar citeva dintre cele mai frecvente atitudini negative intilnite in rindul consumatorilor. Se pare
ca, in 80% din cazuri, avem de a face cu o perseverenta rezistenta in asimilarea noutatilor.
Puterea de cumparare reprezinta o explicatie plauzibila, dar insuficienta.
Lipsa educatiei in domeniul prevenirii imbatrinirii tenului, de exemplu, este un alt factor
important in comportamentul consumatorului roman. De aceea, in Rominia, spre deosebire de
alte piete, focalizarea este pe farduri si pe parfumuri sau ape de toaleta si mai putin pe produse
destinate ingrijirii fetei si corpului.Este de mentionat aici si importanta mass-media in explicarea
beneficiilor utilizarii anumitor produse de intretinere si infrumusetare. Astfel, in presa scrisa, mai
ales in revistele de specialitate, pe linga reclamele platite de distribuitori, spatii considerabile
sunt acordate articolelor explicative sau de prezentare a noutatilor.

1.2. PRODUSELE COSMETICE IN ROMANIA

5
 La avantul industriei cosmetice a contribuit chimia.Introducerea metodelor stiintifice de
lucru, uniformizarea procedeelor tehnologice, precizarea calitatilor materiilor prime in controlul
produselor cosmetice finite au ridicat prepararea cosmticelor din stadiul de arta
mestesugareasca, empirica, la acela al uneia din ramurile tehnologiei chimice.
In tara noastra nu a existat o industrie cosmetica propriu-zisa. Aceasta era reprezentata
doar de circa 100 laboratoare mici, conduse in general de catre nespecialisti.
Astazi, in tara noastra functioneaza unitati industriale, ca Intreprinderea Miraj – Bucuresti,
Farmec - Cluj Napoca , Stela – Bucuresti ,Nivea – Brasov .
Pentru clasificarea produselor cosmetice, ca si in alte domenii ale tehnologiei chimice, sunt
utilizate urmatoarele criterii, si anume : modul de intrebuintare si efect , modul de prezentare etc.
; insa cel mai frecvent intalnit este modul de clasificare in functie de finalitate si respectiv de
scopul utilizarii – scopuri de fapt pentru care sunt create toate produsele cosmetice.
I. Articole de parfumerie
o ape de colonie
o toaleta
o parfumuri
o spray-uri
Produse de toaleta
a) paste de dinti si alte produse pentru ingrijirea cavitatii bucale- paste de dinti, ape de
gura, produse pentru curatirea protezelor
b) creme de obraz (tuburi, spray-uri)
c) sapunuri de toaleta
d) produse pentru baie – spumanti de baie, sapunuri
e) deodoranti si antitranspiratie : tip Quick,Gel, pudra
f) Diverse: creme depilatoare, dizolvant, lac de unghii
II. Produse pentru ingrijirea epidermei si pentru infrumusetare
a) creme si emulsii de fata, maini , corp(pentru ten normal,uscat si gras)
b) produse pentru plaja : creme si emulsii pentru bronzare, pentru calmarea arsurilor
c) lotiuni (antiacnee, demachiante, dupa ras, calmante dupa depilare )
d) produse de fardare : pudre, fond de ten, fond obraz, rosu de buze, rimel pleoape, tus
pleoape
6
 III. Produse capilare
a) produse de splare si colorare a parului : sampoane (antipeliculare, antiseboree, cu
diverse extrase); sampoane colorate tip (Cromoplatin), vopsele colorante pentru par gene,
sprancene
b) fixativ-fixatori-lotiuni capilare.Fixatori (inainte de coafat).Lacuri de par,
briantine,lotiuni, solutie permanent la rece .
Produse cosmetice cu diverse destinatii
c) pentru autoturisme – antisare
- antirugina
- antiinghet
- sampoane
d) pentru curatirea si intretinerea articolelor textile , din piele si blana – impermeabilizari
- curatat gulere
- creme de incaltaminte
c) pentru curatirea si intretinerea locuintei
d) deodorante si odorizante casnice
Datorita multitudinii scopurilor si utilizarilor produselor cosmetice ce determina
diversitatea lor, precum si formele complexe de realizare a produselor comerciale, industria
fabricarii acestora este poate cea care reclama materii prime si auxiliare pe cat numeroase, pe atat
de diverse si care cunosc o dinamica de dezvolatare ascendenta, permanenta si in continua
completare.
O trasatura comuna tuturor materiilor prime cosmetice , in afara de marea lor diversitate, o
constituie puritatea deosebita ce trebuie sa o aiba .
Industria cosmetica isi are resursele de materii prime din toate cele trei regnuri naturale,
animale, vegetal si mineral, precum si produse de sinteza, care ocupa, de asemenea , un rol
important si care sunt din ce in ce mai mult asimilate si diversificate( asa cum este cazul
glicerinei sintetice, al vitaminelor , al hormonilor etc) .

7
 Componente Componente
solide lichide

D Solubilizare D

Filtrare Impuritati

mecanice
Depozitare

intermediara

Decantare

Filtrare sub presiune pe mase filtrate

Solutii
Impuritati
moleculare sau
coloidale

mecanice

Ambalare Gaz
propulsor

Ambalare
tip aerosoli

Produse de
parfumerie Spray-uri

1.Fluxul principal pe operatiuni al proceselor de obtinere a produselor de parfumerie si

a lotiunilor
8
 Ca orice clasificare, si aceasta nu trebuie privita in mod rigid, deoarece unele produse
socotite ca materii prime auxiliare pot fi in unele formule (retete) materii prime principale ;astfel
solventii pot fi considerati tot ca excipienti;emulgatorii sunt materiale auxiliare pentru prepararea
cremelor si a emulsiilor, dar pot fi , si sunt, baze importante ale cremelor etc..
Pentru simplificare, desi criteriul de clasificare nu este in totalitate unitar, materiile prime
de uz cosmetic se grupeaza cel mai frecvent in urmatoarele categorii: materii grase (grasimi),
ceruri, derivate mixte,derivati ai petrolului, extrase fiziologice, produsi chimici organici si
anorganici.

Componente Componente
lichide (apa, solide
Materie
parfum, etc.) (pigmenti
grasa
Ca3(PO4)2;ZnO
,CaCO3)
Topire
D D

Filtrare pe filtru cu panza

Emulsionare sau suspensionare in malaxoare

D
Impuritat
i
mecanice Emulsii Suspensii
(creme)
(creme)

Omogenizare

Ambalare

Consumator

2.Flux principal pentru obtinerea cremelor

Clasificarea produselor cosmetice si de parfumerie
Tehnologia obtinerii produselor cosmetice si de parfumerie reprezinta o specialitate a
chimiei organice, caracterizata prin specificitatea operatiunilor, a utilajelor si a metodologiei de
9
lucru.Operatiunile sunt, in general, fizice, de conditionare a amestecurilor obtinute din materiile
prime folosite conform recepturilor.Materialele prime necesare obtinerii produselor cosmetice nu
fac obiectul domeniului, ci sunt procurate din alte industrii chimice.Ele sunt substante de
provenienta naturala sau sintetica obtinute prin tehnologii bazate pe procesele chimice
fundamnetale.
Tehnologiile de obtinere a produselor cosmetice si de parfumerie pot fi grupate prin ceea
ce au ele in comun,functie de produsul final ce trebuie realizat.Astfel, exista o tehnologie
generala pentru obtinerea produselor cosmetice solide (ruj,rimel.creioane contur etc.), alta pentru
obtinerea produselor de parfumerie ,alta pentru obtinerea cremelor si asa mai departe.
In cadrul fiecarei linii de fabricatie, prin schimbarea retetelor atat din punctul de vedere al
materiilor prime chimice cat si al dozarii lor, se pot obtine variante de produse finite care sa
difere intre ele prin culoare ,parfum , consistenta etc. .De aceea in figurile 1.2 si 1.3 au fost
concentrate procesele tehnologice prin specificitatea lor pe linii de fabricatie.Sunt prezentate
numai fluxurile pe operatiuni fara descrierea modurilor de lucru, deoarece ele difera de la
sortiment la sortiment , ca timpi de realizare a fazei respective.
Operatii si utilaje specifice
Asa cum s-a putut constata, indiferent de produsul fabricat, tehnologia produselor
cosmetice se bazeaza pe cateva operatii comune ce au un caracter general, ca
topire,solubilizare,decantare, filtrare, amestecare, (malaxare) etc. , operatii ce se realizeaza in
utilaje specifice.
De mentionat este faptul ca utilajele necesare realizarii operatiilor de sinteza si
conditionare a produselor cosmetice sunt specifice domeniului.
Din punct de vedere al utilajelor specifice,ele se folosesc atat pentru pregatirea materiilor
prime, precum si pentru efectuarea proceselor propriu-zise , au o flexibilitate si o elasticitate din
punct de vedere al sorturilor de produse care se obtin.

Industria produselor cosmetice detine recordul din punct de vedere al frecventei de aparitie
a noului, chiar in cazul produselor de serie – fabricate in flux continuu sau discontinuu.
De aceea,din multitudinea tipurilor de produse cosmetice ce se obtin in fata noastra , se vor
prezenta in acest capitol numai preparate cu valoare de model (simbol) reprezentativ pentru clasa
(grupa) de produse.

10
 Sapunurile de toaleta trebuie sa fie cat mai neutre, pentru a nu fi iritante.Astfel, trebuie
fabricate din grasimi purificate si in orice caz supergresate cu lanolina, derivati ai
lanolinei,colesterina sau crema, in cazul folosirii lor pentru tenurile uscate sau
sensibile.Principalele indicatii pentru sapunurile medicinale sunt:
- sapunul de sulf este recomandat in seboreea pielii, contra acneei, precum si impotriva
matretei grase a pielii capului.In reteta se utilizeaza sulf precipitat, in proportie de 10 % ;
- sapunul gudron-sulf contine 5 % gudron si 10 % sulf.Este indicat pentru ingrijirea pielii
grase, combaterea matretei grase, a pielii sensibilizatede enzeme, ca si boli parazitare (diferite
ciuperci)
- sapunul ichtiol contine 3 % inchtiosulfonat de amoniu.Este recomandat pentru
combaterea diferitelor inflamatii ale pielii, cosuri, acnee etc. ;
- sapunul borax se recomanada in general persoanelor cu pielea sensibila .
Substantele active respective se introduc in sapunul medical in momentul malaxarii
taieteilor, incorporarea perfecta efectuandu-se in continuare prin valtuirea acestora.Avand in
vedere scopul si conditiile in care se folosesc sapunurile medicinale, este recomandat ca aceasta
sa nu fie parfumate si nici colorate.
Sampoanele pentru par se fabrica sub forma fluida sau de crema ori mai rar din
praf.Formulele mai vechi de “ sampoane clasice”se bazau pe utilizarea solutiilor de sapun de
cocos sau palmist cu continut de 12-25 % acizi grasi alaturi de alte componente, dar care
prezentau dezavantaje.De aceea, formulele de sampoane moderne se bazeaza pe alchisulfonati ,
alcooli polietoxilati,alchiletersulfati impreuna cu adaosuri pot fi: lanolina, ou, lecitina, vitamina
F, extracte vegetale etc. .
La alegerea si folosirea sampoanelor se tine seama de natura parului (uscat, gras, normal)
si de culoarea lui .
Procesul de fabricare se diferentiaza dupa calitatea sampoanelor astfel :
- sampoanele fluide se obtin prin simpla solubilizare, la rece sau la cald , a componentilor
retetuali, in care predomina cei lichizi.La nevoie se filtreaza.
- sampoanele cremoase se prepara in malaxoare speciale, cu turatii foarte lente, spre a nu
spuma.In final samponul este dezaerat sub vid.Dupa dezaerare este necesara macerarea in decurs
de cinci zile in incaperi cu temperatura scazuta de 5- 10 %.Urmeaza ambalarea in tuburi sau
flacoane.

11
 Stabilitatea spumei sampoanelor pe baza de laurilsulfati sau laurietersulfati se realizeaza
prin incorporarea dietanolamidei acidului lauric etc. .
Pastele de dinti sunt suspensii de substante solide cu caracter usor abraziv, intr-un gel
constituit din substante mucilaginoase macerate in apa (esteri ai celulozei).In retele clasice, ca
agent coloidal pentru obtinerea gelului se utilizeaza sapunul din grasimi alimentare.Dupa rolul
pe care-l au componentii din pastele de dinti, pot fi clasificati astfel :
-Substantele de curatire mecanica, prin actiunea lor abraziva
-Substantele de spalare a resturilor suprafetei dintilor.Se intrebuinteaza laurilsulfatul de
sodiu.
-Lianti, care ajuta la aformarea si stabilirea suspensiei de ingredienti pulveruenti, in
amestec cu restul componentilor fluizi: coloizi hidrofili, care impreuna cu apa dau geluri
vascoase.
-Umectantii, cei ai utilizati fiind glicerina si sorbitolul.Datorita vascozitatii lor
ridicate,aceste substante maresc stabilitatea suspensiilor.
-Substantele de indulcire – in special sarea de sodiu a zaharinei, ciclamatul de sodiu etc. ,
sau amestecul lor cu efect sinergic.
-Sustantele active cu efect specifi variaza in functie de marca pastei de dinti respective.De
exemplu : fluorhidrati de amine alifatice pentru combaterea cariilor , benzooxipiridina pentru
albire etc.
-Substantele colorate- clorofila pentru nuante verzi, albastrul de metilen pentru nuante
albastru pal, rodamina, eozina sau carminul pentru nuante roz-rosii.
Pentru o reteta echilibrata trebuie pastrat un anumit raport intre abrazivi, liantisi umectanti.
Ph-ul pastelor de dinti variaza in functie de reteta aplicata.Astfel, pastele de baza de sapun
au pH-ul intre 9,5 si 10,5 ; cele pe baza de deteregenti, cu arome de sapun, 7,5-9 etc. .
Pentru a fi eficace, pastele cu saruri de fluor trebuie sa aiba pH-ul acid, intre 4,6 si 5,5 .
Fabricarea pastelor de dinti fig 1.4 consta in formarea prealabila a gelului din lianti si
umectanti,la care se adauga treptat substantele de curatire-abrazive si in final spumatul
(sub malaxare foarte lenta spre a evita aerarea masei ).In functie de felul liantului, pastele de
dinti se fabrica la cald sau la rece.Ultima operatie este dezaerarea sub vid , la minimum 0,05
atm.,care se efectueaza tot in malaxorul initial 1.Daca nu se dispune de malaxoare moderne,
prevazute la fund cu mori-turbine de omogenizare 2, pasta obtinuta in malaxoarele clasice este

12
omogenizata prin valturile 3 sau cu rolele 4 si apoi dezaerata.Urmeaza umplerea si ambalarea.
Spre a da luciu placut pastelor de dinti , in afara de dezaerare se incorporeaza
Si cantitati mici de ulei de vaselina.Avand in vedere scopul in care sunt folosite pastele de
dinti este necesar un control riguros al calitatii tuturor materiilor prime, cat si asigurarea
conditiilor optime de igiena , in timpul fabricarii.De exemplu carbonatul de calciu trebuie sa fie
lipsit de oxid de calciu cu un grad de alb ridicat si foarte fin.
Cremele de ras sunt produse cu consistenta pastoasa.
Se fabrica in doua calitati: creme spumoase- cu un continut de circa 38 % acizi grasi- si
nespumoase , primele fiind cele mai raspandite.
Ca materii prime se folosesc : stearina, acidul miristic sau palmitic, uleiul de cocos,KOH
sau NaOH si trietanolamina, iar ca adaosuri:glicerina,acidul boric, mentolul, lanolina sau
derivatii ei si tenside sintetice, pentru reglarea spumei.La fabricarea spumelor de ras se
recomanda sa se utilizeze apa distilata sau demineralizata.
In fig 2.0 se prezinta o schema tehnologica de principiu pentru obtinerea cremelor de ras.
Pentru saponificarea cremelor de ras se procedeaza astfel: in malaxorul 1 cu duplicat se
introduce cea mai mare parte din solutiile de alcalii, glicerina,trietanolamina si apa
distlata,prevazute in retea de fabricatie.Se incalzesc la 80 grade.Intr-un alt cazan duplicator 3 se
incalzesc separat, tot la 80 stearina, acizii palmitic si mirirstic, uleiul de cocos si eventual.Dupa
filtrare in filtrul 4 , amestecul se introduce, sub continua malaxare,peste componentii fluizi
retetuali, din malaxorul de saponificare .
Se introduce apoi in a doua parte din solutia de hidroxid de potasiu, pentru continuarea
saponificarii.Urmeaza introducerea sub agitare a acidului boric, dizolvat in apa calda.De indata
ce masa a devenit omogena se adauga o ultima parte din solutia de hidroxid de potasiu, care
produce fluidificarea masei, apoi restul de solutie de soda caustica si ultima parte a stearinci,
toate sub malaxare continua.Dupa sfarsitul saponificarii se determina alcalinitatea, pentru a se
obtine in final- la nevoie prin adaos corespunzator de acid stearic – o usoara aciditate organica de
1,5 -3,5 %.Se continua malaxarea pana ce cremea s-a racit la 30 grade.
Deoarece acizii grasi din uleiul de cocos sunt iritanti pentru piele, de multe ori uleiul de
cocos este saponificat separat, pentru a se asigura perfecta lui saponificare.
Compozitita de parfum se incorporeaza la rece, sub usoara malaxare.Crema se lasa la
macerta, in camera de racire 2, timp de 2-3 saptamani.In aceasta perioada are loc fenomenul de

13
siderare, ca urmare a cristalizarii acidului stearic, aflat in exces.Produsul siderat se umple in
tuburi flexibile de aluminiu.Se mai produc si creme de ras nespumoase, mai putin solicitate in
tara noastra.Cremele nespumoase sunt in fond creme-stearati, puternic supragresate.
Produsele de parfumerie alcoolice – ape de colonie si de toaleta- se obtin prin inglobarea
compozitiilor de parfum intr-un excipient, cu rol de solvent sau de vehicul, ce poate fi
lichid,solid sau cremos.Cei mai utlizati sunt excipientii lichizi, in special alcool etilic, ca atare
sau in amestec cu apa.Apele de colonie, de toaleta si parfumeriile sunt solutii alcoolice de
diferite concentratii, continand uleiuri de parfum,de obicei usor colorate cu coloranti
artificilai.Uleiurile de parfum, denumite si compozitii de parfum,sunt amestecuri de uleiuri
naturale si sintetice,preparate dupa anumite retete, carora pentru a le mari persistenta, li se
adauga si fixatori.
Apele de toaleta prezinta,de obicei, buchete speciale,neintalnite ca atare in natura.In afara
de mirosurile tip fantezii,apele de toaleta, ca si cele de colonie, pot avea diferite buchete florare,
bine precizate.Aceste produse contin intre 20 si 50 g ulei de parfum la litru, taria lor alcoolica
variand intre 70 si 75 %.
Parfumurile sunt cu totul asemanatoare apelor de colonie si de toaleta , cu deosebire ca au
un continut mai ridicat de ulei de parfum si implicit o concentratie alcoolica superioara.In
parfumuri nu se introduce apa.Rezulta ca procesul de baza al obtinerii apelor de colonie, de
toaleta si al parfumurilor este solubilizarea uleiurilor de parfumin alcool, in diferite
concentratii.Urmeaza macerarea produselor care, in functie de calitate. Dureaza minimum 20 zile
si apoi filtrarea pana cand filtratul este perfect limpede.Pentru umplerea flacoanelor cu ape de
colonie, de toaleta si a parfumurilor se folosesc masini ce lucreaza sub vid la nivel constant.
Prin macerare sau maturizare produsii isi imbunatatesc mirosul,buchetul.Din punct de
vedere chimic, in timpul macerarii au loc o serie de procese, lente: esterificari,
eterificari,alcoolize,etc., care conduc in final la obtinerea unui grad de finete superior celui avut
anterior.
Cosmetice pentru machiere.Cele mai importante sunt pudrele si fardurile,rosul de buze,
lacurile de unghii si vopselele de par.Pudrele si fardurile sunt produse necesare infrumusetarii
tenului, care estompeaza sau mascheaza unele mici defecte inestetice ale fetei.Pudrele moderne,
ca si fardurile, sunt amestecuri foarte intime de diverse materii prime pulverulente, avand o
mare finete.Pudrele de calitate trebuie sa fie lejere aderente,anctuoase si sa se aplice cu mare

14
usurinta (glisante).In acelasi timp, ele trebuie sa aiba o mare putere de acoperire, sa confere un
aspect mat si sa fie usor absorbite.
Materiile prime de baza pentru pudre si farduri sunt: talcul(silicat de magneziu
hidratat),caolina coloidala, oxidul de zinc si dioxitul de titan, stearatul de zinc si de magneziu,
carbonatul de calciu, de magneziu si hidroxi-carbonatul de magneziu,pudra de matase, colorantii
naturali (pigmenti) si mai ales cei sintetici,parfumul etc. .
Procesul tehnologic consta in :sitarea componentilor, omogenizarea acestora in malaxoare
orizontale, incorporarea colorantilor, omogenizati perfect si diluati in prealabil intr-o parte din
corpul pudrei,incorporarea carbonatului de magneziu parfumat in masa colorata,trecerea prin
mori forplex sau omogenizare tip ventilatoare,respectiv instalatii de micronizare si in final
ambalare .
In cadrul pudrelor compacte- pe langa cantitati reduse de lanolina- se adauga ca lianti
mucilagii sau esteri grasi pentru a ajuta compactarea, ca exemplu : stearati,miristati plamitati de
izopropil,ceruriamidon si chiar u emulgator.
Cosmetice antisolare-se prezinta sub forma de lotiuni, creme sau emulsii fluide. Schematic
ele sunt constituite dintr-un excipient substanta filtranta sau ecran si adjuvantii cu rol de ingrijire
a pielii ce a fost expusa soarelui si in general intemperiilor atmosferice.
Substantele filtrante actionand selectiv , nu opresc radiatiile pigmentogene.Exemplu de
filtre solare selective sunt:silicatul de fenil si mai ales de metil, esterii acidului antranilic ,
oxicumarinele, sulfatul, clorhidratul sau oleatul de chinina, difenilglioxalona si trioleatul de
digaloil etc. .
Produsele cosmetice sub forma de aerosoli.Initial, prin termenul de “aerosoli”, in sens fizic
se intelegeau numai anumite sisteme disperse coloidale, respectiv suspensii fine si stabile de
particule lichide sau solide dispersate in gaze cum ar fi : ceta, norii, fumul etc. .In prezenta acest
termen fizic si-a extins sfera si prin largirea acceptiunii sale cuprinde totalitatea produselor
prezentate in ambalaje presurizate, indiferent de aspectul jetului , la iesirea din ambalaj .Cu un alt
termen general acest fel de produse se mai numesc si spray-uri adica produse care se
pulverizeaza.
Extinderea produselor de tip aerosoli este datorata atat diversificarii continue a produselor
prezentate sub aceasta forma cat si cresterii efective a consumului pentru fiecare din calitatile de
produse fabricate initial.

15
 1.3. SCURT ISTORIC AL BRANDURILOR CHANEL, DIOR, ESTEE LAUDER
Parfumul are o istorie mai veche decât cred multi dintre noi. Cuvântul "parfum" vine din
sintagma latineasca "per fumus", însemnând "în întregime fum". Francezii mai târziu au dat
numele de parfum mirosurilor plăcute care plutesc în aer la arderea tămâii. Au existat puţine
perioade în istorie care nu au fost influenţate de parfum. Istoria parfumului este adesea împletita
cu istoria rasei umane.
Una dintre cele mai vechi intrebuintari ale parfumului este arderea esentelor si ierburilor
aromate folosite in serviciile religioase. Egiptenii au fost cei care au introdus parfumul in cultura
lor, apoi chinezii, hindusii, israelitii, arabii si grecii. Primul tip de parfum a fost tămâia. Ea a fost
descoperita de catre mesopotamieni acum 4000 de ani. In Egipt, folosirea sticlutelor pentru
pastrarea parfumului dateaza din anul 1000 i.d.Hr. Egiptenii au inventat sticla, iar sticlutele
pentru parfum au fost unele dintre cele mai utilizate obiecte din acest material. Ei isi ungeau
corpurile cu uleiuri aromate si le foloseau atât ca produse cosmetice, cât si in scop medicinal.
Utilizarea parfumului s-a raspândit apoi in Grecia, in Italia si in lumea islamica. Parfumul s-a
bucurat insa de succes in secolul XVII, mai ales in Franta. La curtea regala, era folosit nu numai
pe piele, ci si pe mobila si haine. In secolul XVIII s-a inventat apa de colonie, care se amesteca
in apa pentru baie, dar si in vin pentru a obtine apa de gura.

La sfârşitul secolului, parfumurile aveau mireasma unei singure flori. Trandafirul, violeta,
liliacul, crinul erau la mare cerere. Miresmele de amestecuri florale au fost introduse spre
sfârşitul primei decade când au fost descoperite noi ingrediente ce au fost amestecate pentru a
rezulta noi parfumuri. Mai târziu, mirosuri abstracte, care nu aveau nici o legatura cu parfumul
unei flori sau al unui buchet de flori au fost create. Aceasta realizare a revoluţionat industria
parfumurilor. Astăzi, parfumurile au devenit mult mai complexe, cu multe tente si tonuri
necunoscute înainte de descoperirea aromelor chimice.
Datorita comerţului tot mai prosper de iasomie, trandafiri si portocale, oraşul Grasse din
Provence a devenit cel mai important centru producător de materii prime. Acest statut de mare
producător de parfumuri a oraşului Grasse a pierit în 1724. Paris a devenit duplicatul comercial
al oraşului Grasse si centrul mondial al parfumurilor. Casele de parfumuri precum Houbigant
(care produce Quelques Fleurs, foarte popular si astăzi), Lubin, Roger&Gallet si Guerlain îşi
aveau sediul în Paris.
16
 Curând aspectul sticlei a devenit mult mai important. Chiar se fac aliante intre producatorii
de parfumuri si cei de sticlute pentru exclusivitate. Creatorul de parfumuri Francois Coty s-a
asociat cu Rene Lalique. De atunci Lalique a început producerea de sticle pentru Guerlan,
D'Orsay, Lubin, Molinard, Roger & Gallet si alţii. Dupa aceea Baccarat a creat si a produs sticla
pentru Mitsouko (Guerlain), Shalimar (Guerlain) si alţii. Brosse Glassworks a creat memorabila
sticla pentru Jeanne Lanvin's Arpege si celebra sticla Chanel Nr. 5.
Parfumurile în ziua de azi sunt create de oameni antrenaţi în spiritul tradiţiilor estetice
renascentiste. Aceşti meşteşugari, care petrec ani în ucenicie, vorbesc în mod neobişnuit de
notiţele chilimbar si acordurile florale albe. Odată cu anul 2000, producătorii de parfumuri
vorbesc despre afinităţile moleculare care leagă proteinele receptoare-florale. Mai mult, marile
case de moda nu fac numai parfumuri pentru barbati, femei sau copii, ci si pentru animale.

În ultimul deceniu s-a produs, pe plan mondial, o imensa diversitate de bunuri cu uz

cosmetic. Accesul consumatorilor zi de zi la cosmetice depinde de mecanismele prin care se
formeaza sortimentul industrial (al producatorilor), completat cu un sortiment adecvat provenit
din import si prin care se formeaza sortimentul comercial la nivelul grosistilor si detailistilor.

1.3.1. APARITIA PARFUMULUI ESTEE LAUDER

In 1946, Estée Lauder pune bazele unui imperiu pornind de la un borcan de crema creata
de unchiul sau si de la dorinta de a infrumuseta toate femeile.Aceasta mica afacere controleaza
45% din piata de cosmetice americane, are 26.000 de angajati, isi vinde produsele in 120 de tari
si are vanzari de peste 3.6 miliarde de dolari anual.
Cu toate acestea, lucrurile stateau altfel la inceput.Inainte de a-si cladi imperiul de
cosmetice,Josephine Esther Mentzer traia impreuna cu familia intr-un apartament inghesuit
deasupra magazinului de fierarie a tatalui sau. Cea mai tanara dintre cei 9 copiii ai familiei,
imigrase impreuna cu parintii si fratii sai din Ungaria si Cehoslovacia.
Unul din punctele de cotitura ale vietii sale a fost momentul in care tanara Estée a inceput
sa lucreze pentru unchiul sau, dr. Schotz. Acesta lucra pentru New Way Laboratories, unde a
angajat-o pe nepoata sa pentru a vinde cremele pe care NWL le produceau si apoi vindeau catre
cluburi, saloane de infrumusetare si magazine de cosmetice din New York. In aceasta perioada,

17
Lauder si-a insusit primele lectii de marketing practic: perfectionism, discurs stapanit, produse de
calitate si, mai ales, atentie acordata infatisarii exterioare.
Nu e nici o indoiala ca potiunile erau bune - Estée Lauder era fanatica atunci cand venea
vorba de calitate - dar ea ca vanzatoare era remarcabila.Pur si simplu, depasea pe oricine din
industria cosmeticii.La un moment dat, in 1948, pentru a dovedi ca produsele ei merita un loc
aparte, i-a urmarit zile intregi pe directorii magazinelor de lux din New York pana cand acestia i-
au oferit un spatiu concesionat in raionul de cosmetice al Saks Fifth Avenue. O data aflata in
acel spatiu, Lauder a folosit tehnici de vanzare personalizate, care s-au dovedit a fi la fel de
impresionante precum cremele si parfumurile ei.
Una din mantrele ei de marketing era "telefoneaza, telegrafiaza, spune unei femei",
bazandu-se pe convingerea ca, o data ce o femeie a incercat un produs, ii va placea si le va spune
si prietenelor ei.
Dupa castigarea acestei concesiuni, businessul ei a prins aripi.A inceput sa calatoreasca de-
a lungul si de-a latul Statelor Unite pentru a vorbi cu directorii magazinelor din fiecare stat, intr-
un efort de a-si plasa produsele in magazinele acestora.
Dand dovada de o perseverenta unica, Estée Lauder si-a dezvoltat atat de rapid firma incat
in 1950 produsele ei se vindeau in jumatate din marile department stores, inclusiv in
Nieman Marcus si Marshall Field's.Iar dupa doar douazeci de ani, pe la mijlocul anilor '70,
produsele Estée Lauder se vindeau in peste 70 de tari.
"Ambitie". Acesta este cuvantul prin care Leonard Lauder isi defineste mama. Chiar si
dupa 40 de ani de activitate, Estée Lauder continua sa participe la fiecare lansare de produs care
ii purta numele, fie ca era vorba de un magazin din Moscova sau din Cape Town. Cand mai
imbatranise, obisnuia sa mearga la Origins, magazinul nepotului sau din SoHo in Manhattan si sa
ii spuna «Hai sa te invat cum sa vinzi.»
A incetat vreodata Lauder sa "vanda" si sa "se vanda", chiar dupa ce a cunoscut succesul?
Niciodata. Chiar si cand devenise bogata iar cremele ei se vindeau in toata lumea, le oferea
prietenelor si cunostintelor mostre din produsele sale, pentru ca acestia sa le tina in geanta.
Dorea ca brandul ei sa fie vazut in mainile unor oameni care isi permiteau doar «ce e mai bun»,
asociind astfel calitatea produselor ei cu un anumit stil de viata.
Primul ei mare succes a venit in 1953. Intr-o perioada in care majoritatea parfumurilor
vandute in SUA erau frantuzesti iar femeile rareori isi cumparau siesi parfumuri, Lauder a avut

18
idea de a lansa Youth Dew, un elixir cu aroma orientala, senzuala, usor intepatoare... sub forma
unui ulei pentru baie. Desi acum pare un lucru normal, la vremea respectiva s-a dovedit a fi o
idee revolutionara. Capacul sticlei era astfel desenat incat cumparatoarea sa poata simti mirosul
de scortisoara, ylang-ylang, trandafir si iasomie inainte de a-l cumpara - lucru care acum ni se
pare obisnuit. In loc sa-si picure cate un strop de parfum in spatele urechii sau la incheietura
mainilor, femeile turnau cateva capacele de Youth Dew in apa fierbinte in care se imbaiau. O
singura baie era suficienta pentru a-si parfuma intregul corp, pentru o zi intreaga, cu un miros
usor de recunoscut si lipsit de pretentii dar care ramanea mult timp impregnat in piele.
Era parfumul ideal pentru femeile active ale acelei perioade, care doreau sa fie
«identificate» in functie de parfum.
In primul an, Youth Dew a vandut 50,000 de sticle, iar pana in 1984 numarul lor a ajuns la
150 de milioane anual! Evident, la scurt timp dupa aceea, Lauder a lansat Youth Dew in varianta
eau de toilette, iar ultima versiune - Youth Dew Nude Amber, editia limitata - este creata
impreuna cu Tom Ford.
I-au urmat multe alte parfumuri.Primul dintre ele a fost Private Collection, in 1972, o
creatie initial rezervata insasi doamnei Lauder, apoi White Linen (1978) - un parfum floral (note
de varf de piersica, bergamota si prune, note de mijloc de trandafir, lacramioare si iasomie si
note de baza de vetiver, mosc, ambra si cedru) care iti aminteste de mirosul asternuturilor curate,
uscate la aer. Cativa ani mai tarziu, Lauder lanseaza Beautiful (1985), un floral clasic, senzual,
despre care se spune ca ar fi fost creat chiar de Estée Lauder pentru a-si sarbatori aniversarea
mariajului, Knowing (1988) cu aroma de santal, tuberoze, pepene si davana si Spellbound
(1992), floral-oriental, in care se amesteca narcise, bergamota, crini, flori de portocal si
condimente orientale. In 1996, casa Lauder se hotaraste sa schimbe directia olfactiva a
parfumurilor si introduce un nou tip de arome florale, inviorate de note proaspete de piper verde
si roz: Pleasures. A avut parte de un succes extraordinar care a dus la lansarea Pleasures for Men
in 1998, apoi la variante ale parfumului original (Pleasures Intense in 2002 si Pleasures Exotic in
2004)
De atunci, Lauder a diversificat liniile de parfumuri, adaugand Intuition, Intuition for Men
si, cel mai recent, Beyond Paradise - o surpriza intr-o sticla de forma unei picaturi de apa, in
culorile curcubeului.

19
 Cu mult inainte de aparitia metrosexualilor, Estée Lauder isi da seama ca un potential la
fel de mare este in piata clientilor masculini. Asa ca, in 1976, este prima care lanseaza o linie de
cosmetice barbatesti sub emblema Aramis Inc. si cativa ani mai tarziu, LAB Series.
Un alt cuvant care trebuie adaugat in definitia personalitatii lui Estée Lauder: focus. Stia
tot ce se intampla in lumea din jurul ei si era atenta la tot ce insemna "femeie".Cum declara
Leonard Lauder intr-un interviu pentru revista Time, «ii placea sa se gandeasca la frumusete si
era hotarata sa ofere femeilor ocazia de a se simti frumoase».
Cu toate acestea, conform principiilor lui Lauder, "a fi frumoasa" nu insemna neaparat "a fi
la moda". Compania nu a facut niciodata vreun efort pentru a lansa un trend sau de a fi asociata
cu prezentari de moda. In schimb, ceea ce si-a propus (si realizat) Lauder a fost ca produsele ei
sa fie cunoscute pentru calitate si, in cazul reclamelor, acestea sa fie portretizate cu o aura foarte
feminina.De aceea, femeile care au aparut de-a lungul anilor in reclamele produselor au
intruchipat esenta feminitatii.Sunt acestea neaparat femei extrem de moderne, uber-trendy?Nu,
pentru ca Estée Lauder nu inseamna MTV.
"Frumusetea este o atitudine", spunea ea."Nu exista nici un secret.De ce sunt toate miresele
frumoase? Pentru ca in ziua nuntii au grija de felul in care arata.Nu exista femei urate - doar
femei carora nu le pasa de infatisarea lor sau care nu cred ca sunt atragatoare."
In 2004, Estée Lauder moare la varsta de 97 de ani, lasand in urma mai mult decat un
imperiu care valoareaza miliarde de dolari. Astazi, cand pasesti intr-un magazine de cosmetice
poti recunoaste denumirile produselor asociate ei, la fel si calitatea acestora, ca si cum ar fi vorba
de numele unor prieten: Clinique, Origins, Prescriptives, Bobby Brown, MAC sau La Mer. Pe
langa acestea, Lauder a reusit sa includa in portofoliul companiei o serie de noi branduri
prestigioase: Tommy Hilfiger Fragrances, Donna Karan, Missoni, Tom Ford, Sean John,
Darphin, Bumble & Bumble, Jo Malone.
Estée Lauder Inc. poate nu va lansa niciodata trenduri, dar nici nu se va lasa depasita de
ele.
1.3.2. APARITIA PARFUMULUI DIOR
Numele Dior s-a asociat cu numeroase alte produse, precum parfumurile (printre cele mai
cunoscute arome Dior se numara: Dune, Dolce Vita, Diorella, Dioressence, Diorissimo, Eau
Fraiche, Forever and Ever, Hypnotic Poison, J’adore, Miss Dior, Tendre Poison), farduri si

20
cosmetice diverse, bijuterii, incaltari si accesorii din piele, haine pentru barbati si accesorii
pentru casa.
In prezent exista peste 160 de boutique-uri Dior in intreaga lume, care comercializeaza atat
haute-couture, cat si ready-to-wear si cosmetice sau bijuterii.Un vant de libertate adia in anii `70,
blue-jeansii au revolutionat moda feminina, iar “Diorella”, creat in 1972, a fost martorul acestei
schimbari si parfumul care a insotit femeile pe caeasta noua cale.
Sapte ani mai tarziu, “Dioressence”, un parfum senzual, seducator, cu un usor iz de
scortisoara, avea sa devina exprimarea vadita a tuturor misterelor Orientului.
Pentru “Poison”, parfum creat in 1985, dupa trei ani de eforturi asidue, s-au experimentat
800 de posibilitati olfactive si s-au fabricat 50 de variante de sticlute-mostre,pana a se decide
varianta finala. Unul dintre cele mai ametitoare succese din istoria internationala a parfumurilor,
“Poison” este si astazi o mireasma foarte cautata.Incepand din 1991, au fost lansate si alte
parfumuri de dama: “Dune”, “Tendre poison”, “Dolce Vita”, “Eau de Dolce Vita”, “Miss Dior
Cherie”, “I love Dior”.
In linia parfumurilor masculine, prima creatie Dior “Eau Sauvage”, a fost urmata de
“Jules”, “Eau Sauvage Extreme” , “Fahrenheit” si “Dune pour Homme”.Personaje faimoase au
ramas fidele brandului Dior, iar starurile de la Hollywood au apelat la creatiile casei pentru cele
mai speciale ocazii.
Doar in 2006 profitul net al companiei fondate de creator a depasit 2 miliarde de euro. Pe
11 iunie 2007, Palatul Versailles s-a transformat intr-un urias podium de moda, cuvantul-cheie
fiind „extravaganta”! Pentru a ilustra acest tablou a fost nevoie de doua branduri: Christian Dior
- care a sarbatorit 60 de ani de istorie in lumea modei si John Galliano - care a marcat 10 ani de
cariera in slujba acestui brand, printr-un show haute couture inspirat de pictorii impresionisti si
moderni.
La evenimentul desfasurat in castelul care i-a apartinut regelui Louis al XIV au participat
foarte multe vedete, precum: Charlize Theron, Kate Hudson, Eva Green, Pedro Almodovar,
Sophia Coppola sau Jessica Alba. Pe podium au defilat super-modele precum: Gisele Bundchen,
Naomi Campbell, Amber Valetta sau Linda Evanghelista, care au purtat rochii inspirate de
picturile unor artisti precum Picasso, Renoir, Degas sau Goya.
“Talentul creativ al lui John se apropie foarte mult de cel al domnului Dior.Acesta a fost
motivul pentru care l-am ales acum 10 ani.Ei impart aceeasi feminitate in creatii si acelasi gen de

21
romantism, combinat in acelasi timp cu modernitate si extravaganta. Christian Dior nu a fost un
clasic in anii ´50. El a fost revolutionar! Abia azi este un clasic, ceva asemanator lui Picasso”, a
declarat Bernard Arnault, presedintele companiei care detine si brandul Dior.

1.3.3. APARITIA PARFUMULUI CHANEL

In secolul al XVII-lea, parfumul s-a bucurat de o mare popularitate la curtea franceza,
alaturi de moda manusilor.Drept consecinta, in 1656 a fost fondata breasla creatorilor de manusi
si parfumuri.In timpul regelui Ludovic al XV-lea, tribunalul sau era supranumit "Curtea
parfumata"
Perioada de conducere a lui Napoleon a continuat acest rasfat parfumat al curtilor regale.
Cheltuielile pentru parfumuri ajunsesera la sume exorbitante.Se spune ca Napoleon folosea cate
60 de sticle de dublu extract de iasomie in fiecare luna, iar Josefina avea o pasiune pentru
mirosul de mosc.
Intr-atat de departe a ajuns ea cu afinitatea pentru acest miros, incat se spune ca la 60 de
ani dupa moartea acesteia, in budoarul sau, mirosul de mosc inca era sesizabil.
In Anglia, parfumul a atins apogeul in vremea lui Henry al VII-lea si a reginei Elisabeta I.
Astfel, se spune ca regina nu suporta mirosurile neplacute, motiv pentru care a dat o lege prin
care ordona inmiresmarea locurilor publice.
Secolul al XIX-lea a marcat numeroase schimbari - in industrie, arta, dar si in ceea ce
priveste parfumurile.Surprinzator, revolutia franceza nu a diminuat oferta si cererea de
parfumuri. Unul dintre brandurile vremii purta numele de "Parfum a la Guillotine".
Sub conducerea guvernului postrevolutionar, oamenii au indraznit inca o data sa-si
exprime inclinatia spre marfurile de lux, incluzand aici si parfumurile.
Datorita comertului tot mai prosper cu flori de iasomie, trandafiri si portocal, orasul Grasse
din Provence a devenit cel mai important producator de materii prime pentru industria
parfumurilor.Orasul Grasse si-a pastrat statutul pana in anul 1724, moment din care Parisul a
devenit centrul mondial al parfumurilor, mentinandu-si aceasta distinctie pana in ziua de azi.
Case de parfumuri precum Houbigant (producator al parfumului Quelques Fleurs), Lubin,
Roger&Gallet, Guerlain, toate isi aveau sediul la Paris.
In 1921, Gabrielle Chanel lanseaza o marca proprie de parfum, de a carui creatie se face
responsabil Ernest Beaux.Parfumul va primi numele de Chanel No. 5, fiind al cincilea dintr-o

22
linie de parfumuri prezentata de Beaux. Chanel No. 5 a fost primul parfum 100% sintetic aparut
pe piata.
Anii '30 au marcat in istoria parfumului aparitia unei game de parfumuri pentru piele, iar
notele florale au devenit si ele populare, odata cu aparitia Worth's Je Reviens (1932), Caron's
Fleurs (1933), Jean Patou's Joy (1935).
De-a lungul timpului, o noua tendinta s-a impus in industrie, legand designul vestimentar
de parfumuri.Astfel, odata cu atingerea apogeului de catre parfumeria franceza in 1950, designeri
precum Christian Dior, Jacques Fath, Nina Ricci si-au creat o linie proprie de parfumuri.

CAPITOLUL II
STUDIU DE CAZ- LOTIUNEA DE CORP CHANEL PRECISION

Compania Chanel produce şi comercializează cosmetice naturale de cea mai bună calitate,
în linii complete pentru îngrijirea şi înfrumuseţarea corpului.
Prezentul proiect analizează obiectivele firmei Chanel de producere a lotiunilor de corp,
privind lansarea unui nou produs, lotiunea Chanel Precision, pe piaţa românească
Sortimentul producţiei firmei este format din:

 Lotiune
 Gel dus

 Crema revitalizanta

Chanel crede in puterea naturii. A strâns această putere, care este o sursă de creativitate,
eficacitate, blândeţe şi plăcere.A combinat experieţele ştiinţifice cu elemente ale naturii pentru a
crea produse cu ingrediente naturale care sunt in acelaşi timp eficiente şi uşor de folosit.

23
 Chanel crede in respectul faţă de mediul inconjurător. Produsele noastre sunt intotdeauna
testate de experţi inainte de a fi puse pe piaţă.

Linia Chanel Precision

Disponibilă în 7 tipuri, de la negru albastrui la roşu intens şi blond luminos, lotiunea
Chanel Precision catifeleaza si improspateaza pielea.Pielea devide catifelata si strălucitoare.
Datorită formulei sale atent cercetate în laboratoarele Chanel:
-elimina mirosurile neplacute
- are dublă acţiune: catifeleaza şi protejează în acelaşi timp.
Noul tip de lotiune este un produs revoluţionar, capabil să surclaseze mărcile concurente şi
să ocupe locul întâi în cerinţele consumatorilor. Calitǎţile sale speciale îi asigurǎ o poziţionare de
top pe piaţa de specialitate.
Un prim obiectiv urmărit este acela de a găsi un echilibru între ceea ce ne propunem noi
şi ceea ce caută consumatorul. Pentru aceasta va fi nevoie de o cercetare riguroasă a pieţii. Vrem
să oferim consumatorilor bunuri de cea mai bună valoare posibilă, să ne atragem cât mai mulţi
clienţi.
Ne propunem ca în primul an de producere a noului sortiment de lotiune să ne creem o
clientelă stabilă, să ocupăm un loc în frunte în ceea ce priveşte cota de piaţă şi să realizăm o cifră
de afaceri lunară de cca 500 mil. lei şi un profit brut de 150 mil. lei pe lună. De asemenea, firma
urmăreşte ca în timp să devină liderul incontestabil al pieţii cosmeticelor.

2.1. ANALIZA PIEŢEI

2.1.1. IDENTIFICAREA PIEŢEI

In România, cererea de produse pentru ingrijirea corpului a crescut odată cu schimbarea

sistemului politic şi pătrunderea femeilor in domenii din ce in ce mai diferite.
Femeile doresc să arate din ce in ce mai bine şi sunt conştiente că trebuie să se ingrijească.
Lotiunea de corp Chanel Precision adresează in primul rând femeilor tinere şi active care
tin la aspectul fizic .Statisticile arată ca 30% dintre femei o folosesc.
În zona Transilvaniei piaţa este reprezentată de firma Farmec motiv pentru care credem că
impunerea pe această piaţă este o soluţie, urmând ca după ce obiectivele de a atrage cât mai mulţi

24
clienţi şi de a satisface pe deplin nevoile consumatorilor noştri vor fi satisfǎcute, firma va încerca
să se extinda si în celelalte zone ale ţării.

2.1.2. CARACTERIZAREA PIEŢEI

Piaţa produselor de intretinere a pielii, a pudrelor,a tratamentele, se caracterizează prin
concentrare, stabilitate şi concurenţă intensă.
Piaţa produselor de ingrijire a corpului a început să se structureze, treptat. În prezent, există
câţiva mari producători interni, atât străini, cât din ţară, dar şi importatori.
Majoritatea consumatorilor 62% preferă să cumpere produse cu nume de marcă impus pe
piaţǎ, în timp ce restul consumatorilor, 38% preferă alte mǎrci.
Piaţa acestor produse nu este fragmentată şi are nişte mărci majore care să polarizeze
vânzările. Din punct de vedere al cererii, în cazul vopselelor este important atât preţul cât şi
calitatea şi ambalajul. În continuare, totuşi piaţa va pune din ce în ce mai mult accent pe calitate,
fiind dispusă în timp, chiar să plătească mai mult pentru a obţine un produs superior din punct de
vedere al durabilitǎţii, nuanţei, protecţiei. La rândul lor, producătorii vor încerca să ofere produse
mai sofisticate care să aducă un plus privind caracteristicile celorlalte categorii de lotiuni.
Conform statisticilor criteriile care stau la baza cumpărării produselor de ingrijire a
corpului sunt prezentate în următorul tabel:

25
 30

25

20

15 Series1

10

0
A B C D E F G

A- au incercat şi altă dată şi au fost satisfăcuţi – 23%

B- preţul – 27%
C- aspect ambalaj – 4%
D- componente – 6%
E- nume marcă/producător – 11%
F- mod folosire – 7%
G- calitate – 22%
Schimbǎrile economice şi politice care au marcat Europa Centralǎ şi de Est în anii ’90 au
creat pieţe competitive acolo unde anterior existau doar economii planificate. În timp
consumatorii decid asupra mărcii lider.Concurenţa se dă între mǎrcile disponibile: Chanel, Coty,
Estee Lauder, Farmec, Avon, Conex şi prin structurarea pe criteriul cantităţii.
Firma Chanel depune eforturi considerabile pentru asigurarea unei poziţii clare în cadrul
pieţii pentru marca sa în vederea prevenirii confundării mărcii lor cu mărcile concurente.
Până în prezent cea mai bună soluţie în acest sens s-a dovedit a fi mărcile cu caracter de
unicat, opuse aşa numitelor mărci de protecţie

26
 Cotele firmelor de piaţă concurente:

Nr. FIRMA COTA DE PIAŢĂ (%)

Crt.
1 Estee Lauder 28
2 Dior 20
3 Coty 14
4 Avon 12
5 Oriflame 26

2.1.3. SEGMENTAREA PIEŢEI

Organizaţiile care operează pe pieţele bunurilor de consum şi bunurilor comerciale nu se
pot adresa tuturor cumpărătorilor de pe aceste pieţe sau, cel puţin nu la toţi cumpărătorii în
acelaşi mod. Cumpărătorii sunt foarte numeroşi, foarte risipiţi şi foarte variaţi în ceea ce priveşte
nevoile pe care le au şi tehnicile la care recurg atunci când achiziţionează un produs.
Firmele diferă semnificativ în funcţie de capacitatea de a servi diferite segmente de
piaţă.Decât să încerce să concureze pe o piaţă întreagă, uneori împotriva unor concurenţi mai
autentici, fiecare firmă trebuie să identifice partea de piaţă pe care o poate servi cel mai bine.
Segmentarea este astfel un compromis între presupunerea greşită conform căreia toţi oamenii
sunt identici şi cea neeconomică potrivit căreia pentru fiecare persoană este nevoie de un efort
special de marketing.
Deoarece cumpărătorii au nevoi şi dorinţe unice, fiecare cumpărător reprezintă în mod
potenţial o piaţă separată. În mod ideal, un ofertant ar putea să elaboreze un program de
marketing pentru fiecare cumpărător.
Segmentarea pieţii se face în funcţiile de criteriile: sociodemografice, psihografice,
geografice, economice şi comportamentale.
Produsul firmei Chanel se adreseazǎ pentru început segmentului de piaţǎ: regiunea
Transilvania. Conform statisticilor femeile din zona urbanǎ sunt consumatoare preponderente.
Categoria socioprofesionalǎ cǎreia se adreseazǎ în principal produsul este: toate.
Cel mai mare procent de nonconsumatori se află în rândul respondenţilor cu vârsta între 15
–17de ani, iar cel mai mic în categoria 17 – 40.În concluzie, segmentul de consumatori cu cel
mai mare potenţial pentru piaţa produselor de ingrijire a corpului este cel al femeilor foarte
27
active, cu o sensibilitate deosebitǎ la produsele originale şi de marcǎ,cu vârsta cuprinsă intre 17-
40 de ani din mediul urban.

Frecvenţa de uitilizare a lotiunilor este prezentată în următorul tabel:

60

50

40

30 Series1

20

10

0
Niciodată Mai rar de o O dată pe zi O dată la 3 zile
dată pe zi

Din punct de vedere geografic vânzările sunt concentrate în marile oraşe unde cererea
consumatorilor este ridicată. Aici se evidenţiază municipiul Bucureşti unde competiţia între
firmele producătoare poate fi numită acerbă fără să se exagereze câtuşi de puţin.
În funcţie de criteriul comportamental se disting segmentările după importanţa
cumpărăturii, după presiunea timpului strâns legate între ele şi dupǎ cantitatea consumatǎ.
Spre exemplu, pentru o persoană grăbită importanţa cumpărăturii va fi medie în timp ce o
persoană cu activitate zilnică redusă acordă o mai mare importanţă cumpărăturii, manifestând
preferinţe şi exigenţe.
Cumpărătorii cu venituri medii şi mari preferă sau optează în timp pentru o anumită marcă
pentru care raportul preţ – calitate este foarte important. El diferenţiază o anumită marcă pentru
care manifestă fidelitate atât timp cât producătorii menţin sau îmbunătăţesc standardele iniţiale
pentru care consumatorii au optat pentru acel produs.
28
 Firma Chanel îşi propune ca să atragă, pentru început, din totalul consumatorilor un
procent de 70% iar din totalul nonconsumatorilor – 20%.

2.1.4. SELECTAREA PIEŢEI ŢINTĂ

Conform segmentării existente pe piaţa românească a produselor cosmetice, firma Chanel
îşi propune să atragă cât mai mulţi consumatori iar segmentul de piaţă ţintă vizat îl reprezintă
persoanele cu vârsta cuprinsă intre 17- 40 de ani , femei active , din mediul urban, cu venituri
medii .
Produsul nostru doreşte a veni în întâmpinarea exigenţelor consumatorilor, precum şi
accesibil în ceea ce priveşte preţ, ambalaj, marcă şi etichetă originale şi distinctive.

2.2. COMPONENTELE DE MARKETING AL PRODUSULUI

În urma unei analize riguroase a pieţii prin sondaje de opinie concluzionăm că produsul
trebuie să acţioneze psihologic şi fizic asupra consumatorului.

2.2.1. ATRIBUTELE PRODUSULUI (CARACTERISTICILE FIZICE)

Produsul realizat de firma Chanel în speţă lotiunea va avea o compoziţie care respectă
normele in vigoare ale protecţiei mediului. Chanel Precision acţionează prin infuzarea culorii în
pielii, lasand-o moale si catifelata.Conţine vitamine pentru regenerarea pielii,, ulei de măsline si
ceară de albine pentru hrănirea şi strălucirea pielii. Extractele de muşeţel şi gălbenele, prezente în
emulsia oxidantă, protejează şi hidratează pielea in timpul folosirii.Pielea devine mai catifelata,
mai supla, mai sănătoasa.
Funcţiile produsului
Lotiunea pe care firma o propune nu conţine substanţe nocive.Se recomandă folosirea
lotiunii zilnic, alaturi de gelul de dus si crema hidratanta.

2.2.2. SISTEMUL DE SUSŢINERE

Marca
Marca este alcătuită din:
- numele de marcă, format din cuvinte sau cifre care joacă rolul unui stimul auditiv;

29
 Numele de marcă al lotiunilor pe care le produce firm va fi Chanel Precision.
- semnul de marcă (emblema), format dintr-o imagine, un desen sau o reprezentare grafică
care joacă rolul de stimul vizual;

Se doreşte ca atât numele cât şi emblema să-i determine pe consumatori să înţeleagă că

prin cumpărarea produsului ei vor fi cei mai buni. Cei mai buni în sensul că vor fi conştienţi de
calitatea lotiunii, de mirosurile plăcute şi durabile.
Ambalajul
Ambalajul îndeplineşte o funcţie vitală pentru majoritatea produselor. El protejează
bunurile, ajută la menţinerea proprietăţilor produselor .
 Tub lotiune 75 ml.
 Tub gel dus 75ml
 Crema hidratanta 150ml.
 Instrucţiuni folosire.
Pe lângă cele menţionate anterior, ambalajul va mai conţine:
 menţiunile: "A SE PĂSTRA LA LOC CURAT ŞI RĂCOROS", "A se folosi de
preferinţă până la..…"
 Greutatea netă;
 Ingredientele
 Instrucţiuni de folosire/aplicare
 Instrucţiuni de siguranţă
 Producător: Chanel S.R.L.
Str.Victoriei.
Tel: +4021 – 302 52 62
+4021 – 302 52 63
Fax: +4021 – 302 69 32
www.chanel.ro
E-mail: Chanel @xnet.ro

2.2.3 LINIA DE PRODUSE

Firma Chanel este reprezentată pe piaţa de o gamă variată de produse:

30
 Tratament pentru corp, cu multivitamine este destinat in special tratarii diferitelor iritatii
ale pielii. Actiunea sa de acoperire rezista in medie la 5-6 spalari si permite de asemenea punerea
in evidenta a a proprietatilor produsului.
Gelul de dus -mod de prezentare: flacon de 150 ml.
Pudra de corp. Datorita formulei sale pe baza de pulbere grea si non-volatila, pulberea
decoloranta permite efecte optime.
Spray purifiant pentru corp-spray de corp imbogatit cu ceai verde, extract de kiwi, aloe
vera, extract de musetel, extract de jojoba, sare din Marea Moarta .Ingredientii naturali cu un
parfum delicat impreuna cu o formula echilibrata ofera satisfactie optima.

2.2.4. CICLUL DE VIAŢĂ AL PRODUSULUI

Produsele se află din punct de vedere a ciclului de viaţă relativ în faza de lansare.Aceasta
etapa este caracterizată de existenţa unei cereri latente considerabile. Pentru produsele Chanel
Precision am identificat o serie de oportunităţi şi temeri.

Oportunităţi:
 Un nou produs: Spray revitelizant
 Compartiment de marketing competent şi orientat spre dorinţele consumatorilor.
Temeri:

 firme concurente cu prestigiu şi tradiţie în domeniu;

2.2.5. MĂRCI CONCURENTE

Concurenţa se aşteaptă să vină din partea mărcilor mari, a mărcilor private ale detailiştilor
şi a celor care vor mai apărea în ţară, în ceea ce priveşte preţul. Principalele mărci concurente
sunt în special:Estee Lauder, Dior, Coty. Primele două sunt „nume de marcă” cu prestigiu fapt
care îi determină pe consumatorii interesaţi de calitate să rămână loiali.

2.3. CONFIGURAREA PROMOVĂRII

2.3.1. RECLAMA
Promovarea produselor face parte din cele patru componente ale mixului de marketing.
Acest lucru se datorează importanţei pe care o are promovarea în vânzarea produsului. Afirmaţia
31
că "Promovarea este 99% inspiraţie şi 1% muncă", descrie cel mai bine promovarea în
marketing.

Deoarece produsul se afla in faza de lansare, lotiunea Chanel Precision va utiliza reclama,
urmărind să construiască cererea primară şi să informeze consumatorii asupra avantajelor pe care
le pot obţine.
Obiectivul campaniei de reclamă este următorul:
 mesajul reclamei se adresează pieţii ţintă care se suprapune cu auditoriul ţintă-persoanele
cu venit mediu, dar dornice de a utiliza o lotiune de calitate cu proprietăţi unice.
 tipul de influenţă exercitat asupra auditoriului este:
 la nivel cognitiv – să cunoască cel puţin 3 sortimente de produse,lotiune, gel si crema;
 la nivel comportamental – să cumpere măcar o lotiune– 30% din auditoriul ţintă;
Firma isi propune ca pana ca până la 31 decembrie 2010, 50% din auditoriul ţintă să
asocieze utilizarea lotiunii produsă de firma noastră cu efectuarea de lucrări de calitate.
Promovarea mărcii se va realiza prin următoarele forme:
 Anunţuri publicitare in reviste destinate femeilor în fiecare săptămână.
 Afişe A4 color - plasate în centrele de distribuţie în dreptul rafturilor unde este amplasată
lotiunea Chanel Precision
 Pe site – uri adresate oamenilor de afaceri precum: www.rol.ro, www.kappa.ro, site – uri
ce conţin oportunităţi de afaceri;
 Reclamă televizată pe posturile: România 1, Prima, Antena1,Pro Tv.
Bugetul promoţional va fi de 500 mil. lei/an.

2.3.2. PROMOVAREA VÂNZĂRILOR

Promovarea vânzărilor pentru produsul pe care–l ofera se va realiza prin:
 pachetul ofertă care va conţine lotiune de corp si gel de dus
 vom organiza o tombolă prin care consumatorii de lotiune vor trebui să trimită până la
data de 20 decembrie 2009 trei coduri de bare de la flacoanele Chanel Precision pentru a
beneficia de o excursie în Insulele Caraibe.
 Reduceri temporare de preţ în perioada 1 iulie – 1 septembrie 2009 cu 25%.

2.3.3. VÂNZAREA PERSONALĂ

32
 În ceea ce priveşte vânzarea personală a firmei Chanel aceasta are la bază un distribuitor
general care va avea ca angajaţi un număr mai mare de distribuitori, aceştia la rândul lor creând
posibilitatea ca produsele să ajungă la consumatorii finali.
Numărul agenţilor de vânzări va fi de 7 pe toată regiunea Olteniei, pentru început 3
ocupându–se de distribuirea lotiunii în zona Bucurestiului.

2.3.4. RELAŢII PUBLICE

Firma Chanel îşi propune să – şi informeze clienţii cu privire la lansarea noii lotiuni, printr
– un comunicat de presă adresat în special revistelor pentru femei.
La lansarea acestora vom realiza o conferinţă de presă la care vor fi invitate principalele
cotidiene, precum şi canalele TV.

2.3. CONFIGURAREA PREŢULUI

2.4.1. ANALIZA FACTORILOR CARE INFLUENŢEAZĂ PREŢUL

Preţul lotiunii Chanel Precision un preţ care reflectă calitatea deosebită a acestui produs.
De altfel, preţul care ar putea să pară prea ridicat, dar el are o acoperire in costurile de producţie
si nu ar trebui să afecteze cererea acestui produs, care datorită calităţilor deosebite se speră a fi
cel mai bine vândut dintre vopselurile comercializate la noi in ţară.Oamenii îşi vor da seama că
însuşirile sale deosebite ating şi chiar depăşesc nivelul preţului.
Nivelul preţului vopselelor Chanel Precision este influenţat de factori precum: costurile
ridicate datorate laboratoarelor de cercetare şi dezvoltare, costurile compartimentului de
marketing cu oameni competenţi şi bine instruiţi, preţul componentelor produsului şi ambalajul
net superior, transportului şi distribuţiei.
Dar aceste costuri merită să fie făcute, deoarece prin intermediul celor care lucrează la
"naşterea" acestui produs este posibilă crearea unor produse superioare, din toate punctele de
vedere, celor existente de pe piaţă.

33
 Adaosul intermediarului care distribuie produsele la consumatori este de 15%. Produsele
fabricate de firma Chanel, sunt recunoscute în întreaga ţară ca oferind cel mai viabil raport
calitate-preţ.

2.4.2. STRATEGIA DE PREŢ ŞI NIVELUL PREŢULUI

Pe termen scurt firma noastră foloseşte strategia preţului de penetrare, încercând să atragă
cât mai mulţi cumpărători, care să devină loiali produsului după ce îl vor testa. O altă strategie de
preţ pe termen scurt este strategia preţului-impar, plecând de la premisa că oamenii cumpără mai
uşor un produs care costă, de exemplu 15,7 RON in loc de 15,8 RON.
În cadrul strategiilor pe termen lung, apar abateri temporare ale preţului pentru a-l adapta
la presiunile pe termen scurt datorate modificării pieţei, clienţilor sau concurenţei.Nivelul de
bază al preţului poate fi redus prin acordarea de rabaturi şi bonificaţii
Rabaturile promoţionale sunt reduceri temporare, concepute pentru a stimula clienţii să
încerce produsele noi. Astfel firma noastră cu ocazia diferitelor sărbători va pune în vânzare
pachete promoţionale: un pachet format dintr-un spary de corp + bonus un plic cu lotiune de corp
la un preţ mult mai mic decât cel la care aceste produse ar fi cumpărate separat şi cu altă ocazie.
Bonificaţiile pe care la care le întreprinde firma Chanel se îndreaptă spre distribuitori
pentru a compensa costurile lor făcute cu prestaţiile.
Astfel, ei pot cumpăra produsele firmei noastre fără adaosul comercial de 15% care este
folosit pentru clienţii care nu sunt distribuitori.De altfel, în cadrul vânzărilor personale ei primesc
şi alte bonificaţii în funcţie de numărul de numărul de noi distribuitori pe care îi introduc în
afacere.

2.5. CONFIGURAREA DISTRIBUŢIEI

2.5.1. EXTINDEREA ŞI INTENSITATEA REŢELEI DE DISTRIBUŢIE
Experienţa a demonstrat cǎ satisfacţia clientului este mai mare dacǎ poate sǎ obţinǎ
produsele de care are nevoie uşor şi rapid. Chanel a înţeles acest lucru şi între obiectivele noastre
se aflǎ şi îmbunǎtǎţirea sistemului de distribuţie.
Reţeaua de distribuitori de va extinde în urmǎtorii 3 ani la un numǎr de 60. Noi puncte de
lucru şi depozite vor fi înfiinţate în 6 oraşe principale din România.

34
 Un Area Sales Manager şi un depozit Chanel va reprezenta compania în fiecare din cele 7
zone definite teritorial, oferind fiecǎrui client produsele, serviciile sau informaţiile decare are
nevoie.Aceşti distribuitori vor promova şi comercializa, în special, produsele destinate sectorului
de larg consum. Produsele industriale vor fi livrate direct utilizatorilor finali.

2.5.2. STRUCTURA CANALELOR DE DISTRIBUŢIE

Firma Chanel utilizează pentru distribuţia produselor un canal cu o structură originală din
dorinţa de a satisface gusturi cât mai variate. La început, în perioada de lansare firma Chanel va
apela şi la vânzările personale directe cu posibilităţi de extindere, tocmai din dorinţa de a face
bine cunoscută această marcă de vopsele. Un alt motiv ar fi şi faptul că reclama este greu de
personalizat, dar în vânzarea directă marketer–ul reuşeşte să observe care sunt preferinţele unui
potenţial client şi pregăteşte o prezentare individualizată, lucru imposibil de realizat în reclamă.
  Distribuţia produselor oferite de se va face atât prin reţeaua proprie de magazine cât şi
prin reprezentanţii zonali, poziţionaţi în toate marile oraşe ale tarii.
CONCLUZII

Alegerea cosmeticelor este subiectiva, iar gusturile sunt foarte putin influentate de anturaj.
Romanii nu mai sunt la fel de conservatori si loiali unui parfum de exemplu, ca acum 15 ani,
cand produsul era in general aplicat cu o ocazie speciala, consumul fiind lent. Acum ritmul de
consum este extrem de rapid, iar consumatorii simt nevoia de schimbare a parfumului in functie
de starea de spirit sau de cum simt nevoia sa fie definiti la un moment dat.
Consumatorul roman a devenit extrem de selectiv, alocand o parte tot mai mare din venitul
sau pentru a putea cumpara produse de calitate superioara.
Moda actuala, in special pentru cei tineri recomanda asocierea parfumului cu machiajul
pentru diferite ocazii, ceea ce determina tinerele sa aiba 4 sau 5 parfumuri. Cert este ca prin
studiile facute de catre analisti cererea este inca cu mult mai mica fata de oferta. Avand in vedere
abundenta si innoirea sortimentala a parfumurilor pe piata internationala, este de remarcat faptul
ca preferinta consumatorilor se orienteaza cu precadere asupra brandurilor cunoscute, asupra
acelor marci care si-au castigat reputatia in timp.

35
 Succesul parfumurilor deriva clar din calitate, dar un parfum este cumparat si pentru
satisfacerea nevoilor emotionale, pentru senzatia de exclusivitate, naturalete si distinctie. Cu
toate acestea, una din patru femei achizitioneaza un parfum similar, dupa cum ne spun surse din
piata.
Daca ar fi sa vorbim despre gusturile romancelor, reprezentantii companiilor de pe piata au
observat ca in procent de 60% acestea prefera parfumurile proaspete, florale.
Ca si in cazul altor categorii de produse, si parfumurile se supun legilor sezonalitatii.
Astfel, vanzarile mai mari se inregistreaza in special in perioadele de sarbatori, momente in care
parfumurile sunt oferite drept cadouri. Se remarca prin excelenta perioada noiembrie –
decembrie, premergatoare Craciunului, cand asistam la cresteri in valoare de aproximativ 20 %.
Un al 2-lea varf al vanzarilor anuale se simte la inceputul lunii martie, unde sarbatoarea
martisorului si ziua de 8 Martie contribuie din plin la o vanzare mai accelerata a produselor de
parfumerie.
In ceea ce priveste modul/locul de achizitionare al parfumurilor, cele mai multe persoane
(29.5%) au cumparat parfumuri prin reprezentanti ai firmelor care practica marketing direct sau
multilevel marketing (Avon, Oriflame, etc.). Urmeaza la mica distanta magazinele universale-
raionul de parfumuri (27.4%) si magazinele specializate de parfumuri (21.6%). Un procent mai
scazut de persoane cumpara parfumuri din supermarketuri/minimarketuri (7.8%), de la tarabe
(2.5%) sau de la chioscuri (2.3%). Femeile (38.3%) cumpara mai degraba decat barbatii de la
reprezentantii de vanzari, dar un procent semnificativ de barbati au aceleasi obiceiuri (22.6%).
Prin comparatie cu celelalte categorii, persoanele cu educatie scazuta cumpara mai mult din
supermarket, in timp ce persoanele cu educatie superioara cumpara mai degraba din magazinele
specializate de parfumuri. Reprezentantii de vanzari sunt mult mai populari in Ardeal (40.0%
fata de 29.5% media), in timp ce supermarket-urile/minimarket-urile sunt foarte populare in
Bucuresti (20.9% fata de 7.8% media), atunci cand vine vorba de achizitia unui parfum.
Asemenea modei vestimentare, lumea parfumurilor benefiziaza si ea de tendinte. Astfel, in
urmatoarea perioada vor fi in voga parfumurile de zi cu note florale, fresh, spumoase, precum si
florale combinate cu note fructate si verzi. Variatiile de iasomie, trandafir, floare de portocala,
bujor, dar si buchetele de flori albe, combinate cu mosc, vor defini foarte bine tendintele
olfactive. In ceea ce priveste parfumurile de seara, notele florale, puternice si orientale vor
controla aceasta categorie.

36
37