ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ȘI A MEDIULUI

~Legătura dintre starea de sănătate a mediului și starea de

sănătate a populației ~
Ecologie

BUCUREȘTI
2019
Introducere
Un mediu curat este esenţial pentru sănătatea umană şi bunăstare. Totuşi, interacţiunile dintre
mediu şi sănătatea umană sunt extrem de complexe şi dificil de evaluat. Aceasta face ca
utilizarea principiului precauţiei să fie extrem de utilă. Cele mai cunoscute impacturi asupra
sănătăţii se referă la poluarea aerului înconjurător, la calitatea proastă a apei şi la igienă
insuficientă. Se cunosc mult mai puţine despre impacturile substanţelor chimice periculoase
asupra sănătăţii. Zgomotul reprezintă o problemă emergentă de sănătate şi de mediu.
Schimbările climatice, diminuarea stratului de ozon, pierderea biodiversităţii şi degradarea
solului pot afecta, de asemenea, sănătatea umană.
În Europa, preocupările majore privind sănătatea în legătură cu mediul sunt legate de
poluarea aerului în interior şi în exterior, calitatea inferioară a apei, igiena precară şi
produsele chimice periculoase. Impacturile aferente asupra sănătăţii cuprind afecţiuni
respiratorii şi cardiovasculare, cancerul, astmul şi alergiile, precum şi afecţiunile sistemului
de reproducere şi tulburările de dezvoltare neurologică.
Pulberile fine în suspensie şi ozonul la nivelul solului
sunt principalele ameninţări asupra sănătăţii de pe urma
poluării aerului.
La fel cum fiecare om prin
acţiunile sale afectează mediul în
care trăieşte, aşa şi sănătatea
fiecărui om este influenţată de
sănătatea mediului în care trăim.
Din acest punct de vedere, există
câteva probleme majore cu care se confruntă societatea contemporană:
spaţiile împădurite se reduc, deşertul se extinde, solurile agricole se
degradează, stratul de ozon este mai subţire, numeroase specii de plante şi animale au
dispărut sau sunt pe cale de dispariţie, efectul de seră se accentuează. Dezvoltarea industrială
din ultimele decenii a adus nu doar progres şi bunăstare, dar a venit şi cu nişte costuri, în
special de mediu, care ne afectează viaţa şi sănătatea. De aceea, este important să ţinem cont
permanent de impactul acţiunilor noastre asupra mediului înconjurător, asupra sănătăţii
noastre, în ultimă instanţă. Fiecare om trebuie să conştientizeze şi să-şi asume
responsabilitatea privind impactul pe care viaţa lui o are asupra vieţii planetei şi asupra vieţii
celorlalţi.
Mediul şi sănătatea sunt organic interconectate: nu putem fi o societate sănătoasă, cu oameni
sănătoşi dacă trăim într-un mediu poluat, la fel cum un mediu curat ne poate asigura baza
pentru o sănătate bună şi durabilă.
Starea mediului înconjurător, ce depinde numai şi numai de fiecare dintre noi, ne afectează în
mod direct viaţa şi sănătatea noastră. Este nevoie de mai multă atenţie şi de mai multă
responsabilitate din partea fiecăruia pentru a putea trăi într-un mediu curat, pentru a respira
aer nepoluat, pentru a bea apă curată şi pentru a putea folosi condiţiile de viaţă sănătoase pe
care ni le oferă natura. Nu trebuie să tratăm cu neglijenţă acest aspect important al vieţii
noastre, pentru că ignoranţa şi lipsa de preocupare vor duce la agravarea poluării mediului şi,
implicit, la distrugerea sănătăţii fiecăruia dintre noi şi a celor dragi nouă.
Mulţi poluaţi cunoscuţi ca având efecte asupra sănătăţii umane intră treptat sub control
reglementat. Totuşi, există probleme emergente pentru care căile ecologice şi efectele asupra
sănătăţii sunt încă greu de înţeles. Printre exemple se află câmpurile electromagnetice (CEM),
produsele farmaceutice din mediu şi unele afecţiuni infecţioase (a căror răspândire poate fi
afectată de schimbările climatice).
Sănătatea umană a fost ameninţată întotdeauna de pericole naturale precum furtunile,
inundaţiile, incendiile, alunecările de teren şi secetele. Consecinţele acestora sunt agravate de
o lipsă a promptitudinii şi de acţiunile umane precum defrişarea, schimbările climatice şi
pierderea diversităţii. Privită istoric, poluarea mediului a apărut odată cu omul, dar s-a
dezvoltat şi s-a diversificat pe măsura evoluţiei societăţii umane, ajungând astăzi una dintre
importantele preocupări ale specialiştilor din diferite domenii ale ştiinţei şi tehnicii, ale
statelor şi guvernelor, ale întregii populaţii a pământului. Aceasta, pentru că primejdia
reprezentată de poluare a crescut şi creşte neîncetat, impunând măsuri urgente pe plan
naţional şi internaţional, în spiritul ideilor pentru combaterea poluării.

Poluarea mediului privită îndeosebi prin prisma efectelor nocive asupra sănătăţii a îmbrăcat
de-a lungul timpului mai maulte aspecte concretizate în diferite tipuri de poluare şi anume:

1. Poluarea biologică, cea mai veche şi mai bine cunoscută dintre formele de poluare, este
produsă prin eliminarea şi răspândirea în mediul înconjurător a germenilor microbieni
producători de boli. Astfel, poluarea bacteriană însoţeşte deopotrivă omul, oriunde s-ar găsi şi
indiferent pe ce treaptă de civilizaţie s-ar afla, fie la triburile nomade, fie la societăţile cele
mai evoluate. Pericolul principal reprezentat de
poluarea biologică constă în declanşarea de
epidemii, care fac numeroase victime.

2. Poluarea chimică constă în eliminarea şi

răspândirea în mediul înconjurător a diverselor
substanţe chimice. Poluarea chimică devine din
ce în ce mai evidentă, atât prin creşterea
nivelului de poluare, cât mai ales prin diversificarea ei. Pericolul principal al poluării chimice
îl reprezintă potenţialul toxic ridicat al acestor substanţe.

3. Poluarea fizică este cea mai recentă şi cuprinde, în primul rând, poluarea radioactivă ca
urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi în ştiinţă, industrie, agricultură, zootehnie,
medicină.
Pentru existenţa omului trebuie să fie asigurată securitatea mediu- lui ambiant. Aerul, apa,
hrana, adăpostul sunt necesităţi vitale pentru om. Afectarea uneia sau anumitor componente
poate deveni şi frecvent devine fatală pentru om. Problema asigurării securităţii mediului
ambi- ant a devenit extrem de actuală în secolul XX, fiind una din preocupările societăţii
umane în secolul XXI. Problemele determi- nate de calitatea mediului ambiant au devenit mai
complexe, depăşind pe cele cunoscute de sănătatea publică tradiţională. Aceste probleme ţin
de supravieţuirea omului în mediul ambiant global. Resursele necesare pentru reducerea
degradării mediului ambiant cauzate de insalubritate şi nivelul înalt de poluare a aerului,
solului, produselor alimentare sunt costisitoare, iar impactul social al degradării mediului
ambiant creşte pe zi ce trece.
Societatea trebuie să cunoască şi să conştientizeze pericolul pentru sănătate de la poluarea
factorilor naturali şi denaturarea condiţiilor de existenţă a omului. Numai acţiunile ştiinţific
argumentate pot elimina sau semnificativ reduce aceste riscuri. Lumea, comunitatea mondială
este într-un permanent proces de schim- bare, dezvoltare. Cele mai importante schimbări se
datoresc necesităţii de a face comerţ, de a schimba experienţa, de a avea profit, etc.
Schimbările respective au indus procesele de globalizare, ce a contribuit la apariţia con-
ceptului sănătăţii ecologice care în ultimii ani s-a lărgit considerabil. Măsurile cele mai
importante pentru împiedicarea poluării masive a atmosferei sunt: construirea de întreprinderi
în afara zonelor de locuit, tratarea prealabilă a combustibilului folosit sau a unor materii
prime pen- tru reducerea concentraţiei de poluanţi, asigurarea unor arderi complete a
combustibililor utilizaţi în industrie, înzestrarea întreprinderilor indus- triale cu instalaţii de
reţinere a poluanţilor, reglarea corespunzătoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea
eliminării poluanţilor, înlocui- rea combustibilului inferior cu cel superior, mai puţin poluant,
amenajarea cât mai multor spaţii verzi etc.

Formele de poluare sunt foarte diverse şi afectează multe

aspecte ale Terrei. Unele din efectele devastatoare ale
poluanţilor nu pot fi observate în momentul poluării însă, în
timp, consecinţele majore vor afecta întreaga planetă şi în
acelaşi timp şi pe cel care dă naştere aceastei situaţii: omul.
Acţiunea mediului poluant asupra organismului uman este
foarte vari- ată şi complexă. Ea poate merge de la simple
incomodităţi în activitatea omului, disconfortul, până la
perturbări puternice ale stării de sănătate şi chiar pierderea
de vieţi omeneşti. Aceste efecte au fost sesizate de multă
vreme, însă omul a rămas tot iresponsabil faţă de natură.
Efectele acute au fost primele asupra cărora s-au făcut
observaţii şi cercetări privind influ- enţa poluării mediului
asupra sănătăţii populaţiei. Ele se datorează unor
concentraţii deosebit de mari ale poluanţilor din mediu, care au reper- cusiuni puternice
asupra organismului uman.
Comunitatea este preocupată permanent de problemele sănătăţii umane, deoarece starea bună
a sănătăţii se consideră a fi unul din cele mai superioare valori a omenirii.
Tot mai des, o parte dintre materiile prime, produse intermediare sau finale, deosebit de
complexe, se regăsesc în aer, apă şi sol. Ploile acide sunt relativ frecvente, ca urmare a
prezenţei bioxidului de sulf din aer, cauzată de dezvoltarea proceselor termice şi de utilizarea
unor combustibili inferiori. În atmosferă sunt evacuate importante cantităţi de oxizi de azot,
oxizi de carbon, negru de fum, săruri şi oxizi ai metalelor antrenate de gazele de ardere, cu
efecte dăunătoare asupra vegetaţiei, în general, şi direct sau indirect asupra omului.
1. Presiunea mediului
Mediul natural, adică aerul, apa, solul şi subsolul, formele de viaţă pe care aceste ecosisteme
le creează şi le susţin reprezintă imaginea cea mai comună pe care omul obişnuit şi-o face
atunci când vorbeşte despre mediul înconjurător. Însă, actualmente, mediul înconjurător apare
ca o realitate pluridimensională care include nu numai mediul natural, ci şi activitatea şi
creaţiile omului, acesta ocupând o dublă poziţie, şi anume: de „component” al mediului şi de
„consumator/beneficiar” al acestuia. Conceptul actual de mediu înconjurător are un caracter
dinamic, care caută să cunoască, să analizeze şi să urmărească funcţionarea sistemelor
protejate în toată complexitatea lor. Prin resurse naturale se înţelege totalitatea elementelor
naturale ale mediului înconjurător ce pot fi folosite în activitatea umană:
- resurse neregenerabile – minerale şi combustibili fosili;
- resurse regenerabile – apă, aer, sol, floră, faună sălbatică;
- resurse permanente – energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor.
2. Calitatea mediului
Dintre fenomenele cu impact asupra mediului înconjurător, românii identifică aspecte
îngrijorătoare legate de poluarea din atmosferă (84,3%), defrişarea pădurilor (84,1%),
alimentele modificate genetic (77,3%), poluarea industrială, seceta şi inundaţiile ori subţierea
stratului de ozon (cu peste 72%).
Mediul înconjurător reprezintă un element esenţial al existenţei umane şi este rezultatul
interferenţelor unor elemente naturale – sol, aer, apă, climă, biosferă – cu elemente create
prin activitatea umană. Toate acestea interacţionează, influenţând condiţiile şi posibilităţile de
dezvoltare viitoare a societăţii. Orice activitate umană, şi implicit existenţa individului, este
de neconceput în afara mediului. De aceea, calitatea în ansamblu a acestuia, precum şi a
fiecărei componente, îşi pun amprenta asupra factorului uman. Ansamblul de relaţii şi
raporturi de schimburi ce se stabilesc între om şi natură, precum şi interdependenţa lor
influenţează echilibrul ecologic, determină condiţiile de viaţă şi muncă, perspectivele
dezvoltării societăţii în ansamblu. Aceste raporturi vizează atât conţinutul activităţii, cât şi
crearea condiţiilor de existenţă umană. Ca urmare, mediul trebuie adaptat şi organizat pentru
a răspunde nevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natură a unor resurse şi
prelucrarea lor pentru a deservi populaţia. Această dependenţă cunoaşte un mare grad de
reciprocitate, datorită faptului că nevoile umane se adaptează într-o măsură mai mare sau mai
mică mediului.
1. Influenţa omului asupra mediului

Mediul înconjurător reprezintă mediul natural care a fost transformat de oameni. El

cuprinde relieful, aerul, apa, vegetaţia şi solul. Acestea sunt elementele mediului
 natural asupra cărora a intervenit omul prin
activităţile sale. Fiecare element reprezintă
un rol deosebit în crearea mediului natural. În
acelaşi timp, toate sunt în legătură unele cu
altele. Astfel, relieful influenţează clima.
Clima, la rândul ei, împreună cu relieful,
determină răspândirea vegetaţiei, iar aceasta
din urmă, a faunei. Iată, aşadar, o înlănţuire
în care fiecare element în parte trebuie să
funcţioneze bine pentru a se păstra acea
unitate care este mediul natural. Pentru a trăi
mai bine, oamenii au creat aşezări, au cultivat terenuri, au construit drumuri şi uzine,
adică au transformat treptat mediul natural. De celemai multe ori, vorbind despre
impactul omului asupra mediului înconjurător se fac referiri la poluare. În realitate,
agresiunea omului depăşeşte mult sfera poluării şi de aceea este mai corect să vorbim
de căi diferite de deteriorare a mediului. Acţiunea negativă a omului asupra mediului
se numeşte deteriorare (degradare). Există o serie de surse majore de deteriorare ca
rezultat al activităţii umane. Aceste căi de deteriorare nu acţionează separat în timp şi
spaţiu, ci de cele mai multe ori agresiunea se exercită simultan asupra diferitelor
componente ale mediului. Poluarea este una din aceste căi.

2. Influența mediului natural asupra omului

Mediul ambiant exercită asupra omului influenţe multiple, dintre care cea mai
importantă este acţiunea asupra sănătăţii. Acţiunea mediului poluant asupra
organismului este foarte variată şi complexă; ea poate
merge de la simple incomodităţi în activitatea omului,
aşa zisul disconfort, până la perturbări puternice ale
stării de sănătate. Acţiunea aerului poluant asupra
organismului şi sănătăţii este în funcţie de o serie de
factori, care în mare, pot fi împărţiţi în factori care ţin
de poluanţi şi factori care ţin de organismul uman.

Știați că??
 in conceptiile filosofice chineze, omul este
considerat ca parte a naturii si legat biologic si
spiritual de cer si pamant.
 filosofia antica japoneza considera omul ca o
opera de arta creata de natura, motiv pentru care el este obligat sa o conserve.
 în Grecia antica, la inceput s-a acordat o atentie mai mare naturii, omul fiind
plasat in mijlocul acesteia, iar mai tarziu sufletului uman.
 Platon insa concepe natura ca un sistem armonios.
 1. Mediul contine factori care au o actiune favorabila asupra calitatii vietii , cunoscuti sub numele de factori
sanogeni . El contine insa si factori care au o actiune nefavorabila asupra vietii , determinind inrautatirea sau
pierderea acesteia , denumiti factori patogeni. Actiunea mediului poluant asupra organismului este foarte variata si
complexa . Ea poate merge de la simple incomoditati in activitatea omului , pina la perturbari puternice ale starii
de sanatate .De aici rezulta ca sanatatea fiecarui om este influentata de sanatatea mediului: fiecare om afecteaza
mediul in care traieste.

MEDIUL

POLUARE FIZICA,
INFLUENTE POZITIVE
CHIMICA, BIOLOGICA

FACTORI SANOGENI
FACTORI PATOGENI

CAPACITATEA DE ADAPTARE
EFECTE EFECTE
A ORGANISMULUI
ACUTE CRONICE

ACTIUNEA ASUPRA INCARCAREA

DESCENDENTILOR ORGANISMULUI

Sanatatea fiecarui om este influentata de sanatatea mediului: fiecare om afecteaza mediul in care
traieste. Astfel, în funcție de diferitele tipuri de poluare, se ajunge la:

POLUAREA APEI

Spalarea rezidurilor depozitate pe sol datorita precipitatiilor drept in rauri. Mari cantitati de reziduri
fecaloid-menajere din orasele canalizate se revarsa in apele curgatoare. Detergentii sintetici,
insecticidele altereaza calitatea apei, afectand, pana la urma, si fauna acvatica. Substantele chimice
nocive se pot infiltra in sol, ajungand pana la panza de apa subterana. Poluarea apei marilor si
oceanelor se face prin varsarea pacurei de pe nave maritime (1l de petrol compromite 2 ml. de apa).

In bazinele de oxidare, numite si bazine biologice (naturale sau artificiale), activitatea bacteriilor si
algelor se interconditioneaza. Sub actiunea bacteriilor aerobe, substantele organice complexe se
descompun in CO2, H2O, NH3 etc. Produsele obtinute vor fi utilizate de catre alge in procesul de
fotosinteza. Oxigenul eliberat este preluat de bacteriile aerobe pentru oxidarea altor substante
organice complexe din bazin.

POLUAREA AERULUI

Pentru a preveni poluarea aerului atmosferic este nevoie de:

- Dotarea marilor intreprinderi industriale, a exploatarilor miniere subterane cu dispozitive, care

epureaza si neutralizeaza substantele poluante (exhaustoare cu filtre etc.);

- Amplasarea noilor obiective industriale in afara zonelor de locuit;

Factorii mediului ambiant, deopotrivă cu condiţiile de trai, comportamentul uman şi serviciile de

sănătate joacă un rol important în promovarea şi conservarea sănătăţii. Calitatea mediului, raportul
dintre om şi mediul său natural şi social influenţează sănătatea lumii contemporane cu riscuri
multiple şi variate. Un mediu ambiant sănătos.

Sănătatea mediului se referă la acele aspecte ale sănătăţii umane care includ calitatea vieţii
determinată de factorii fizici, biologici, socio-economici şi psihosociali din mediul ambiant.
Majoritatea cauzelor bolilor, leziunilor şi deceselor populaţiei din ţările dezvoltate se situează în
afara sectorului sănătăţii. Aceste cauze includ un spectru larg de factori, începând cu cei sociali
(sanitaţia inadecvată, apa potabilă necalitativă, canalizarea şi salubrizarea insuficientă, gospodărirea
nechibzuită) şi terminând cu factori comportamentali precum igiena personală, comportamentul
sexual, consumul de alcool, tabacismul etc. Din punct de vedere al antropoecologiei, mediul ambiant
reprezintă totalitatea factorilor naturali (abiotici şi biotici) şi sociali (psiho-sociali şi socio-economici),
care acţionează în comun asupra omului şi activităţii lui .

Concluzii

Noile politici de mediu propun o abordare integrată care să contribuie la un nivel mai înalt al calităţii
vieţii şi al bunăstării sociale a cetăţenilor, prin asigurarea unui mediu în care nivelul poluării nu
generează efecte nocive asupra sănătăţii umane şi a mediului. Abordările integrate pentru
protejarea mediului duc la o planificare mai bună şi la rezultate semnificative. Soluţiile trebuie să fie
orientate spre viitor, să încorporeze aspecte legate de prevenirea riscurilor, precum anticiparea
schimbărilor climatice (de exemplu, creşterea pericolului de inundaţii) sau reducerea progresivă a
dependenţei de combustibilii fosili. Iniţiativele locale de rezolvare a unor probleme pot genera
probleme noi în alt domeniu şi pot fi în contradicţie cu politicile la nivel naţional sau regional.
Obligaţiile impuse la nivel local, regional, naţional sau european (de exemplu, utilizarea eficientă a
terenului, reducerea zgomotului, creşterea calităţii aerului) pot fi implementate mai eficient la nivel
local atunci când sunt integrate într-un cadru local de management strategic. Definirea clară a
obiectivelor şi a ţintelor, asumarea responsabilităţilor, a procedurilor de monitorizare a progreselor,
consultarea publicului, verificarea rezultatelor, auditul şi raportarea sunt cruciale pentru
implementarea efectivă a măsurilor de protecţie a mediului.

Traiul omului într-un mediu sănătos reprezintă chezăşia unei vieţi sănătoase. La o astfel de viaţă
trebuie să contribuie toţi factorii de decizie politică,socială, juridică şi medicală, dar şi populaţia,
pentru a realiza dezideratul conform căruia ,,toţi oamenii sunt egali în drepturi şi în îndatoriri”.
Menţinerea vieţii pe pământ şi supravieţuirea generaţiilor viitoare sunt posibile numai prin
reducerea acţiunilor necontrolate ale omului asupra naturii. De aceea, o problemă importantă care
se pune azi în faţa oamenilor este cea a protecţiei mediului înconjurător, care însemnă conservare şi
ocrotire. Conservarea mediului are în vedere folosirea lui cu grijă şi chibzuială, evitându-se risipa şi
distrugerile din cadrul său. Pentru protecţiamediului trebuie creat un sistem de organizare a unor
programe de cercetare şi cunoaştere a degradăriimediului. Ocrotirea mediului pretinde luarea unor
măsuri bazate pe legi care interzic activitatea sub orice formă în anumite regiuni, care fiind protejate
sunt numite rezervaţii naturale.
Cuprins:

-file:///C:/Users/George/Downloads/columna_2016_4_06.pdf

-http://store.ectap.ro/articole/467_ro.pdf

-http://pangeea.uab.ro/upload/200_12%20Ludusan%20M%20-%20Influentele%20reciproce
%20dintre%20om%20si%20mediuL.pdf

-http://public-health.md/uploads/docs/bibl_virtuala/Sanatatea_mediului.pdf

-https://www.eea.europa.eu/ro/themes/human/about-environment-and-health