ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ȘI DE MEDIU

Determinarea decalajului regional dintre județul Cluj și Argeș

București

2020
Cuprins
CAPITOLUL 1: Caracteristicile generale ale județelor

CAPITOLUL 2: Analiza economico-sociala a județelor

CAPITOLUL 3: Analiza factorilor care condiționează dezvoltarea

CAPITOLUL 4: Prezentarea de proiecte care au fost implementate în județ în perioada 2014-

2020

CAPITOLUL 5: Concluzii si propuneri

BIBLIOGRAFIE

Capitolul 1: Caracteristicile generale ale judetelor.

Județul Cluj este un județ așezat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei
istorice Transilvania. Reședința lui este municipiul Cluj-Napoca. Se învecinează cu județele
Sălaj, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Alba și Bihor. A fost înființat în anul 1968 prin
reorganizarea teritorială a Regiunii Cluj (din raioanele Cluj, Huedin, Dej, Gherla și Turda). Cea
mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din județele interbelice
Cluj, Turda și Someș, din comitatele antebelice Cluj, Turda-Arieș și Solnoc-Dăbâca, respectiv
din Scaunul Secuiesc al Arieșului. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este
alcătuit din mai multe zone etno-folclorice distincte (Țara Moților, Țara Călatei, etc.) la care se
adaugă Zona Metropolitană Cluj-Napoca.

Județul Argeș este situat în partea central-sudică a țării, fiind delimitat la sud de paralela de
44°22’ latitudine nordică și la nord de cea de 45°36’ latitudine nordică, la vest de meridianul de
24°26’ longitudine estică, iar la est de cel de 25°19’ longitudine estică. Suprafața județului este
de 682631 ha. În partea nordică, limita județului urmărește crestele înalte ale munților Făgăraș,
traversează munții Piatra Craiului și culoarul Rucăr – Bran ce desparte județul Argeș de județele
Sibiu și Brașov. La est limita cu județul Dâmbovița este mult mai lungă, traversând munții
Leaota, Subcarpații Getici, piemontul Cândești și câmpia Găvanu Burdea. Limita sudică dinspre
județul Teleorman taie câmpia Găvanu Burdea. La sud-vest, județul Argeș se învecinează cu
județul Olt, limita străbătând câmpia Română și piemontul Cotmenei, traversând văile din
bazinul superior al râului Vedea. Limita vestică, dinspre județul Vâlcea, traversează valea râului
Topolog.

Capitolul 2: Analiza economico-socială a județelor.

a)Tabelul nr.1: număr de locuitori

Țări/Ani 2000 2010 2019

Argeș 675583 662359 636364
Cluj 720092 710977 732913
Sursa:tempo

760000
740000
720000
700000
680000 Argeș
660000 Cluj
640000
620000
600000
580000
2000 2010 2019

Figura nr.1: Număr de locuitori.

b)Tabelul nr.2: Pensia medie lunară(lei)

Țări/Ani 2000 2010 2019

Cluj 955954 794 1299
Argeș 892058 731 1287
Sursa:tempo

1200000

1000000

800000

600000 Cluj
Arges
400000

200000

0
2000 2010 2019

Figura nr.2: Pensia medie lunară

c)Tabelul nr.3: Numărul mediu de pensionari

Țară/Ani 1990 2000 2010 2019
Cluj 89844 144997 161436 171922
Argeș 68156 133487 152753 145945
Sursa: Tempo

200000
180000
160000
140000
120000
100000 Cluj
80000 Argeș
60000
40000
20000
0
1990 2000 2010 2019

Figura nr.3: Numărul mediu de pensionari

d)Tabelul nr.4: Numărul de biblioteci

Țări/Ani 2000 2010 2019

Cluj 454 379 277
Argeș 564 508 355
Sursa:Tempo

600

500

400

300 Cluj
Arges
200

100

0
2000 2010 2019

Figura nr.4: Numărul de biblioteci din județul Cluj și Argeș.

e)Tabelul 5: Lungimea căilor ferate(km)

Țări/Ani 2000 2010 2019
Cluj 232 240 239
Argeș 225 227 227
Sursa: Tempo

245

240

235

230 Cluj
Arges
225

220

215
2000 2010 2019

Figura nr.5 Lungimea căilor ferate

f)Tabelul nr.6- Numărul de paturi din spitale

ȚĂRI/ANI Anul 2000 Anul 2010 Anul 2019

CLUJ 7711 6658 7035
ARGEȘ 4079 3638 3407
Sursa: Tempo

9000
8000
7000
6000
5000
Cluj
4000
Arges
3000
2000
1000
0
Anul 2000 Anul 2010 Anul 2019

Figura nr.6: Numărul de paturi din spitale

Din graficul de mai sus putem observa că județul Cluj are de 2 ori mai multe paturi în spitale
decât județul Argeș. Se mai poate observa că ambele județe în perioada 2000-2010-2019 au o
scădere drastică a numărului de paturi din spitale.

g)Tabelul nr.7: Lungimea drumurilor publice(km)

ȚĂRI/ANI Anul 1990 Anul 2000 Anul 2010 Anul 2019
CLUJ 2447 2639 2699 2827
ARGEȘ 2660 2937 3448 3536
Sursa:Tempo

4000
3500
3000
2500
2000 Cluj
Arges
1500
1000
500
0
Anul 1990 Anul 2000 Anul 2010 Anul 2019

Figura nr.7: Lungimea drumurilor publice pentru județul Cluj și Argeș.

Capitolul 3: Analiza factorilor care condiționează dezvoltarea.

 a) criterii geografice:

Cluj

-Relieful judetului Cluj este unu variabil,aici intalnindu-se munti(Apuseni),campii(Transilvaniei)

si podisuri(Somesan).

-Resursa de apa este una bogata: Someșul Mic și Nadăș, pârâurile Pârâul Țiganilor, Canalul
Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii.

-Solurile sunt favorabile pentru paduri,ierburi si fanete.

Arges

-Diversele forme de relief se îmbină într-o armonie deplină, predominante (55,0% din suprafaţă )
fiind cele de înălţime medie – Dealurile Subcarpaţilor Getici şi Podişul Getic. Jumătatea cealaltă
este împărţită aproximativ egal între munţi (25,0%) şi câmpii (20,0%).

-Judeţul beneficiază de o bogată reţea hidrografică, cuprinzând bazinele hidro ale Argeşului şi
afluenţii săi: Vâlsan, Râul Doamnei, Râul Târgului, Brătia Argeşelul, Oltului cu afluentul său
Topolog şi Vedei, precum şi lacurile naturale şi artificiale.

-Condiţiile naturale – relieful, regimul hidrografic relativ bogat, compoziţia solurilor şi clima
plăcută – se reflectă şi influenţează structura fondului funciar , constituindu – se în acelaşi timp
în valoroase resurse naturale . Păşunile şi fâneţele naturale – suport pentru creşterea animalelor ,
dealurile subcarpatice – propice pomiculturii şi viticulturii, luncile din zona sudică – favorabile
diverselor culturi cerealiere, formează suprafaţa agricolă şi ocupă 50,5% din teritoriul judeţului .
Întregul se completează cu aurul verde – pădurile şi vegetaţia forestieră, ce coboară de pe culmile
munţilor în zona deluroasă , uneori chiar până în câmpie, adăpostind o faună diversă. Ca sistem
biologic productiv, acestea furnizează materia primă necesară industriei lemnului , constituie o
importantă sursă de energie şi în acelaşi timp au capacitatea de regularizare atmosferică şi hidrică
a biosferei.

b) criterii demografice:

Tabelul nr.8: Populația(nr. persoane)

ȚĂRI/ANI Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020
CLUJ 701258 702780 704619 706905 709445
ARGEȘ 595764 590522 585713 579862 574920
Sursa: Tempo

800000

700000

600000

500000

400000 Cluj
Argeș
300000

200000

100000

0
Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020

Figura nr.8- Populația

În urma analizării graficului observăm că populația Clujui în perioada 2016-2020 a avut o

creștere cu aproximativ 8000 de persoane, iar populația Argeșului înregistrează o scădere cu
aproximativ 20.000 de persoane în perioada 2016-2020. Scăderea populației județului Argeș are
drept cauză lipsa locurilor de muncă.

c) criterii economice

-Județul Cluj este în continuă dezvoltare. Oferta locurilor de muncă este variată. Populația
județului Cluj beneficiază și de o multitudine de cursuri oferite gratuit ajutând la creșterea forței
de muncă și pregătirii acesteia.

-Numărul locurilor de muncă în județul Argeș este unul limitat. Faptul care duce la migrarea
populației din județ este acela că salariile sub foarte mici.

d) criterii sociale:

- Din punct de vedere al infrastructurii Clujul este mult mai dezvoltat decât județul Argeș. Clujul
este intr-o continuă dezvoltare deoarece accesează mult mai multe fondurilor Europene decăt
județul Argeș.
Capitolul 4: Prezentarea de proiecte care au fost implementate în județ în perioada 2014-
2020.

Argeș

PROIECT NR.1

-denumire proiect: Sprijin acordat ADR Sud Muntenia / Organismul Intermediar POS CCE
pentru managementul, implementarea, monitorizarea și controlul POS CCE în perioada 2016-
2018

-descrierea investitiei: Obiectivul general al proiectului îl reprezintă acordarea de sprijin

financiar, în perioada 2016-2018, pentru realizarea gestionării și implementării transparente și
eficiente a FESI în procesul de închidere a perioadei de programare 2007-2013 și realizarea
tranziției facile către perioada de programare 2014-2020.
Obiectivele specifice vizează:
– îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor delegate de către AM POS CCE către OI POSCCE,
constituit la nivelul ADR Sud Muntenia;

-sursa fondurilor: fonduri UE

- valoarea proiectului: 14,568,450 lei

-beneficiari: Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia- ONG de utilitate publică

- perioada de implementare: 01.01.2016-31.12.2018

PROIECT NR.2

-denumire proiect: Sprijin pentru MDRAPFE/MFE, inclusiv AM POAT, AM POC, AM/OIR

POIM, prin asigurarea suportului logistic necesar desfășurării activității zilnice (I)

-descrierea investitiei: Sprijin pentru MDRAPFE în coordonarea FESI și gestionarea POC,

POIM și POAT 2014-2020 prin asigurarea suportului logistic (organizare evenimente, servicii 
poștale și de curierat, echipamente IT, etc.) necesar desfășurării activității zilnice în condiții
optime.

-sursa fondurilor: fonduri UE

- valoarea proiectului: 10,955,443 lei

-beneficiari: Ministerul Fondurilor Europene- autoritate publică centrală

- perioada de implementare: 16.02.2015-30.06.2020

Cluj

PROIECT NR.1

-denumire proiect: Consolidarea capacității instituționale a Primăriei Municipiului Turda prin

implementarea sistemului de management al calității

- descrierea investitiei: Creșterea capacității instituționale a Municipiului Turda prin

introducerea sistemului de management al performanței și calității ISO 9001:2015 în cadrul UAT
Municipiul Turda în vederea optimizării proceselor orientate către beneficiari, în concordanță cu
Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020.

-sursa fondurilor: fonduri UE

-valoarea proiectului: 423,085

-beneficiari: Primăria Municipiului Turda

- perioada de implementare: 26.01.2018-26.09.2018

PROIECT NR.2

-denumire proiect: Sisteme de management performant pentru Primăria Cluj-Napoca

- descrierea investitiei:  Îmbunătătirea performantei organizationale prin implementarea

instrumentului de auto-evaluare a modului de funcţionare a institutiilor administratiei publice

-sursa fondurilor: fonduri UE

-valoarea proiectului: 417,296 lei

-beneficiari: Primăria municipiului Cluj-Napoca

- perioada de implementare: 11.04.2018-11.10.2018

PROIECT NR.3
-denumire proiect: Justitie si mediere pentru toata lumea

- descrierea investitiei: Obiectivul general al proiectului este atat de a sprijini populatia din
mediul rural in procesul de identificare si de intelegere a drepturilor cetatenilor conform
legislatiei in vigoare precum si de a imbunatatii si facilita accesul romanilor la serviciile de
mediere si asistenta juridica.

-sursa fondurilor: fonduri UE

-valoarea proiectului: 1,052,697 lei

-beneficiari: Asociația Liga Apărării Drepturilor Colective

- perioada de implementare: 29.03.2019-29.03.2020

CAPITOLUL 5: Concluzii si propuneri

 Atragerea de fonduri europene ar fi de mare ajutor pentru județul Argeș pentru o

dezvoltare mult mai ușoară.
 Numărul paturilor din spitale este de 2 ori mai mare în județul Cluj față de județul Argeș.
 Resursele de apă subterană și de suprafață existente în județul Cluj sunt în măsură să
asigure și pe viitor necesarul de consum pentru populație, irigații și activități industriale.
 În 2015 Clujul a devenit capitală europeană a tineretului – prin urmare numărul de
evenimente interesante a crescut exponențial.
BIBLIOGRAFIE

https://mfe.gov.ro/investitii-poat-arges/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Cluj
https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Arge%C8%99
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
https://mfe.gov.ro/
https://www.google.com/search?
q=arges+regiunea&sxsrf=ALeKk01n5Swo1DGnAn5nGzku-
4bndwRcwQ:1607012215639&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwi224
yCm7LtAhUklIsKHbiDAZ8Q_AUoAXoECAcQAw&biw=1364&bih=615#imgrc=Q
cPlPV8xwN86EM
https://en.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca