Functiile managementului se structureaza si se identifica pornind de la „ciclicitatea
procesului managerial, care incepe cu definirea scopului, continua cu stabilirea sarcinilor si se termina cu indeplinirea lor”.
Stabilirea functiilor managementului educational in raport cu specificul educatiei
si institutiei scolare permit clasificarea lor astfel :
1) Previziunea (planificarea) reprezinta ansamblul actiunilor si deciziilor
prin care se stabilesc obiectivele fundamentale, componentele sale, resursele ce trebuie mobilizate si modalitatile de realizare ale acestora. Planificarea se refera la „procesele globale si specifice prin
care sunt determinate obiectivele scolii, componentele 242d39c politicilor educationale,
resursele, strategiile de orientare pentru managerii educationali si evaluarea realizarii obiectivelor proiectate la nivelul intregii oraganizatii scolare”.[3] Ioan Boboc identifica mai multe subetape ale planificarii : analiza planurilor educationale manageriale anterioare, diagnoza starii existente, controlul organizarii planurilor, evaluarea si feedback-ul.
In raport cu “orizontul” perioadei la care se refera previziunea, putem distingem trei
tipuri de activitati previzionale:
a) Prognoza – este previziunea pe termen lung (10 ani), ce se caracterizeaza in studii de
prognoza, pe baza carora se adopta deciziile strategice la nivel ierarhic superior. Ea are un caracter orientativ si un grad mare de generalizare, urmarind sesizarea unor caracteristici de evolutie ale fenomenelor socio-educationale.
b) Planificarea – desemneaza previziunea pe termene medii si scurte (de la cativa ani
pana la un semestru sau chiar mai putin), al carei produs este planul. Structura planului cuprinde: obiective, activitati, responsabilitati, termene, modalitati de control si evaluare.
c) Programarea, care se refera la perioade foarte scurte (decada, saptamana), descriind
foarte amanuntit actiunile ce vor fi intreprinse, precum si mijloacele si resursele utilizate pentru realizarea planului.