Avantajele depunerii cererii de deschidere a succesiunii

la instanta de judecata
Indiferent care ar fi compunerea masei succesorale ( un teren, un apartament, un
autoturism, etc ) deschiderea unei succesiuni poate fi facuta prin adresarea unei cereri la
un notariat public sau la instanta de judecata.
Deschiderea succesiunii (mostenirii) prin adresarea unei cereri de chemare in
judecata la instanta de judecata
In cazul in care succesibilul doreste sa deschida succesiunea la instanta de judecata,
instanta competenta este cea de la ultimul domiciliu al defunctului.De exemplu, daca
defunctul avea ultimul domiciliu in tara, in Bacau, instanta competenta este cea din
Bacau, indiferent de faptul ca mostenitorii ar avea domicilile in alte orase ale tarii.
In situatia in care mostenitorii se inteleg intre ei, acestia pot incheia o tranzactie in fata
instantei de judecata, intocmai ca la notar, urmand ca aceasta sa pronunte o hotarare
judecatoreasca.
AA!"A#$% financiar pentru mostenitor consta in aceea ca cheltuielile legate de
deschiderea succesiunii pot fi reduse sub jumatate, spre deosebire de ipoteza in care
mostenitorul se adreseaza unui notar public.
In acest sens, mostenitorul se poate adresa unui avocat in vederea redactarii actiunii si
eventual, acordarii de asistenta juridica.&ste mai avantajos ca mostenitorii sa procedeze
astfel, deoarece, in cazul in care intre mostenitori exista neintelegeri cu privire
compunerea masei succesorale si a intinderii drepturilor succesorale nu este deloc indicat
ca mostenitorii sa se adreseze unui notar public.
Daca exista cea mai mica suspiciune ca intre mostenitori exista neintelegeri este indicat
ca mostenitorii sa adreseze direct actiunea de chemare in judecata la instanta de la ultimul
domiciliu al defunctului, pentru ca, daca adreseaza cererea la notar, exista riscul ca
acesta, in temeiul art '( alin ) lit. b din %egea nr *+ , )--. din %egea notarilor publici si a
activitatii notariale, cu modificarile si completarile ulterioare, sa procedeze la
suspendarea dezbaterii succesorale.
/onform acestui text de lege, procedura succesorala se suspenda in cazul in care
succesibilii isi contesta unii altora calitatea sau nu se inteleg cu privire la compunerea
masei succesorale si la intinderea drepturilor care li se cuvin.
In aceasta situatie prevazuta de art '( alin ) lit. b din %egea nr *+ , )--. din %egea
notarilor publici si a activitatii notariale, cu modificarile si completarile ulterioare,
notarul public este obligat sa pronunte o incheiere prin care sa dispuna suspendarea
dezbaterii succesorale si recomandarea ca partile sa se adreseze instantei de judecata.
In acest caz, dezavantajul consta in aceea ca, dupa ce oamenii au platit o suma de bani
consistenta la notar se vor vedea nevoiti de a se adresa instantei de judecata pentru a0si
rezolva problemele litigioase.Banii pe care i0au achitat la notar nu le pot fi restituiti, deci
ii pierd.
Avantajele depunerii cererii de deschidere a mostenirii
la instanta de judecata
$n prim avantaj este cel de ordin financiar, in sensul ca, mostenitorul economiseste
taxele legale si onorariul notarului public.Deschiderea succesiunii la notarul public
necesita o suma de bani mult mai mare decat in cazul sesizarii instantei de judecata de
catre mostenitor.1e stie ca justitiabilul trebuie sa achite onorariul notarului public,
onorarii care se stie ca sunt substantiale.
Al doilea avantaj, consta in faptul ca, mostenitorii nu mai pierd timpul pe la notariat fara
sa realizeze absolut nimic.
1e stie ca, in cazul in care exista neintelegeri intre mostenitori, notarul public nu poate sa
finalizeze dezbaterea procedurii succesorale, acesta fiind obligat, sa suspende dezbaterea
mostenirii in temeiul legii art '( litera b din %egea nr *+ , )--. din %egea notarilor
publici si a activitatii notariale, cu modificarile si completarile ulterioare, fapt care
necesita sesizarea instantei de judecata de catre unul dintre mostenitori.
Deci, dezbaterea succesorala in acest caz, urmeaza a fi judecata de instanta de judecata.
In aceasta situatie partea (mostenitorul) daca este interesat, are obligatia prevazuta de
lege de a sesiza instanta de judecata prin formularea unei cereri de chemare in judecata si
nu notarul public.2entionez faptul ca, nu notarul public are obligatia legala de a sesiza
instanta de judecata in ipoteza suspendarii dezbaterii succesorale.
In aceste conditii, un lucru este evident.2ostenitorul va avea nevoie de un avocat care sa0
i acorde asistenta juridica.3rin urmare, acesta in loc sa plateasca si un notar public si un
avocat, plateste numai un avocat.
Cand este indicat ca mostenitorul sa deschida succesiunea la
notariatul public
&ste indicat ca mostenitorul sa deschida succesiunea la notariatul public in situatia in care
este singurul mostenitor legal al defunctului.1pre exemplu, situatia in care parintele
decedeaza, sotul este predededat ( adica, celalalt sot este decedat de dinainte) si are un
singur descendent (copil).
In aceasta ipoteza unicul mostenitor poate merge la notariatul public in vederea
eliberararii certificatului de mostenitor.
Autor: Av. Claudiu Lascoschi
Partaj succesoral n instan , ie s irea din indiviziune
3rin aciunea de partaj succesoral, reclamantul0coproprietar solicit4 instanei de judecat4
(judec4torie, tribunal etc.) ieirea din indiviziune cu privire la bunurile aflate 5n masa
succesoral4 a defunctului, prin 5mp4rirea lor 5n natur4 sau prin echivalent. 6ot4r7rea
judec4toreasc4 de partaj 5nlocuiete, cu efect retroactiv, cota0parte indiviz4 ideal4 8i
abstract4 din bunurile supuse partajului, cu drepturi exclusive ale coindivizarilor asupra
acestor bunuri, determinate 5n materialitatea lor.
Cine poate solicita ieirea din indivizune? r!ile procesului
3ersoanele care pot formula aciunea de partaj succesoral (care au calitate procesual
activ) sunt motenitorii legali 8i testamentari, universali sau cu titlu universal, succesorii
5n drepturi ai coproprietarilor, precum 8i creditorii personali ai coindivizarilor, 5ns4
ace8tia din urm4 numai pe calea ac9iunii oblice. De asemenea, i creditorii succesiunii pot
solicita partajul pe calea ac9iunii oblice, afl7ndu0se 5ntr0o situa9ie similar4 celei a
creditorilor personali ai succesorilor.
3entru c4 ac9iunea de partaj este asimilat4 unui act de dispozi9ie, toate p4r9ile trebuie s4
aib4 capacitate deplin4 de exerci9iu. 3ersoana lipsit4 de capacitate de exerci9iu sau cu
capacitate de exerci9iu restr7ns4 (de ex., minorul) trebuie reprezentat4 de un curator numit
de instana de tutel4.
Aciunea se formuleaz4 5n contradictoriu cu ceilal9i cop4rta8i ce nu au cerut ie8irea din
indiviziune (care au calitate procesual pasiv). :eclamantul 5i va chema 5n judecat4 pe
to9i mo8tenitorii, pentru ca hot4r7rea pronun9at4 s4 le fie opozabil4.
Alte cereri ce pot "i "ormulate #n cadrul procesului de partaj
;biectul partajului succesoral 5l constituie, de regul4, numai bunurile asupra c4rora
poart4 drepturile reale ale defunctului transmise asupra mo8tenitorilor. <n ceea ce prive8te
crean9ele defunctului 8i pasivul succesoral (datoriile), acestea se transmit divizate c4tre
mo8tenitorii universali 8i cu titlu universal, propor9ional cu cota succesoral4 a fiec4ruia.
<n practic4, odat4 cu cererea de partaj se formuleaz4 8i cereri cu privire la lichidarea
pasivului succesoral, atunci c7nd mo8tenitorii nu se 5n9eleg, 5ns4 cauza juridic4 a acestei
cereri este diferit4, fiind o ac9iune 5n regres, 5ntemeiat4 fie pe o gestiune de afaceri, fie pe
o subroga9ie real4. /auza juridic4 a partajului succesoral const4 5n existen9a st4rii de
indiviziune, pe c7nd la lichidarea pasivului succesoral cauza este o gestiune de afaceri, iar
la o ac9iune 5n anularea certificatului de mo8tenitor se invoc4 o cauz4 de nulitate ce
afecteaz4 actul notarial.
<n cadrul partajului se pot formula 8i alte cereri, cum ar fi=
reduc9iunea liberalit49ilor excesive dac4 defunctul a f4cut acte cu titlu gratuit care
au 5nc4lcat rezerva motenitorului rezervatar>
raportul dona9iilor, dac4 defunctul a f4cut donaii f4r4 scutire de raport>
anularea testamentului sau
anularea certificatului de mo8tenitor etc.
/ererile de mai sus se pot formula i pe cale separat4, 5ns4 este indicat, 5n m4sura 5n care
ele sunt oportune 8i exist4 interesul p4r9ilor, ca ele s4 fie formulate 5n cadrul ac9iunii de
partaj succesoral, pentru rezolvarea unitar4 a cauzei 8i pentru lichidarea tuturor
preten9iilor reciproce cu privire la averea succesoral4.
Acte necesare
dac4 exist4, certificatul de mo8tenitor,legatar>
certificatul de deces>
actele de stare civil4 ale p4r9ilor pentru a dovedi gradul de rudenie cu defunctul
sau copia testamentului pentru legatar>
orice acte care dovedesc exercitarea dreptului de op9iune succesoral4 (de ex.,
declara9ie notarial4 de acceptare,renun9are la motenire, acte care dovedesc
acceptarea tacit4 a succesiunii, dac4 nu au fost date astfel de declaraii etc.)>
titlurile de proprietate pentru bunurile care fac parte din masa succesoral4 (de
pild4, contract de v7nzare0cump4rare, contract de donaie, titlu de proprietate
emis 5n baza %egii nr. )(,)--) etc.)>
$norariu de avocat %i ta& judiciar de timbru
). $norariul de avocat pentru partajul succesoral 5n instan4 se stabilete 5n funcie de
complexitatea cauzei i cuprinde=
redactarea cererii de chemare 5n judecat4 i introducerea ei la instana competent4
(instana de la ultimul domiciliu al defunctului), 5nso9it4 de actele necesare>
reprezentarea 5n instan4 i redactarea de cereri i ap4r4ri ulterioare p7n4 la
pronunare.
Dac4 solicitai numai unul dintre serviciile de mai sus (redactare sau
reprezentare), vei achita doar onorariul pentru serviciul respectiv.
/a s4 afla i costurile procesului 5n cazul dvs.=
1unai0ne la '()* +'( ,'- sau
"rimitei0ne un e0mail la asurdescu./mail.com
?. 0a&a judiciar de timbru se calculeaz4 conform ;$@ nr. (A,?A)* privind taxele
judiciare de timbru>
*. Aciunea trebuie timbrat4 cu timbru judiciar care poate fi, dup4 caz, de A,). lei, A,.
lei, ) leu sau . lei, 5n func9ie de valoarea obiectului pricinii, conform art. * alin. ()) 8i (?)
din ;.@. nr. *?,)--..
1odel de aciune de partaj succesoral
D;2!$%& 3:&&DI!"&,
1ubsemnatul,subsemna9ii B...C, domiciliat 5n B...C, 5n calitate de reclamant, chem 5n
judecat4 pe B...C, domiciliat 5n B...C, 8i pe B...C, domiciliat 5n B...C, 5n calitate de p7r79i, pentru
ca prin hot4r7rea pe care o ve9i pronun9a s4 dispune9i
2e%irea din indiviziune
asupra bunurilor aflate 5n masa de 5mp4r9it a defunctului B...C, decedat la data de B...C 8i
atribuirea acestora c4tre cop4rta8i, 5n func9ie de cotele succesorale.
2otivele ac9iunii sunt urm4toarele=
1otivele de "apt=
%a data de B...C a decedat B...C, cu ultimul domiciliu 5n B...C, av7ndu0i ca motenitori
pe B...C.
3otrivit dispozi9iilor art. -(A din noul /od de 3rocedur4 /ivil4, 5n cererea de partaj se vor
men9iona obligatoriu persoanele 5ntre care urmeaz4 a avea loc partajul , titlul pe baza
c4ruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea
se afl4, precum 8i persoana care le de9ine sau le administreaz4. Astfel=
a) persoanele 5ntre care urmeaz4 a avea loc partajul. 1e 5nvedereaz4 instan9ei cine 8i 5n ce
calitate vine la mo8tenire, indic7ndu0se gradul de rudenie al reclamantului 8i al p7r79ilor
cu autorul sau calitatea de legatar. 34r9ile vin la succesiune 5n ordinea claselor de
mo8tenitori, iar so9ul supravie9uitor vine 5n concurs cu toate clasele de mo8tenitori,
potrivit noului /od /ivil>
b) se menioneaz4 data decesului defunctului (data deschiderii succesiunii) 8i ultimul s4u
domiciliu, pentru stabilirea competen9ei teritoriale a instan9ei>
c) reclamantul trebuie s4 demonstreze c4 a acceptat succesiunea, menion7nd care sunt
actele care dovedesc acest lucru i, dac4 este cazul, poate s4 invoce excepia neaccept4rii
succesiunii de c4tre unul sau mai muli dintre succesibili0p7r7i.
d) se indic4 bunurile care fac parte din masa succesoral4 8i cum le0a dob7ndit defunctul
(motenire, cump4rare, dona9ie etc.). De asemenea, 5n ac9iunea de partaj se indic4
obligatoriu locul unde se afl4 aceste bunuri i 5n posesia sau administrarea cui se afl4>
e) se menioneaz4 valoarea masei succesorale pentru stabilirea timbrajului 5n cazul
contest4rii bunurilor, dar 8i pentru efectuarea calculelor necesare, de pild4 pentru
reduc9iunea liberalit49ilor excesive sau pentru raportul dona9iilor (pentru calculul taxei
judiciare de timbru, vedei seciunea D;norariu de avocat i tax4 judiciar4 de timbruD de
mai sus>
f) se precizeaz4 dacc4 succesiunea este legal4 i,sau testamentar4. Dac4 exist4 un
testament, se indic4 dac4 acesta cuprinde legate universale, cu titlu universal sau cu titlu
particular, precum 8i cotele ce le revin mo8tenitorilor legali 8i testamentari>
g) dac4 se dezbat mai multe moteniri (succesiuni succesive), acestea se expun 5n mod
cronologic, fiecare autor cu mo8tenitorii s4i, cu cotele respective, i se enumer4 bunurile
aflate 5n masa succesoral4 a fiec4rui autor.
Dac4 al4turi de cererea de partaj succesoral se formuleaz4 8i alte capete de cerere precum
anularea certificatului de mo8tenitor sau reduc9iunea liberalit49ilor excesive, acestea
trebuie motivate la r7ndul lor, 5n fapt i 5n drept.
0emeiul de drept=
<mi 5ntemeiez aciunea pe dispozi9iile art. ))E* /od /ivil i art. -('0--. /. proc. civ.
Dac4 5n cererea de partaj succesoral se formuleaz4 8i alte cereri, cum ar fi cererea de
raport al dona9iilor sau de anulare a certificatului de mo8tenitor, vor fi indicate
dispozi9iile legale corespunz4toare (art. ))E+ noul /od /ivil, respectiv art. ))- din %egea
notarilor publici nr. *+,)--.).
robe=
1olicit 5ncuviin9area urm4toarelor probe=
a) 5nscrisuri=
dac4 exist4, certificatul de mo8tenitor,legatar, 5n caz contrar se depune certificatul
de deces 8i actele de stare civil4 ale p4r9ilor pentru a dovedi gradul de rudenie cu
defunctul sau copia testamentului pentru a se stabili calitatea de legatar>
acte care dovedesc exercitarea dreptului de op9iune succesoral4 (de ex., declara9ia
notarial4 de acceptare sau de renun9are la motenire, acte care dovedesc
acceptarea tacit4 a succesiunii, dac4 nu au fost date astfel de declaraii etc.)>
titlurile de proprietate pentru bunurile care fac parte din masa succesoral4, de
pild4 contracte autentice de v7nzare0cump4rare, titlul de proprietate emis 5n baza
%egii nr. )(,)--) etc.>
b) interogatoriul 0 pentru a se stabili acceptarea tacit4 a succesiunii, bunurile mobile
dob7ndite de autor, bunurile 5nsu8ite de cop4rta8i, locul unde se afl4 bunurile 8i 5n posesia
sau administrarea cui se afl4 acestea, 5mbun4t49irile aduse bunurilor succesorale>
c) martori 0 pe acelea8i aspecte ca 8i interogatoriul>
d) expertiza tehnic4 0 pentru identificarea 8i pre9uirea bunurilor, precum 8i pentru
formarea de loturi pentru coindivizari.
Anexe= 5nscrisurile ar4tate 5n probatoriu i chitan9a de plat4 a taxei judiciare de timbru 5n
cuantum de B...C lei, timbrul judiciar 5n valoare de lei.
1emn4tura,
Domnului 3re8edinte al #udec4toriei
2nstan!a competent:
a) teritorial 0 este competent4 instan9a de la ultimul domiciliu al defunctului, potrivit art.
))( din noul /od de 3rocedur4 /ivil4 (competen9a teritorial4 absolut4).
b) material 0 instan9a competent4 va fi judec4toria, potrivit art. -E litera j) din noul /od de
3rocedur4 /ivil4 (D#udec4tora judec4 B...C cererile de 5mp4r9eal4 judiciar4, indiferent de
valoareD)>
Dac4 al4turi de cap4tul de cerere privind partajul sunt formulate 8i alte cereri, cum ar fi
reduc9iunea liberalit49ilor excesive sau revocarea legatului pentru ingratitudine, 5n
virtutea dispozi9iilor art. ) ?* din noul /od de 3rocedur4 /ivil4, instan9a competent4 s4
judece cererea de partaj este competent4 s4 judece 8i cererile incidentale.
rocedura succesoral notarial
3ublicat in categoria Drept 3ublic, !r. ) 1eptembrie ?AA-
I. Caracterele procedurii succesorale notariale
,. Caracterul necontencios al procedurii succesorale notariale
Analiz7nd ipoteza 5n care motenitorii lui de cuius sunt cu toii de acord cu privire la
num4rul i calitatea lor, la compunerea masei succesorale i la drepturile succesorale ce
li se cuvin, legiuitorul a urm4rit instituirea prin lege a unei proceduri speciale i
operatorii pentru soluionarea cauzelor de partaj succesoral. Astfel, a fost
instituionalizat4 prin lege procedura succesoral4 necontencioas4 notarial4. 3er a
contrario, pentru cauzele 5n care motenitorii nu au ajuns la un consens 5n ceea
ce privete partajul succesiunii, contest7ndu0i calitatea de motenitor, i nu se 5neleg
asupra masei succesorale sau asupra modului de 5mp4rire a bunurilor l4sate de defunct,
rezolvarea cauzelor va fi de competena instanelor judec4toreti 5n
desf4urarea procedurii contencioase succesorale.
3rocedura succesoral4 notarial4 este o procedur4 graioas4, cu caracter necontencios. &a
nu are caracter obligatoriu, 5n sensul c4, pentru caz de litigiu, motenitorii se pot adresa
direct instanei de judecat4, 5n timp ce instanele judec4toreti i rezolv4 cauzele
succesorale contencioase, av7nd 5n vedere ne5nelegerile dintre motenitori i
hot4r7nd cu putere de lucru de judecat, notarii publici au competena de a instrumenta
numai 5n m4sura 5n care procedura succesoral4 are la baz4 acordul unanim al
motenitorilor, limit7ndu0se a lua act de voin4 coordonat4 a acestora i a consacra
drepturile lor potrivit prevederilor legii.
). Caracterul e&clusiv al procedurii succesorale
;dat4 delimitat4 competena material4 a notarului public 5n materie succesoral4 de aceea
a instanelor judec4toreti, problema care se pune este dac4 competena material4 a
notarilor i a instanelor judec4toreti este exclusiv4, cu alte cuvinte, dac4, 5n cazul
procedurii succesorale necontencioase, motenitorii nu s0ar putea adresa instanei de
judecat4 sau invers.
Fiind vorba de o competen4 material4, 5n cazul nerespect4rii legii, fiecare dintre
motenitori, orice persoan4 interesat4, ca i procurorul, se poate adresa instanei de
judecat4 i poate cere s4 se constate nulitatea actelor 5ndeplinite, dup4 caz, de c4tre
notarul public sau de p4rile interesate.
+. Caracterul special al competenei materiale notariale
Darea spre rezolvare a cauzelor succesorale at7t instanelor judectoreti, c3t i
notarului public reprezint o alt problem, i anume aceea a raportului dintre
competena material a celor dou or/ane, a caracterului /eneral sau special
al competenei lor.
3rin urmare, instanele judectoreti au pstrat calitatea de or/ane #nvestite cu
competena /eneral a rezolvrii cauzelor succesorale.
4. Competena teritorial a notarului public
<n 5ndeplinirea atribuiilor con"erite de le/e, notarul public are competen /eneral,
cu e&cepiile stabilite #n art. ,' din Le/ea nr. +*5,--6. Ast"el 7procedura succesoral
notarial este de competena notarului public din biroul notarial situat n circumscripia
teritorial a judectoriei n care defunctul a avut ultimul domiciliu; n cazul motenirilor
succesive, motenitorii pot alege competena oricruia dintre birourile notariale din
circumscripia teritorial a judectoriei n care i-a avut ultimul domiciliu acela dintre
autorii care a decedat cel din urmG.
<n cazurile de suspendare a procedurii succesorale, repunerea pe rol a dosarului
succesoral se face de notarul public care a 5ntocmit dosarul 5nainte de suspendare, dac4
instana nu a dispus alt"el.
Dac4 defunctul a avut ultimul domiciliu 5n str4in4tate, procedura succesoral4 se
5ndeplinete de notarul public din circumscripia teritorial a judectoriei #n care
de"unctul a lsat bunurile cele mai valoroase.
!otarul este obligat s4 verifice din oficiu competena i, ori de c3te ori constat c
succesiunea s8a deschis competent #n circumscripia altui notar, #i va declina
competena i va trimite dosarul biroului notarial competent.
II. Deschiderea succesiunii i a procedurilor succesorale
,. rocedura succesoral este precedat i condiionat de deschiderea succesiunii
Articolul +.) /. civ prevede c4 Hsuccesiunile se deschid prin moarteG. 2omentul morii
se constat4 fizic i se dovedete prin certificatul de deces eliberat de serviciul de stare
civil4. /ertificatul de deces este un 5nscris autentic care dovedete persoana decedat4,
data decesului, ultimul domiciliu. 2omentul morii se poate stabili i prin hot4r7rea
judec4toreasc4 de declarare a morii prezumate.
/unoterea exact4 a datei decesului este foarte important4 pentru c4=
I determin4 persoanele chemate la motenire, 5n temeiul legii sau al testamentului>
I determin4 legea dup4 care se dezbate succesiunea>
I de la aceast4 dat4 se transmite patrimoniul defunctului la succesori>
I este data de la care retroactiveaz4 acceptarea sau renunarea la motenire>
I este data de la care 5ncepe s4 curg4 termenul de prescripie prev4zut de art. 'AA /. civ>
I 5n raport cu aceast4 dat4 se stabilete compunerea masei succesorale>
I momentul morii determin4 data de la care este posibil4 deschiderea procedurii
succesorale notariale i de 5ntocmire a inventarului.
). Deschiderea procedurii succesorale notariale
Articolul +( din %egea nr. *+,)--. stabilete c4= Hprocedura succesoral4 notarial4 se
deschide, dup4 caz, la cererea oric4rei persoane interesate, a procurorului, precum i a
secretarului /onsiliului local al localit4ii 5n raza c4ruia defunctul i0a avut ultimul
domiciliu, atunci c7nd are la cunotin4 c4 motenirea cuprinde bunuri imobileG.
3rocedura succesoral4 notarial4 se deschide deci=
I la cererea oric4rei persoane interesate. 3rin persoan4 interesat4 se 5nelege, 5n primul
r7nd, 5nii motenitorii legali sau testamentarii care au cei dint7i interesul s4 se
stabileasc4, s4 li se recunoasc4 drepturile ce le revin dup4 succesiunea defunctului>
I la cererea 3archetului, 5n cazuri speciale>
I la cererea secretarului prim4riei>
I din oficiu I deschiderea din oficiu 5n interesul statului va deveni necesar4 5n cazul
succesiunii vacante, iar 5n interesul motenitorilor, c7nd acetia sunt necunoscui sau
disp4rui.
<n cazurile 5n care procedura succesoral4 se deschide la cererea motenitorilor, a
creditorilor acestora, a procurorului sau din oficiu, notarul public este obligat s4 cear4
detalii de la prim4rii sau de la organul financiar cu privire la averea imobiliar4 a
defunctului.
/ererea pentru deschiderea procedurii succesorale se adreseaz4 notarului public
competent. %a primirea cererii pentru deschiderea procedurii succesorale, notarul public
va verifica dac4 aceasta cuprinde numele i prenumele defunctului, data decesului,
ultimul domiciliu, numele, prenumele i domiciliul succesibililor, bunurile i
datoriile defunctului.
3entru evitarea unei duble proceduri succesorale, dosarul succesoral se va 5ntocmi numai
dup4 ce se va verifica din oficiu c4 nu exist4 un alt dosar format 5n cauz4, la acelai birou
notarial sau la un alt birou de notar public din aceeai circumscripie teritorial4.
!e5ntocmirea dosarului succesoral pentru acest motiv va fi adus4 la cunotina p4rilor
interesate, direct sau prin coresponden4, dup4 caz.
%a primirea cererii, secretarul biroului verific4 5n opisul de eviden4 a procedurii
succesorale dac4 nu s0a 5nregistrat un alt dosar 5n aceeai cauz4, la acel birou. <n cazul 5n
care 5n circumscripia unei judec4torii figureaz4 mai multe birouri notariale, notarul
public va verifica la /amera !otarilor 3ublici dac4 5n opisul de eviden4 succesoral4 nu
s0a 5nregistrat un alt dosar, pe aceeai cauz4, la un alt birou.
Dac4 decesul a survenit anterior intr4rii 5n vigoare a %egii nr. *+,)--. privind notarii
publici i activitatea notarial4, se va solicita de la Arhiva dec4toria 5n circumscripia
teritorial4 5n care a funcionat notariatul s4 se verifice opisul registrului succesoral dac4
succesiunea a fost dezb4tut4.
Dup4 aceste verific4ri, notarul public va da rezoluia, care are urm4torul coninut=
verificat opisurile, verificat competena, se 5nregistreaz4 cu sau f4r4 citarea p4rilor,
semn4tura i sigiliul notarului public.
1uccesiunile se 5nregistreaz4 5n ;pisul alfabetic al registrului succesoral i 5n registrul de
termene succesorale. <n registrul succesoral se trece num4rul dosarului 5n ordine
cresc4toare dup4 data 5nregistr4rii, numele i prenumele defunctului, ultimul domiciliu,
data decesului, primul termen acordat pentru dezbateri, soluia succesiunii, taxele i
onorariile I achitarea sau debitarea. %a observaii se menioneaz4 re5nregistrarea
pentru suplimentarea, conexarea, suspendarea, scoaterea de pe rol, trimiterea la instana
de judecat4 sau la un alt birou notarial. 3oziia din registrul succesoral se 5nchide la
eliberarea certificatului de motenitor, la suspendarea dosarului sau 5n alte cazuri de
5nchidere a procedurii succesorale.
;pisul registrului succesoral cuprinde numele defunctului, ultimul domiciliu i num4rul
dosarului succesoral, ordonate pe litere. <n opisul succesoral se trec numele i prenumele
autorului succesiunii i num4rul de 5nregistrare al dosarului.
<n registrul de termene se noteaz4 soluia edinei respective I am7nare, soluionare,
transferare. Dosarele am7nate se renoteaz4 5n registru la noul termen acordat.
III. Inventarierea succesiunii i punerea si/iliilor
,. 2nventarierea bunurilor succesorale
Art. 'A din %egea nr. *+,)--. dispune Hn cazurile prevzute de lege sau la cererea celor
interesai, notarul public, personal sau printr-un delegat, va face inventarierea
bunurilor succesorale. Dac nu exist cerere anterioar pentru deschiderea
procedurii succesorale, cererea de inventariere ine loc i de cerere de deschidere a
acestei proceduri. nventarierea notarial se va putea face numai cu acordul persoanei
n posesia creia se afl bunurile defunctului. n caz de refuz, se va ncheia un proces-
verbal, semnat de cei prezeni.G
Inventarierea notarial4 se va face numai cu acordul persoanei 5n posesia c4reia se afl4
bunurile defunctului. <n caz de refuz, se va 5ncheia un proces0verbal, semnat de cei
prezeni.
). Cererea pentru inventarierea bunurilor
/ererea pentru inventarierea bunurilor ce intr4 5n masa succesoral4 trebuie s4
cuprind4 datele defunctului i ultimul domiciliu, datele motenitorilor prezumtivi i
domiciliile acestora, cu artarea locului unde se a"l averea 9 activ i pasiv 9 ce se
va cuprinde #n inventar, #n msura cunoaterii acestora.
Inventarierea se poate face i din o"iciu atunci c3nd interesul minorilor o cere, c3nd
statul are interesul s8i asi/ure drepturile sale, prin e&cepie, c3nd #mprejurrile
speciale impun aceasta 9 incendiu, rzboi, e&punere la "urt, sustra/ere, stricciuni
etc.
+. 1odaliti de inventariere
!otarul public, personal sau un 5mputernicit al acestuia se deplaseaz4 la locul situ4rii
bunurilor pentru inventariere. <n cazul 5n care unele bunuri sunt situate 5ntr0o alt4
localitate dintr0o alt4 circumscripie notarial4, poate fi solicitat4 inventarierea notarului
public competent pentru acea localitate, prin comisie derogatorie sau
secretarului consiliului local respectiv.
Dac4 bunurile sunt situate 5n str4in4tate, reprezentana statului rom7n 5n acea ar4 va
solicita serviciile unui notar public de la locul situ4rii bunurilor sau al unei instane
competenete, conform procedurii specifice din acea ar4.
Inventarierea se face cu consim4m7ntul motenitorilor sau a persoanelor ce dein
bunurile, iar dac4 nu sunt succesibili cunoscui, cu 5ncunotiinarea autorit4ilor locale.
3rezeni la inventarierea 5n faa notarului public sau a 5mputernicitului acestuia sunt=
I motenitorul I dac4 acesta este minor, incapabil sau pus sub interdicie,
reprezentantul acestuia numit conform normelor legale>
I unul sau doi martori>
I reprezentantul autorit4ii tutelare, dac4 este cazul.
3articipanii la inventariere trebuie s4 fie prezeni tot timpul inventarierii i s4
semneze procesul0verbal f4cut de notarul public.
4. 2nventarul bunurilor
Articolul ') din %egea nr. *+,)--. prevede c4= H!rocesul-verbal de inventariere va
cuprinde enumerarea, descrierea i evaluarea provizorie a bunurilor ce se aflau n
posesia defunctului la data decesului. "unurile a cror proprietate este contestat se vor
meniona separat. n inventar se cuprind meniuni privind pasivul succesoral. "unurile
defunctului care se gsesc n posesia altei persoane vor fi inventariate cu precizarea
locului unde se afl i a motivului pentru care se gsesc acolo. n cazul n care, cu
ocazia inventarierii, se va gsi testament lsat de defunct, acesta va fi vizat spre
neschimbare i va fi depus n depozit la biroul notarului publicG.
Inventarul se semneaz4 de cel care l0a 5ntocmit, de succesibilii aflai la locul
inventarului, iar #n lipsa acestora sau a re"uzului lor de a semna inventarul va "i
semnat de martorii prezeni. 0estamentul /sit la inventariere sau prezentat de
partea interesat se deschide de notarul public #n "aa succesibililor, a e&ecutorului
testamentar, iar #n cazul persoanelor incapabile, se va #ntiina autoritatea tutelar.
<n preambulul procesului0verbal de inventariere se va meniona denumirea biroului
notarial, numele notarului public, data, localitatea i locul, datele de"unctului,
inclusiv data decesului i ultimul domiciliu, precum i persoanele prezente
la inventariere.
/adrul procesului0verbal de inventariere va avea urm4toarea rubricatur4=
I num4r curent>
I descrierea bunurilor>
I num4rul acestora>
I evaluarea provizorie>
I totalul>
I observaii.
Apoi, 5n cuprins, vor fi trecute=
I 5nt7i bunurile mic4toare, titlurile de valoare, bunurile nemic4toare>
I 5n al doilea r7nd= pasivul succesiunii>
I 5n al treilea r7nd= meniunile speciale referitoare la bunuri, numiri de curatori,
custode, expert etc.
%a sf7ritul actului de inventariere se vor meniona=
I data lucr4rilor i ora 5nchiderii inventarului>
I persoanele prezente la 5ncheierea inventarului>
I anexele inventarului>
I num4rul de exemplare>
I data fix4rii primelor dezbateri succesorale cu 5ncunotiinarea celor prezeni>
I semn4turile participanilor la inventariere>
I calitatea, sigiliul i semn4tura notarului public.
6. rotejarea masei succesorale
Articolul '? din %egea nr. *+,)--. prevede c4= HDac exist pericol de nstrinare,
pierdere, nlocuire sau distrugere a bunurilor, notarul public le va putea pune bunurile
sub sigiliu sau le va preda unui custodeG.
/a urmare, dac4 5n masa succesoral4 vor intra h7rtii de valoare sau valori cuprinse 5n
metale preioase, bijuterii, bani, cecuri, depozite bancare identificate la inventariere I
acestea se vor depune la depozitul notarial 5n case de conservare, banc4, /&/ sau o firm4
specializat4, ce vor garanta restituirea valorilor sau bunurilor, aa cum au fost depuse, cu
dob7nzile legale, dup4 achitarea onorariilor de depozitare. <n mod obinuit,
bunurile r4m7n 5n p4strarea i conservarea motenitorilor legali sau testamentari.
"oate m4surile ce le ia notarul public au 5n vedere p4strarea averii succesorale 5n bune
condiii p7n4 la terminarea procedurii succesorale.
*. rocedura si/ilrii bunurilor
<n cazuri urgente, la cererea oric4rei persoane care justific4 un interes, punerea sigiliilor
asupra bunurilor succesorale se poate face 5nainte de 5ntocmirea inventarului,
except7ndu0se bunurile necesare membrilor familiei defunctului care au locuit cu el. "ot
5n scopul asigur4rii bunurilor, notarul public pune sigiliul pe 5ntreaga locuin, pe
di"erite #ncperi, pe dulapuri, pe /eamantane.
3unerea de sigilii const4 5n pecetluirea 5nc4perilor sau locurilor unde au fost
depozitate bunurile motenirii, "ie prin ceruire, "ie prin aplicarea de benzi din p3nz
lipit i ceruit pe care se aplic si/iliul sec.
(. Acceptarea sub bene"iciul de inventar
; situaie deosebit4 prezint4 inventarul notarial 5n situaia accept4rii succesiunii sub
beneficiul de inventar.
<n acest4 situaie, inventarul se 5ntocmete dup4 regulile de inventariere generale mai sus
ar4tate I art. 'AE i urm. /. civ.
Declaraia de acceptare sub beneficiu de inventar trebuie s4 aib4 forma autentic4 i s4
fie precedat4 sau urmat4 de un inventar. "ermenul general de acceptare a succesiunii este
de + luni de la deschiderea acesteia I art. 'AA /. civ.
IV. Citarea i identi"icarea succesibililor
,. Citarea succesibililor
Articolul '. al %egii nr. *+,)--.= HDup ce constat c este legal sesizat, notarul public
nregistreaz cauza i dispune citarea celor care au vocaie la motenire, iar dac
exist testament, citeaz i pe legatari i executorul testamentar instituit.
Dac printr-un testament autentic s-a instituit un legatar universal, se citeaz, n lips de
motenitori rezervatari, numai legatarul; dac testamentul este olograf sau mistic, se
citeaz i motenitorii legali. n ambele cazuri se va cita i executorul testamentar, dac
a fost desemnat prin testament. n succesiunea ce urmeaz a fi declarat
vacant, notarul public citeaz autoritatea administraiei publice competent a prelua
bunurile.
n cazul motenitorului incapabil, se citeaz reprezentantul su legal i autoritatea
tutelar.G
/itarea are 5n vedere 5ncunotinarea succesibililor defunctului i a celor 5n drept c4
se dezbate succesiunea defunctului la un anumit birou notarial, 5ntr0o zi i la o or4
stabilit4.
/ei cu vocaie succesoral4 se citeaz4 cu respectarea principiilor generale ale
devoluiunii legale a motenirii I principiul priorit4ii clasei de motenitori 5n ordinea
stabilit4 de lege 5ntre motenitori din clase diferite i principiul proximit4ii gradului de
rudenie 5ntre motenitori din aceeai clas4.
Astfel, dac4 au r4mas copii, nu vor fi citai toi succesibilii, ci numai cei din gradul I i
soul supravieuitor, iar numai 5n cazul 5n care sunt renun4tori toi, vor fi citai 5n nume
propriu nepoii de fiu, care au vocaie succesoral4.
Dac4 nu exist4 motenitori acceptai 5n clasa I, se citeaz4 succesibilii din clasa a II0a. <n
situaia 5n care au vocaie succesoral4 minorii sub )E ani i incapabilii, se va cita
reprezentantul lor legal, p4rinte sau tutorele, pentru c4 acetia nu au capacitate de
exerciiu. 2inorul peste )E ani are capacitate de exerciiu restr7ns4 i actele juridice ale
acestuia se 5ncheie de acesta cu 5ncuviinarea prealabil4 a p4rinilor,tutorelui.
Dac4 5n cauz4 nu sunt motenitori rezervatari i exist4 un testament autentificat,
necontestat de colaterali, nu se vor cita ceilali succesibili i se va preda succesiunea
legatarului universal, care se citeaz4.
"rebuie avut4 5n vedere citarea creditorilor sau a altor persoane interesate, c7nd aceasta
rezult4 din cerere, din declaraiile succesorilor sau din alte documente depuse la dosarul
succesoral.
Autoritatea administraiei publice este administraia financiar4 competent4 5n sectorul
de activitate al notarului public care instrumenteaz4 cauza, socotit4 ca instituie 5n drept
s4 culeag4 bunurile ce revin statului.
/itaia trebuie s4 cuprind4=
I antetul biroului notarial>
I num4rul i data emiterii, precum i num4rul dosarului succesoral>
I ar4tarea datei dezbaterilor= anul, luna, ziua i ora prezent4rii la biroul notarului public>
I numele, prenumele, domiciliul I cu toate datele I i calitatea celui citat>
I felul pricinii I dezbaterea succesiunii dup4 defunct>
I parafa notarului public i semn4tura secretarului biroului notarial care a 5ntocmit citaia
i este 5n drept s4 o semneze>
I sigiliul biroului notarului public.
%a citaie se ataeaz4 procesul0verbal de 5nm7nare a citaiei. Aceast4 dovad4,
completat4 sub semn4tura agentului 5nm7n4tor, se restituie biroului notarial i se
ataeaz4 la dosar pentru a constata c4 procedura a fost efectuat4 conform dispoziiilor
/odului de procedur4 civil4.
<n practic4, s0a generalizat 5ntiinarea telefonic4, care are eficien4, dar prezint4 riscul
lipsei dovezii 5nm7n4rii citaiei persoanei citate, chiar dac4 se face meniunea 5n dosar
despre citarea prin telefon. <n cazul 5n care persoana citat4 nu se prezint4 la
dezbateri, este obligatorie citarea prin pot4.
). 2denti"icarea succesibililor
%a prezentarea succesibililor 5n faa notarului acesta procedeaz4 la stabilirea identit4ii
p4rilor, 5n conformitate cu dispoziiile art. E* din %egea nr. *+,)--.= H<n cadrul
lucr4rilor de 5ndeplinire a actelor notariale, notarul public stabilete
identitatea, domiciliul i capacitatea p4rilorG.
1uccesibilii pot fi identificai de notarul public prin meniune 5n 5ncheiere c4 sunt
cunoscui personal de acesta. <n cazul 5n care notarul nu cunoate p4rile, este obligat s4
se conving4 de identitatea acestora prin una dintre modalit4ile prev4zute de art. .A din
lege=
Ha# acte de identitate sau legitimaii oficiale, prevzute cu semntura, tampila i
fotografia posesorului;
b# atestarea avocatului care asist partea;
c# doi martori de identitate, cunoscui personal de notarul public sau legitimai conform
lit. a#.G
Identitatea persoanelor juridice se face prin stabilirea denumirii, a datei la care au
dob7ndit capacitatea juridic4 i a calit4ii reprezentantului 5ndrept4it s4 5ncheie actul 5n
numele lor.
/7nd notarul public are 5ndoieli cu privire la capacitatea uneia dintre p4ri, va solicita
unui medic de specialitate s4 ateste 5n scris c4 partea este 5n deplin4tatea facult4ilor
mintale. Dup4 identificarea succesibililor, notarul va verifica dac4 acetia 5ndeplinesc
condiiile cerute de lege pentru a putea succede.
/onform art. +..0+.( /. civ., pentru ca o persoan4 s4 poat4 culege o motenire trebuie
s4 5ndeplineasc4 dou4 condiii, o condiie pozitiv4, aceea de a avea capacitatea
succesoral4 i o condiie negativ4, aceea de a nu fi nedemn4 de a moteni. %a aceste
condiii, expres stabilite de lege, doctrina a mai ad4ugat 5nc4 una I vocaia la motenire.
Au capacitate succesoral4 persoanele fizice 5n via4 la data deschiderii succesiunii,
persoanele disp4rute, persoanele concepute, dar nen4scute la data deschiderii succesiunii.
3ersoanele juridice vin la succesiune numai 5n virtutea testamentului l4sat de defunct i
cu respectarea specialit4ii capacit4ii de folosin4.
!u au capacitate succesoral4 persoanele fizice predecedate care nu au dreptul la
reprezentare i persoanele juridice desfiinate.
!edemnitatea const4 5n dec4derea din dreptul de a moteni a succesibililor care se fac
vinovai de s4v7rirea unor fapte grave fa4 de memoria acestuia.
V. Opiunea succesoral
,. :oiune
;piunea succesoral4 este acel drept subiectiv n4scut la data decesului celui despre a
c4rei succesiune este vorba, 5n persoana succesibililor acestuia, de a alege acceptarea
succesiunii I pur4 i simpl4 sau sub beneficiu de inventar I sau renunarea la aceasta i
care se exercit4 5n anumite condiii prev4zute de lege.
Actul de opiune este un act de dispoziie i trebuie s4 5ndeplineasc4, sub sanciunea
nulit4ii, condiiile de fond i form4 prev4zute de lege. 1uccesibilul trebuie s4 aib4
capacitatea deplin4 de exerciiu, persoanele lipsite de capacitatea deplin4 de exerciiu sau
cu exerciiu restr7ns trebuie s4 exercite opiunea sucesoral4 prin ocrotitorul
legal, respectiv cu 5ncuviinarea acestuia i, 5n ambele cazuri, cu autorizarea autorit4ii
tutelare.
3entru ca opiunea succeroral4 s4 fie valabil4, trebuie respectate cerinele referitoare la
exprimarea consim4m7ntului la obiectul i cauza actului juridic.
Dreptul de opiune trebuie exercitat 5n termen de + luni, calculat de la data deschiderii
succesiunii. Articolul 'AA alin ) /. civ stabilete c4 Hdreptul de a accepta succesiunea se
prescrie printr-un termen de $ luni socotit de la data deschiderii succesiuniiG.
/alificarea termenului de opiune succesoral4 ca fiind un termen de prescripie este
criticabil4, pentru c4 prescripia extinctiv4 presupune stingerea dreptului la aciune 5n
sens material, iar dreptul de opiune succesoral4 nu constituie un drept la aciune, ci un
drept subiectiv care trebuie valorificat 5n termenul prev4zut de lege sub
sanciunea dec4derii.
Dac4 5n termenul de opiune succesoral4 prev4zut 5n art. 'AA succesibilul nu i0a
manifestat dorina, dreptul de a accepta succesiunea se stinge, i succesibilul devine
str4in de motenire. 1uccesibilul str4in de motenire este 5nl4turat de la motenire, dar
nu are statutul juridic al unui renun4tor, pentru c4 el poate beneficia de repunere 5n
termen.
). Acceptarea motenirii
%.&. 'cceptarea expres
3otrivit art. +(- /. civ, acceptarea este expres4 c7nd succesibilul confirm4 calitatea sa de
erede, clar i concis, 5n tot ce are motenirea, 5n scris, printr0un act autentic sau sub
semn4tur4 privat4.
Din analiza dispoziiei /odului civil rezult4 c4 voina succesibilului de a accepta expres
succesiunea trebuie s4 fie manifestat4 ad validitatem 5n form4 scris4, autentic4 sau sub
semn4tur4 privat4 I acceptarea expres4 este un act formal, dar nu solemn.
Din coninutul 5nscrisului trebuie s4 rezulte c4 succesibilul i0a 5nsuit 5n mod neechivoc
calitatea de motenitor, adic4 5nelege s40i exercite drepturile i s40i asume obligaiile
ce rezult4 din calitatea de motenitor.
;piunea succesoral4 este un act juridic unilateral i, 5n principiu, irevocabil. /el care
a acceptat motenirea nu mai poate reveni asupra accept4rii, oper7nd regula de drept
comun c4 actul juridic este irevocabil de la formarea lui, 5n afar4 de cazurile prev4zute de
lege I 5n materie succesoral4 fiind prev4zute de art. +-E /. civ. <n consecin4, renunarea
ulterioar4 la succesiune este lipsit4 de efect juridic asupra actului iniial de acceptare.
%.%. 'cceptarea tacit
3otrivit art. +-( /. civ, acceptarea este tacit4 c7nd eredele face un act pe care n0ar putea
s40l fac4 dec7t 5n calitatea sa de erede i care las4 s4 se presupun4 neap4rat intenia sa de
acceptare.
%a fel ca i 5n cazul accept4rii exprese, legea prevede dou4 condiii pentru a opera
acceptarea tacit4= voina succesibilului de a accepta motenirea i conduita lui I actele
sau faptele s4v7rite I din care s4 rezulte indirect, dar neechivoc intenia de a accepta
succesiunea.
%egea nu stabilete ce acte i fapte juridice constituie acceptarea tacit4 a succesiunii,
limit7ndu0se la precizarea c4 Hactele curat conservatorii de ngrijire i administraie
provizorie nu sunt acte de primire a motenirii, dac cel care le-a fcut nu a luat titlul
sau calitatea de eredeG I art. +-A /. civ.
/odul civil mai precizeaz4 c4 actele de dispoziie asupra bunurilor succesorale
constituie acte de acceptare a succesiunii. /onstituie acte de acceptare tacit4 a motenirii
intrate posesia i folosina bunurilor succesorale, care prin natura, num4rul i valoarea
lor eclud ideea unei amintiri de familie.
%uarea 5n patrimoniul defunctului a unor obiecte ca amintire de familie, reparaiile de
urgen4 ale unor bunuri succesorale, preluarea cheilor sau a lucrurilor de valoare pentru a
le feri de pierdere sau furt nu constituie acte de acceptare tacit4.
; problem4 ridic4 actele materiale care au semnificaia accept4rii tacite f4cute de
succesibilul coindivizar cu defunctul I astfel, folosirea de c4tre soul supravieuitor a
bunurilor comune dob7ndite 5n timpul c4s4toriei nu este de natur4, prin ea 5ns4i, s4 duc4
la concluzia univoc4 5n sensul accept4rii motenirii. A pretinde aceasta, ar 5nsemna c4
succesibilul care nu dorete s4 accepte succesiunea este obligat s4 abandoneze
bunurile comune spre a nu i se opune acceptarea de c4tre el a succesiunii, ceea ce desigur
este de neadmis.
oina de a accepta succesiunea se poate manifesta nu numai printr0o declaraie formal4,
ci i prin acte sau manifest4ri ne5ndoielnice. /ererea de inventariere a bunurilor
succesorale i, mai ales, achitarea, chiar parial4, a taxelor respective, constituie forme de
acceptare tacit4 a succesiunii.
%.(. 'cceptarea sub beneficiu de inventar I ca variant4 intermediar4 5ntre acceptarea pur4
i simpl4 i renunarea la succesiune I este un act de opiune expres i solemn, prin care
succesibilul declar4 5n cadrul termenului de prescripie a dreptului de opiune sucesoral4
c4 5i 5nsuete titlul de motenitor al patrimoniului succesoral, dar 5nelege s4 r4spund4
de pasivul succesoral numai 5n limita activului motenit i numai cu bunurile motenite>
inventarul succesoral 5mpiedic4 confuzia patrimoniului succesoral cu patrimoniul s4u
propriu.
1uccesibilul opteaz4 pentru acceptarea sub beneficiu de inventar 5n cazul 5n care nu
cunoate 5ntinderea pasivului succesoral, dar, i 5n aceast4 situaie, acceptarea sub
beneficiu de inventar are caracter facultativ, succesibilul nefiind obligat s4 accepte
succesiunea 5n aceast4 form4.
%.). 'cceptarea forat a motenirii
<n ceea ce privete acceptarea forat4 a motenirii, art. 'A* /. civ prevedere c4= Herezii
care au dat la o parte sau au ascuns lucruri ale unei succesiuni nu mai au facultatea de a
se lep4da de d7nsa> cu toat4 renunarea lor ei r4m7n erezi i nu pot lua nici o parte din
lucrurile date la o parte sau ascunseG, iar art. ')? /. civ dispune= Heredele care a ascuns
obiecte ale succesiunii sau care cu tiin4 i cu rea0credin4 n0a trecut 5n inventar efecte
dintr05nsa, nu se poate folosi de beneficiul de inventarG.
Analiza termenilor definiiei de mai sus relev4 un element obiectiv I deinerea
clandestin4 prin sustragere sau t4inuire a unor bunuri succesorale I i un element
subiectiv I intenia frauduloas4. /ele dou4 elemente ale faptei trebuie s4 fie 5ntr0
o deplin4 conexiune.
3entru cazurile de dosire sau de dare la o parte a bunurilor din succesiune se prev4d dou4
sanciuni= motenitorul culpabil este lipsit de partea ce i s0ar fi cuvenit din bunurile
ascunse i aceea de dec4dere din facultatea de a renuna la motenire sau de a o accepta
sub beneficiu de inventar.
1impla omisiune de a indica cu ocazia dezbaterii succesiunii la notariat c4 unele bunuri
fac parte din masa succesoral4 nu face operant4 aplicarea prevederilor art. 'A* /. civ.
+. ;enunarea la motenire
(.&. 'ct unilateral, expres i solemn
:enunarea la motenire este actul unilateral, expres i solemn, prin care succesibilul
declar4 5n cadrul termenului de prescripie a dreptului de opiune succesoral4 c4 nu 5i
5nsuete titlul de motenitor, desfiin7nd cu efect retroactiv vocaia sa succesoral4,
devenind str4in de motenire.
;rice succesor, legal sau testamentar, are posibilitatea s4 renune expres la motenire,
indiferent de motivul pentru care ia aceast4 decizie I pentru a p4stra o donaie raportabil4
de care a beneficiat i a c4rei valoare este mai mare dec7t ce i s0ar cuveni 5n caz de
acceptare, pentru c4 pasivul succesoral dep4ete activul, din considerente familiale etc.
Dac4 acceptarea motenirii poate fi at7t expres4 c7t i tacit4, renunarea la succesiune, 5n
principiu, este expres4 i constituie un act juridic solemn.
:enunarea la motenire este un act juridic solemn. Articolul (A din regulamentul de
aplicare al %egii nr. *+,)--. dispune c4= GDeclaraiile de renunare la succesiune, de
acceptare pur i simpl sau sub beneficiu de inventar se fac n form autentic i se
nscriu pentru opozabilitate n *egistrul naional de eviden a opiunilor succesorale
+*,-.# prevzut la art. /$.&G.
1uccesibilul care a renunat la motenire nu beneficiaz4 de niciun drept succesoral i nu
este obligat s4 suporte datoriile succesiunii. Dac4 renun4torul a beneficiat de o donaie
din partea lui de cuius, el nu poate fi obligat la raport, indiferent dac4 donaia s0a f4cut cu
scutire sau f4r4 scutire de raport.
(.%. *etractarea renunrii la motenire
:enunarea la succesiune este, 5n principiu, irevocabil4. <n intenia de a se evita
vacana succesoral4, /odul civil, 5n art. 'A), permite renun4torului s4 retracteze
renunarea, dar cu 5ndeplinirea obligatorie a dou4 condiii, i anume ca dreptul de
opiune succesoral4 a renun4torului s4 nu se fi prescris prin 5mplinirea termenului de
+ luni de la deschiderea succesiunii i succesiunea s4 nu fi fost acceptat4 de ali
succesibili.
:etractarea renun4rii nu are ca efect repunerea 5n dreptul de opiune succesoral4, ci
acceptarea succesiunii pur4 i simpl4.
(.(. *enunarea la motenire n favoarea altuia
Adeseori, 5ntre succesibili intervin 5nelegeri ca unul dintre ei s4 renune la succesiune 5n
favoarea altuia, care accept4 succesiunea, 5n formele i condiiile legii, 5ndeosebi pentru
o contravaloare, fie 5n bani, fie 5n bunuri.
<n aceast4 situaie, ne afl4m 5n faa unei simulaii, contractul dintre succesibili av7nd
valoare de act secret, i declaraia de renunare, pur4 i simpl4, de act public.
:enunarea 5n favoarea altei persoane poate fi considerat4 ca o donaie sau o v7nzare
de drepturi succesorale.
VI. Stabilirea calitii de motenitori i leatari
<n cadrul pasului urm4tor 5n derularea procedurii succesorale, notarul urmeaz4 s4
stabileasc4 pentru fiecare dintre participanii la succesiune calitatea acestora de
motenitori sau legatari, activitate la care 5l oblig4 5n mod imperios prevederile art.
'+ alin. ) din %egea nr. *+,)--..
,. Devolu!iunea succesoral
<n temeiul legii, sunt chemate la succesiune ca motenitori rudele decedatului #n linie
dreapt 9 "r limit de /rad 9 i cele colaterale p3n la /radul 2< inclusiv, precum
i soul supravieuitor.
:udele cu vocaie succesoral /eneral nu sunt chemate s culea/ motenirea
autorului lor toate #mpreun i deodat, le/iuitorul instituind o anumit ordine de
chemare concret la motenire, #n baza clasei de motenitori i a /radului
de rudenie, cu ajutorul crora determin vocaia concret la motenire a rudelor.
=n acest scop, le/iuitorul a introdus trei principii de baz ale devoluiunii le/ale:
I principiul priorit4ii clasei de motenitori, #n ordinea stabilit de le/e #ntre
motenitorii din clase di"erite: ast"el, sunt chemai la motenire motenitorii de
clasa 2, cu e&cluderea celor din clasele 22, 222, 2<>
I principiul promixit4ii /radului de rudenie cu de"unctul #ntre motenitorii din
aceeai clas: #ntre motenitorii din aceea%i clas au prioritate la succesiune cei
care sunt #n /rad mai apropiat de rudenie cu de"unctul>
I 5mp4rirea motenirii #n pri e/ale #ntre rudele din aceea%i clas i de acelai
/rad.
). 0ransmiterea patrimoniului succesoral
/onform art. +.A /. civ., patrimoniul succesoral se poate transmite nu numai 5n temeiul
legii, ci i #n temeiul voinei celui care las motenirea, mani"estat prin testament.
?ste posibil i coe&istena motenirii le/ale cu cea testamentar. Dei se poate
a"irma c #n dreptul nostru motenirea le/al este re/ula i constituie dreptul
comun #n materia transmiterii patrimoniului succesoral, aceasta poate "i #nlturat
#n tot sau #n parte #n condiiile i #n limitele prevzute de le/e, prin testamentul
lsat de de"unct. Aceasta #nseamn c le/ea consacr principiul libertii
testamentare, potrivit cruia, orice persoan capabil este liber s dispun sau s
nu dispun de patrimoniul su pentru cazul morii sale. 0otui, aceast libertate nu
este absolut, le/ea stabilind anumite #n/rdiri, cea mai important "iind instituia
rezervei succesorale.
3entru a se oferi motenirea #n baza testamentului lsat de de"unct, motenitorii
trebuie s prezinte testamentul notarului public cu prilejul dezbaterilor succesorale.
:otarul public va constata dac testamentul #ndeplinete condiiile de "ond i de
"orm cerute de le/e ad validitatem, dup care va meniona #n #ncheierea de
edin dac motenitorii solicit predarea succesiunii con"orm testamentului pe
care #l accept.
<n ceea ce privete posibilitatea succesibilului de a opta #ntre temeiul le/al i cel
testamentar, soluia a"irmativ se #ntemeiaz pe mai multe considerente. =n primul
r3nd, #n literatura de specialitate s8a artat c de la re/ula caracterului indivizibil al
actului de opiune succesoral e&ist, printre alte e&cepii, i cea "ormulat de
1. ?linescu, potrivit creia, dac aceeai persoan este chemat la motenire de
le/e i, totodat, /rati"icat prin testament cu un le/at, ea va putea opta di"erit cu
privire la motenire i la le/at.
+. ?&ecutarea dispoziiilor testamentare
&xecuiunea testamentar este o depoziie cuprins #n testament, prin care
testatorul desemneaz una sau mai multe persoane, con"erindu8le #mputernicirea
necesar pentru a putea asi/ura e&ecutarea dispoziiilor testamentare.
0estatorul recur/e la instituirea de e&ecutor testamentar pentru a8i de/rava pe
motenitorii le/ali de aceast sarcin i #n cazurile #n care apreciaz c acetia nu
ar vrea sau nu ar putea asi/ura #ndeplinirea dispoziiilor testamentare.
<mputernicirea de executor poate fi dat4 numai printr0un 5nscris 5n form4 testamentar4,
inclusiv codicil, i poate "i revocat de testator #n condiiile prevzute de le/e pentru
revocarea testamentelor.
VII. Predarea succesiunii
;rice transmitere de drepturi pentru cauz4 de moarte, indiferent dac4 este universal4,
cu titlu universal sau cu titlu particular, are 5n vedere 5ntinderea drepturilor succesorale.
Aceste drepturi transmise consolideaz4 situaia juridic a succesorului. @e are #n
vedere le/alizarea celui ce pretinde c este succesor, i anume #n ce calitate, cu ce
titlu i cu ce condiii, care este #ntinderea masei succesorale at3t ca activ, c3t i ca
pasiv, care sunt limitele de a dispune i procedeele juridice ce pot "i "olosite pentru
consolidarea calitii de motenitor.
Av7ndu0se 5n vedere c4 prin succesiune i le/ate se transmite dreptul de proprietate
asupra bunurilor, trebuie subliniate urmtoarele:
I succesorul continu4 persoana defunctului 5n drepturi i obli/aii>
I motenitorul are dreptul asupra tuturor bunurilor motenirii at3t #n ceea ce
privete activul, c3t i pasivul>
I ascendenii i descendenii au de drept posesiune a succesiunii din momentul
morii autorului lor, iar ceilali motenitori, nesezinari, intr #n posesiunea cu
#ncuviinarea instanei sau a notarului prin eliberarea certi"icatului de motenitor>
I motenitorii au dreptul la bene"iciul inventarului, ori de c3te ori consider
necesar, mai ales c3nd pasivul succesoral depete activul>
I motenitorul poate cere reduciunea libertilor e&cesive, #ntre/irea rezervei,
aducerea la partaj, raportul donaiilor, rezolvarea problemei cheltuielilor>
I motenitorul poate "olosi mijloacele i aciunile le/ale de aprare a drepturilor
sale primite prin motenire i poate dispune de bunurile succesiunii "r alt
#ncuviinare, #n condiiile le/ii.
Dac4 succesiunea urmeaz4 s4 fie predat4 spre motenitori, deci #n lipsa unui testament,
c3nd vine la succesiune un sin/ur motenitor, acesta cule/e #ntre/ patrimoniul
de"unctului. C3nd vin la succesiune mai muli motenitori, drepturile acestora se
predau pe cote pri, ce di"er #n "unie de clasa de motenitori, de numrul lor
i de motenitorii cu care vin #n concurs.
/7nd sunt descendeni de acelai /rad, motenirea se #mparte #n cote e/ale, #n raport
cu numrul lor.
/7nd vin la succesiune ambii p4rini #n concurs cu "raii i surorile, celor
dou cate/orii le revine c3te o jumtate din motenire. Dac e un sin/ur printe, el
ia A din motenire i deci "railor i surorilor le revine B din aceasta. Desi/ur,
dac e&ist numai "rai i surori sau numai prini, ei iau #ntrea/a motenire.
@oul supravieuitor nu este cuprins #n nicio clas de motenitori "iindc la data
structurrii acestor clase nu avea vocaie succesoral. Ast"el, prin Le/ea
nr. +,5,--4, s8au stabilit pentru soul supravieuitor drepturi succesorale proprii #n
"uncie de clasa de motenitori cu care vine #n concurs.
"ransmisiunea patrimoniului 5n indiviziune este o caracteristic4 a devoluiunii
motenirii, ast"el c patrimoniul aparine mai multor persoane #ntr8o "orm
ne#mprit, care #nceteaz prin ieirea din indiviziune. @tarea de indiviziune arat
c "iecare motenitor coindivizar are o cot abstract din drept, i nu o poriune
materializat din bun. =n acest mod, coindivizarul are un drept individual, absolut
i e&clusiv asupra cotei sale indivize, de care poate dispune prin #nstrinare sau
/revare i, totodat, nu este titular e&clusiv asupra unui anumit bun.
VIII. De!baterea succesoral
%u7nd 5n considerare reglement4rile referitoare la dezbaterile procesului civil, precum i
scopul acestor reglement4ri, apreciem c4 dezbaterile succesorale se impun a fi organizate
5n aa fel 5nc7t formele procedurale s4 ajute la finalizarea cauzei succesorale.
%a prezentarea succesibililor, motenitorilor sau legatari, 5n faa notarului, dup4
identificarea lor i dovedirea calit4ii succesorale, se consemneaz4 5ntr0o 5ncheiere
declaraiile acestora asupra num4rului i calit4ii lor, precum i asupra compunerii masei
succesorale i asupra num4rului i calit4ii lor, precum i asupra compunerii masei
succesorale i asupra modului de predare a succesiunii.
Dezbaterea verbal4, 5n limba oficial4 sau 5ntr0o limb4 cerut4 de p4ri, prin translator
autorizat i cele declarate se consemneaz4 5n 5ncheiere, sub semn4tura declaranilor i a
notarului. <n situaia 5n care motenitorii nu s0au prezentat la dezbateri la termenul
stabilit se consemneaz4 5n 5ncheiere declaraiile succesibililor prezeni i se
am7n4 dezbaterile, acord7ndu0se un nou termen de dezbatere, cu 5ncunotiinarea celor
prezeni i cu citarea celor abseni.
Atunci c7nd 5ntre p4ri intervin ne5nelegeri, notarul public va 5ncerca 5mp4carea p4rilor,
ar4t7ndu0le 5ntinderea drepturilor ce le revin, valoarea actelor depuse ca probe, ceea ce
poate duce la 5ntregirea, modificarea sau retragerea susinerilor f4cute anterior.
Dac4 5n faa notarului public, motenitorii prezeni i0au recunoscut reciproc
drepturile succesorale, solicit7nd, 5n consecin4, eliberarea certificatului de motenitor,
5ntre ei a intervenit un acord de voin4, aadar o convenie 5ncheiat4 pe aceast4 cale. Aa
fiind, motenitorii prezeni 5n faa notarului public nu pot ataca legal
coninutul certificatului de motenitor (5n sensul c4 una sau mai multe meniuni din
cuprinsul s4u n0ar corespunde adev4rului), ci atacarea certificatului de c4tre motenitorii
prezeni la notariat este posibil4 numai pe motivul c4 voina lor a fost viciat4 prin
eroare, dol sau violen4. <n unele situaii de neclaritate sau de precizare a situaiilor ce le
declar4 motenitorii, se pot audia martori. 2artorii se audiaz4 5n condiiile procedurii
succesorale notariale f4r4 prestare de jur4m7nt, declaraia acestora lu7ndu0se
sub sanciunea legal4 pentru declaraii neadev4rate prev4zut4 de art. ?-? /. pen.
&ste util s4 se rein4 5n declaraiile martorilor urm4toarelor date= cine este defunctul a
c4rui succesiune se dezbate, ultimul domiciliu, data decesului, cine sunt motenitorii i
5n ce calitate, care dintre acetia a acceptat succesiunea i 5n ce mod, din ce se compune
masa succesoral4, 5n activ i pasiv.
1uccesibilii trebuie s4 depun4 la dosarul succesoral copii legalizate dup4 originalele
actelor de stare civil4, care dovedesc leg4tura de rudenie a defunctului cu succesibilii.
Astfel, certificatul de deces al autorului succesiunii dovedete decesul, data i ultimul
domiciliu. /ertificatele de natere i c4s4torie fac dovada filiaiei, a gradului de rudenie,
a c4s4toriei, pe baza c4rora se stabilesc succesibilii chemai s4 culeag4 motenirea. 3e
baza certificatului de c4s4torie al autorului succesiunii cu soul supravieuitor, 5n care
este menionat4 data c4s4toriei, se stabilesc bunurile dob7ndite 5n timpul c4s4toriei asupra
c4rora opereaz4 prezumia comunit4ii de bunuri. Dovada datei decesului succesibililor
precedai pentru a putea fi aplicat4 instituia reprezent4rii se face tot pe
baza certificatului de deces.
3entru dovedirea dreptului de proprietate asupra bunurilor ce compun masa succesoral4,
p4rile depun la dosar actele de proprietate= contracte, titluri de proprietate, hot4r7ri
judec4toreti definitive i irevocabile, extrase de carte funciar4, certificate de motenitor
sau orice alte acte care ilustreaz4 proprietatea.
3entru dovedirea calit4ii de motenitor se depun la dosar toate declaraiile de acceptare
a succesiunii, pur4 i simpl4 sau sub beneficiu de inventar, declaraiile de renunare la
succesiune sau str4in de succesiune, pecum i testamentele olografe, autentice sau
mistice l4sate de defunct.
I". Certi#icatul de motenitor
&liberarea certificatului de motenitor 3rin puterea ce i s0a conferit prin lege, i
anume de a 5ndeplini un serviciu de interes public, sub sigiliul i semn4tura sa, notarul
public elaboreaz4, 5n cadrul procedurii succesorale, certificatul de motenitor, finaliz7nd
astfel dezbaterile notariale 5n cauza succesoral4 supus4 competenei sale.
/ertificatul de motenitor se redacteaz4 pe baza datelor din 5ncheierea final4, consemnate
ca urmare a declaraiilor formulate de motenitori, a actelor de stare civil4, a actelor de
proprietate, a dovezilor folosite 5n dosar i a declaraiilor date de martori, c7nd este
necesar.
3e baza 5ncheierii finale, 5n termen de ?A de zile, se redacteaz4 certificatul de motenitor
sau de legatar, care va cuprinde constat4rile din aceast4 5ncheiere referitoare la masa
succesoral4, num4rul i calitatea motenitorilor i cotele ce le revin din patrimoniul
defunctului.
De regul4, finalizarea procedurii succesorale i eliberarea certificatului de motenitor se
face dup4 expirarea termenului de opiune sucesoral4 prev4zut de art. 'AA /. civ, dar se
poate face i 5nainte de epirarea acestui termen de acceptare, dac4 este ne5ndoielnic c4 nu
mai exist4 i alte persoane 5ndrept4ite la succesiune sau dac4 testamentul 5ndeplinete
cerinele legale i nu ar aduce atingere drepturilor motenitorilor rezervatari sau exist4
acordul acestora 5n privina prevederilor testamentare.
/onform legii, 5n principiu, dup4 emiterea certificatului de motenitor, nu se mai poate
5ntocmi un alt certificat, dec7t 5n situaiile prev4zute de lege. !otarul poate relua
procedura succesoral4, cu acordul tuturor motenitorilor, 5n vederea complet4rii
5ncheierii finale cu bunurile omise din masa succesoral4 i, ca urmare, va
dispune eliberarea unui certificat de motenitor suplimentar pentru aceste bunuri.
". Conclu!ii
<n final, se impune s4 conchidem c4 procedura succesoral4 notarial4 reprezint4 principala
modalitate, at7t de conferire 8i recunoa8tere a calit49ii de mo8tenitor, c7t 8i de deferire
propriuzis4 a mo8tenirii 8i de atribuire a patrimoniului succesoral mo8tenitorilor
recunoscui.
&ste adev4rat c4 aceast4 institu9ie juridic4, departe de a fi perfect4, prezint4 neajunsuri
8i inconsistene, datorate at7t imperfec9iunilor legislative, c7t 8i unei practici conturate pe
alocuri eronat, 5ns4 r4m7ne o alternativ4 de preferat celei contencioase, care presupune
apelul la instan9ele judec4tore8ti, cu toate neajunsurile de rigoare.
Autori: /oordonator 8tiin9ific= asist. univ. drd. Ioan 2orariu, 1tudent= 24d4lina
@eorgescu