Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
.
Date personale
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Welwyn Garden City, Regatul Unit
Londra, Regatul Unit Modificați la Wikidata
Instrument(e)voce
Ani de activitate 1999 — prezent
Prezență online
Site web
pagină Facebook
cont Twitter
Identificator titlu IMDb
Myspace
Instagram
canal YouTube
Alesha Anjanette Dixon (n. 7 octombrie 1978,[1][2] Londra, Regatul Unit) este o
cântăreață, textieră și model britanică. Aceasta a devenit cunoscută datorită grupului
muzical din care a făcut parte timp de cinci ani, Mis-Teeq.[3] Alături de celelalte
componente ale formației a lansat două album de studio și opt discuri single,[4] dintre
care șapte au atins poziții de top 10 în Regatul Unit.[5] Cel mai mare succes cunoscut în
această formulă l-a constituit piesa „Scandalous”, care a devenit cel mai mare hit al
formației în Oceania și Regatul Unit.[6]
În anul 2005, grupul s-a destrămat, iar Dixon a hotărât să înceapă o nouă carieră în
muzică, lansând în 2006 piesa „Lipstick”.[7] Aceasta a activat moderat în Regatul Unit,[8]
însă lansarea unui album a fost anulată datorită prestației slabe a celui de-al doilea
single, „Knockdown”.[9] Artista a participat în anul 2007 la emisiunea–concurs Strictly
Come Dancing, pe care a și câștigat-o în luna decembrie a aceluiași an.[10] În 2008,
cântăreața a lansat un nou album, cu ajutorul casei de discuri Asylum Records, The
Alesha Show.[11] De pe material au fost lansate discurile single „The Boy Does Nothing”,
„Breathe Slow”, și „Let's Get Excited”, primul intrând în top 10 în majoritatea
clasamentelor europene,[12] în timp ce al doilea a ocupat locul 3 în UK Singles Chart.
[13]
Cuprins
1 Anii copilăriei
2 Cariera artistică
4 Viața personală
5 Discografie
6 Turnee
7 Referințe
8 Legături externe
Anii copilăriei
Cântăreața s-a născut pe data de 7 octombrie 1978, în Welwyn Garden City, Regatul
Unit,[14] dintr-o mamă engleză și un tată de origine jamaicană,[9] fiind unul dintre cei
șapte copii ai familiei Dixon.[14] Studiile și le-a efectuat în cadrul instituției Monks Walk
School, Welwyn Garden City, Hertfordshire dorindu-și să devină profesor de educație
fizică, odată cu absolvirea colegiului.[9] După completarea unui curs adițional, Dixon a
hotărât să candideze pentru un loc în cadrul Loughborough University.[9] Ulterior, aflată
într-un tren, artista a fost întrebată de un compozitor dacă are abilitățile necesare pentru
a cânta, iar ulterior o altă persoană i s-a adresat întrebând-o dacă a făcut parte dintr-un
grup muzical.[9] În urma acestor evenimente, cântăreața a hotărât să își întrerupă
activitatea didactică pentru o perioadă nedeterminată.[9]
Cariera artistică
2000 — 2002: Debutul alături de Mis-Teeq
Dixon alături de Su-Elise Nash, Sabrina Washington și Zena McNally au pus bazele
formației de muzică rhythm and blues, Mis-Teeq.[3] Grupul și-a lansat discul single de
debut, „Why?”, la finele anului 2000, cântec ce s-a poziționat pe locul 8 în Regatul Unit.
[15] Ulterior, McNally a hotărât să înceapă o carieră pe cont propriu, părăsind formația la
scurt timp de la înființare.[3] Cel de-al doilea disc single al grupului, „All I Want”, a
obținut poziția cu numărul 2 în UK Singles Chart[16] și s-a clasat în top 40 în Belgia și
Australia.[17]
Albumul de debut al Mis-Teeq, Lickin' On Both Sides, a fost lansat la data de 27
octombrie 2001.[18] De pe acesta au mai fost extrase alte trei discuri single. „One Night
Stand”, s-a clasat în top 20 în Australia (locul 17), Danemarca (locul 17), Regatul Unit
(locul 5)[19] și a devenit cel mai mare hit al grupului în Elveția.[20] „B With Me” a fost cel
de-al doilea hit de top 20 al formației în Australia.[21] Ultima lansare de pe material a
constituit-o un single dublu, „Roll On /This Is How We Do It”, ce s-a poziționat pe locul
25 în Olanda.[22] În urma succesului înregistrat cu albumul de debut, Mis-Teeq au
devenit, în 2003, imaginea magazinelor JD Sports, ce comercializau pe teritoriul Angliei.
[23]
După succesul primului album, formația, a lansat un nou disc single, „Scandalous”.[27]
Acesta a devenit un hit la nivel mondial, fiind clasat în top 10 în Australia, Danemarca,
Irlanda, Noua Zeelandă și Regatul Unit și câștigând locuri de top 40 în majoritatea
clasamentelor.[6] Cântecul constituie și debutul grupului în Statele Unite ale Americii,
poziționându-se pe locul 35 în Billboard Hot 100 și pe locul 7 în Billboard Hot Dance
Airplay.[28]
Cel de-al doilea material discografic al formației, Eye Candy, a început a fi comercializat
începând cu data de 29 martie 2003.[29] Albumul a debutat pe locul 6 în UK Albums
Chart,[30] o clasare mai slabă decât cea a predecesorului său, ce a obținut locul 3.[24]
Eye Candy a activat mediocru la nivel mondial, obținând clasări de top 40 doar în Noua
Zeelandă.[30] Discul a primit în general recenzii pozitive din partea criticilor muzicali de
specialitate. UK Mix susține faptul că „Eye Candy își pierde influențele urbane,
concentrându-se mai mult asupra unui sound R&B [...] În mare, albumul nu este la fel de
interesant ca predecesorul său, însă reprezintă un material R&B de calitate superioară”.
[31] Andrew Lynch, jurnalist al publicației Entertainment (Irlanda), numește albumul „un
mixaj dinamic de piese dansabile [...] și refrene pop amețitoare”.[32] Angus Batey
(Yahoo!) oferă materialului pot puncte dintr-un total de zece, apreciind într-un mod
pozitiv piesele „Nitro”, „Scandalous” și „That's Just Not Me”.[33]
Cel de-al doilea extras pe single, „Can't Get It Back”, a debutat pe locul 8 în UK Singles
Chart, intrând în top 50 și în Belgia, Europa și Irlanda.[34][35] Un ultim disc single,
„Style”, a fost promovat, ocupând poziția cu numărul 13 în Regatul Unit.[36] Albumul a
s-a comercializat în peste 300.000 de exemplare în țara natală a grupului, primind discul
de platină.[25]
Primul disc single promovat de pe albumul intitulat Fired Up a fost „Lipstick”.[7] Acesta a
debutat pe locul 14 în UK Singles Chart, staționând în clasament timp de patru
săptămâni.[8] Cântecul a intrat și în Ireland Singles Chart, unde a ocupat poziția cu
numărul 42.[8] Un al doilea extras pe single, „Knockdown”, a fost lansat pe data de 23
octombrie 2006.[37] Discul a debutat pe locul 69 în Regatul Unit,[38] câștigând treapta
cu numărul 45 după o săptămână.[39] În Irlanda, „Knockdown” nu s-a ridicat la nivelul
predecesorului său, nereușind să intre în top 40 în clasamentul național.[39]
Artista a semnat un contrat cu casa de discuri Asylum Records, în 2008, prin acest act
stipulându-se faptul că cele două părți vor lansa patru albume.[48] Un prim single sub
egida Asylum Records, „The Boy Does Nothing” (produs de grupul Xenomania), a fost
lansat în noiembrie 2008.[49] Cântecul a debutat pe locul 84 în UK Singles Chart, doar cu
ajutorul descărcărilor digitale,[50] urcând în cea de-a doua săptămână până pe locul 8.
[51] Ulterior, discul single s-a poziționat pe treapta cu numărul 5 în Regatul Unit,
devenind prima clasare de top 5 a interpretei în cariera independentă.[12] „The Boy
Does Nothing” a fost lansat și la nivel european, ocupând poziții de top 10 în țări ca
Elveția, Franța, Italia, Norvegia, România sau Suedia[12][52] și locul 1 în Cehia,
Luxemburg, Macedonia și Ungaria.[53][54][55][56]
Cel de-al doilea material discografic de studio, The Alesha Show, a fost lansat pe data de
24 noiembrie 2008 în Irlanda și Regatul Unit.[57] Discul a debutat pe locul 26 în UK
Albums Chart, datorită celor 26.000 de exemplare comercializate în prima săptămână.
[58] Ulterior, datorită succesului cunoscut de cel de-al doilea single al materialului,
„Breathe Slow”, The Alesha Show, a obținut locul 12.[58] Albumul a primit în general
recenzii pozitive din partea criticilor muzicali de specialitate. Digital Spy oferă
materialului trei puncte dintr-un total de cinci, declarându-se impresionat de cântece
precum „Chasing Ghosts”, „Let's Get Excited”, „Italians Do It Better” sau „The Boy Does
Nothing”.[59] Yahoo! Music oferă discului șapte puncte din zece, susținând: „faptul că
ea, [Alesha Dixon], a oferit un album care este vivace și antrenant, în ciuda defectelor
sale, înseamnă că probabil această pisică mai are cel puțin o viață rămasă pentru a activa
în lumea divertismentului”.[60] Alte recenzii favorabile vin din partea unor publicații
precum Orange sau The Times.[61][62]
„Breathe Slow”, cel de-al doilea extras pe single al materialului, a devenit primul hit de
top 3 al artistei în țara natală.[63] De asemenea, acesta s-a clasat în top 20 în Europa și
Irlanda.[63][64] Un cântec promoțional, „Colours of the Rainbow”, a fost postat pe
website-ul oficial al artistei, spre a fi descărcat în mod gratuit.[65] Cel de-al treilea single,
„Let's Get Excited”, beneficiază de un videoclip și s-a clasat pe locul în 13 Regatul Unit.
[66] De asemenea, în timpul interpretării de la spectacolul Guiness World Records
Smashed, Dixon a restabilit un record Guinness World Records, prin folosirea celui mai
mare număr de dansatori din istorie.[67] Solista a relansat materialul în toamna anului
2009, ediția reeditată fiind precedată de promovarea discului single „To Love Again”,
deși inițial se anunțase promovarea cântecului „Black Cloud”.[68] Înregistrarea a ocupat
treapta cu numărul 15 în Regatul Unit,[69] în timp ce noua versiune a albumului a
câștigat poziții slabe în ierarhiile britanice.[58] În aceeași perioadă, Dixon a fost
desemnată jurat al competiției Strictly Come Dancing, înlocuind-o pe Arlene Phillips, în
vârstă de șaizeci și șase de ani.[70] Acest eveniment a cauzat o serie de controverse pe
teritoriul britanic, mass-media de pe acest teritoriu acuzând BBC, gazda spectacolului,
de sexism și de discriminare bazată pe vârstă,[71][72] artista însăși fiind ținta atacurilor.
[73][74] Solista a fost nevoită să își reprogrameze trei spectacole de promovare datorită
faptului că unele recitaluri se suprapuneau cu episoadele emisiunii.[75] Dixon a răspuns
acuzaților aduse la scurt timp, ea afirmând că le consideră doar „o furtună într-o ceașcă
cu ceai”.[76]
Dixon a început înregistrările unui nou material discografic de studio la în prima parte a
anului 2010, la sesiuni luând parte compozitori precum Jim Beanz,[77] Xenomania,[78]
Soulshock & Karlin[79] sau Rodney Jerkins.[80] De-a lungul anului au existat speculații
conform cărora primul extras pe single al albumului urma să fie balada „Love in a Box”,
[81] însă acestea s-au dovedit false odată cu anunțarea adevăratului cântec promovat în
avansul discului, „Drummer Boy”.[82] Materialul a fost inițial intitulat Unleashed, însă
ulterior a fost redenumit, noua denumire fiind aceea de The Entertainer.[83] „Drummer
Boy” a fost felicitat de critica de specialitate, BBC Music fiind de părere că „nu există
posibilitatea să confunzi cântecul cu orice altceva din clasamentele de anul acesta”.[84]
La nivel comercial, compoziția experimentat succes moderat, ocupând poziția cu
numărul cincisprezece în UK Singles Chart, devenind cel de-al șaselea șlagăr de top 20 al
solistei în Regatul Unit.[85]
Alte activități
În anul 2009, artista s-a alăturat organizației caritabile Comic Relief în excursia realizată
de aceasta pe multele Kilimanjaro.[95] În această expediție i s-au alăturat o serie de
celebrități britanice, printre care și componentele formației muzicale Girls Aloud, Cheryl
Cole și Kimberly Walsh.[95] Împreună, aceștia au strâns peste un milion și jumătate de
lire sterline, folosite pentru ajutarea persoanelor ce suferă de malarie din Tanzania.[96]
Întregul grup s-a întâlnit cu primul-ministru al Regatului Unit, Gordon Brown, care și-a
exprimat considerația față de aceștia pentru eforturile depuse în timpul acestei
campanii.[96]
Viața personală
În vara anului 2005, artista s-a căsătorit cu Michael Harvey, membru al grupului So Solid
Crew, după o relație de cinci ani de zile.[97] Cei doi s-au separat după doar un an,
datorită faptului că Harvey i-a fost infidel lui Dixon, înșelând-o cu interpreta britanică de
muzică R&B Javine Hylton.[98] Michael și Javine au fost surprinși de prietenul lui Hylton,
compozitorul britanic Karl Gordon, care a informat-o pe Dixon de cele întâmplate.[99]
Cuplul s-a despărțit și Harvey a părăsit casa pe care o împărțea cu Alesha.[98]
Până în prezent, Dixon nu a mai avut o relație oficială, însă de-a lungul timpului, presa
din Regatul Unit a susținut faptul că interpreta se afla în diverse relații afective. Printre
cei citați de presă, se numără Pharrell Williams, James Chandler sau Matt Di Angelo.[100]