Cristofor Columb

Cristofor Columb. Portret postmortem de Sebastiano del Piombo, 1519[1]

Date personale

Nume la naștere Christophorus Columbus Modificați la Wikidata

Născut înainte de 31 octombrie 1451

Genova, Republica Genova[2]

Decedat 20 mai 1506 (la c. 54 de ani)

Valladolid, Regatul Castiliei (în prezent Spania)

Înmormântat Catedrala din Sevilla Modificați la Wikidata

Cauza decesului insuficiență cardiacă Modificați la Wikidata

Părinți Domenico Colombo[*]

Susanna Fontanarossa[*] Modificați la Wikidata

Frați și surori Bartomeu Colom[*]

Diego Colombos[*] Modificați la Wikidata

Căsătorit cu Filipa Moniz Perestrelo

Copii Diego
Fernando

ReligieRomano-catolic
Ocupație Navigator, Explorator

Activitate
Alte nume Italiană: Cristoforo Colombo

Catalană: Cristòfor Colom

Spaniolă: Cristóbal Colón

Portugheză: Cristóvão Colombo

Latină: Christophorus Columbus

Genoveză: Christoffa Corombo

Influențat de Pierre d'Ailly[*], Paolo dal Pozzo Toscanelli[*], Ptolemeu, Marco Polo, John
Mandeville Modificați la Wikidata

Partener(ă) Beatriz Enríquez de Arana

Rude Frați:

Giovanni Pellegrino
Giacomo (numit și Diego)[3]

Bartholomew
Soră:

Bianchinetta Columbus
Semnătură

Columbus Signature.svg
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Cristofor Columb (italiană Cristoforo Colombo, spaniolă Cristóbal Colón, n. 1451,[4][5][6]

Genova, Republica Genova – d. 20 mai 1506,[7][8][9][10] Valladolid, Coroana Castiliei) a
fost un navigator italiano-spaniol. A navigat spre vest, pe Oceanul Atlantic, în căutarea
unei rute spre Asia, dar și-a câștigat reputația descoperind un nou continent, denumit
mai târziu, America, în perioada precolumbiană fiind cunoscută doar Lumea Veche.

Cristofor Columb - Portret

Cuprins

1 Originea și tinerețea

2 Expediții
2.1 Prima călătorie

2.2 A doua călătorie

2.3 A treia și a patra călătorie

3 Sfârșitul vieții
3.1 Înmormântarea

3.2 Testamentul
 4 Recunoaștere
4.1 Filatelie și numismatică

4.2 Literatură și cinematografie

5 Note

6 Bibliografie
6.1 Mărturii

6.2 Articole
6.3 Altele

7 Legături externe
8 Vezi și

9 Note

Originea și tinerețea

Cristofor Columb s-a născut la Genova, în Italia, în anul 1451.[2] Tatăl său a fost țesător
și se presupune că fiul său Cristofor a intrat în această afacere de mic copil. Teoria cea
mai citată de către istorici susține că numele Cristóbal Colón ar fi traducerea în castiliană
a numelui italian Cristoforo Colombo, acesta fiind fiul lui Domenico Colombo, țesător, și
al Susanei Fontanarossa. Potrivit acestei teorii, nu era un copil educat și de aceea s-a
inițiat în lumea navigării de la o vârstă foarte fragedă. Informațiile despre începutul
carierei sale de navigator sunt însă nesigure.

Între anii 1474 și 1475, a efectuat o călătorie spre insula Chios, posesiune genoveză
situată în Marea Egee. În 1476, Columb a navigat cu un convoi spre Anglia. În timp ce se
afla în dreptul coastei Portugaliei convoiul a fost atacat de pirați și nava pe care se afla
Columb s-a scufundat, însă acesta a înotat până la țărm și a găsit adăpost la Lisabona.
Stabilindu-se acolo, unde fratele său Bartolomeu era cartograf, Cristofor s-a căsătorit în
1479 cu fiica guvernatorului insulei Porto Santo. Unicul copil al lui Cristofor Columb din
această căsătorie, Diego, s-a născut în 1480.
Bazându-se pe informațiile acumulate de-a lungul călătoriilor sale și studiind cărțile și
hărțile din vremea sa, Cristofor a ajuns la concluzia că Pământul este cu 25% mai mic
decât se credea până atunci. Pornind de la această premiză, Columb credea că se poate
ajunge în Asia mai repede, navigând spre vest. În anul 1484, și-a prezentat ideile lui João
al II-lea, regele Portugaliei, cerând finanțare pentru o călătorie spre vestul Oceanului
Atlantic. Propunerea sa a fost respinsă de către o comisie regală maritimă.
Puțin timp după aceasta, Columb s-a mutat în Spania unde planurile sale au câștigat
suportul unor persoane foarte influente, aranjându-se astfel o audiență în 1486 la
Isabela I, regina Castiliei.

Harta fraților Columb, cca 1490

Tot în acest timp, a cunoscut-o pe Beatriz Enriquez, care a devenit apoi amanta lui și
mama celui de-al doilea fiu, Ferdinand Columb.

În Spania, ca și în Portugalia, comisia regală i-a respins planul. Cristofor Columb a

continuat însă să caute ajutor și, în sfârșit, în aprilie 1492 insistența sa a fost
recompensată: regele Aragonului Ferdinand al II-lea , și regina Castiliei Isabela au fost de
acord să sponsorizeze expediția.

Contractul semnat menționa că navigatorul devenea vicerege asupra tuturor teritoriilor

descoperite și în plus i se acorda o zecime din toate metalele prețioase descoperite sub
jurisdicția sa.
Expediții

Prima călătorie

3 august 1492 – 15 martie 1493

Prima expediție pleacă din portul Palos de la Frontera cu navele Santa Maria - de
aproximativ 30 metri lungime care era sub comanda sa, Pinta și Nina - două caravele
mici de aproximativ 15 m lungime. Cele două nave mai mici erau comandate de către
Martín Alonso Pinzón și fratele său Vicente Yañez Pinzón și cu 90 de oameni. Este ales
pentru traversarea oceanului drumul alizeelor.
Prima întâlnire a lui Cristofor Columb cu locuitorii Lumii Noi, 12 octombrie 1492.

La 12 octombrie 1492, la ora 2 noaptea, Rodrigo de Triana - un marinar de pe Pinta

zărește pământul, descoperind astfel Lumea Nouă (America). Sunt descoperite insulele:
Santa Maria Conception, Fernandina, Isabella, Juna, Bohio[11]-Española[12]. Pe 15
martie 1493 Columb revine triumfător în Spania. Columb a explorat la fel și coasta de
nord-est a Cubei (a acostat pe 28 octombrie), și coasta nordică a Hispaniolei, din 5
decembrie. Aici a eșuat Santa Maria, în dimineața de Crăciun 1492, echipajul fiind nevoit
s-o abandoneze. El a fost primit de localnicul cacique Guacanagari, care i-a permis lui
Columb să își lase câțiva din oamenii săi în acel sat când va pleca. Columb a lăsat 39 de
oameni și a întemeiat așezarea La Navidad, care astăzi este o localitate din Haiti. Înainte
de a se întoarce în Spania, Columb a răpit între zece și douăzeci și cinci de indieni[13],
pe care i-a luat cu el. Doar șapte sau opt din ei au ajuns vii în Spania, ei făcând o
impresie deosebită la Sevilia.

A doua călătorie
Corabie a lui Cristofor Columb pe o marcă poștală din Republica Moldova

Columb a plănuit imediat o a doua expediție cu 17 vase și aproximativ 1500 de oameni,

care au plecat din Spania în septembrie 1493. Debarcările au fost făcute pe insulele:
Dominica, Guadalupe și Antigua.

Pe data de 27 noiembrie vasele au ancorat la Navidad unde toți oamenii au fost uciși, iar
fortul a fost distrus. Columb a abandonat ruinele, și aproape de Capul Isabella
(Republica Dominicană), a stabilit o colonie care a devenit prima așezare europeană în
Lumea Nouă.

Părăsind colonia pentru o călătorie de explorare în primăvara anului 1494, Columb a

cercetat coastele Cubei pe care el a considerat-o că nu este o insulă ci o parte a
continentului asiatic.

Când Columb s-a întors în colonia Isabela (29 septembrie 1494) a constatat că între
coloniști se iscaseră serioase disensiuni, iar o parte dintre ei erau deja în drum spre
Spania pentru a-și expune revendicările. Una dintre problemele majore cu care se
confrunta Columb era ostilitatea băștinașilor a căror inițială prietenie a dispărut datorită
brutalității europenilor. Columb a reușit să-i învingă pe băștinași în bătălia din martie
1495 și a deportat un număr mare dintre ei în Spania pentru a fi vânduți ca sclavi.
Regina Isabela s-a opus și supraviețuitorii au fost returnați. O comisie regală de
investigații a ajuns la Isabella în octombrie 1495. Pentru că acest grup critica insistent
politica sa, Columb a stabilit o nouă capitală în Santo Domingo și a plecat spre Spania
lăsându-l pe Bartolomeu Columb la comandă. A raportat direct regelui Ferdinand și
reginei Isabela care au înlăturat orice critică la adresa lui Columb. Suveranii au promis că
vor trimite o nouă flotă, dar pentru că le-a scăzut entuziasmul din cauza
neproductivității coloniilor, a durat aproape doi ani până când au fost trimise opt nave.

A treia și a patra călătorie

Corăbii ale lui Cristofor Columb pe mărci poștale din Republica Moldova

Columb a ridicat ancora în a treia sa călătorie pe data de 30 mai 1498. Prima debarcare a
avut loc pe insula Trinidad (Sfânta Treime). Atunci a descoperit insula care se numește
acum Venezuela. După ce a navigat de-a lungul coastei a intrat în Golful Paria. La gurile
râului Orinoco a coborât puțin pe uscat. În jurnalul său de bord a scris că a găsit o
„Lume Nouă” necunoscută încă europenilor. Columb a ridicat ancora din nou, întâlnind
și alte insule noi printre care și insula Margarita după care și-a îndreptat cursul spre
insula Hispaniola.

Ajungând în Santo Domingo (31 august), Columb a găsit o parte din colonie revoltându-
se împotriva fratelui său. A anihilat rebelii și și-a intensificat eforturile, însă inutil după
cum s-a dovedit a fi, să convertească băștinașii americani la creștinism. De asemenea a
extins operațiunile de extragere a aurului. În acest timp adversarii săi din Spania au
convins regalitatea că insula Española ar trebui să aibă un nou guvernator. În mai 1499,
coroana l-a îndepărtat pe Columb și l-a numit pe Francisco de Bobadilla, care a ajuns pe
data de 23 august 1500 pe insulă, și i-a arestat pe Columb și pe fratele său Bartolomeu.
I-a încătușat și i-a trimis în Spania. Columb a insistat să rămână cu cătușele până când
regina avea să i le scoată. Monarhii i-au iertat pe cei doi frați și i-au răsplătit, dar au
refuzat să le dea comanda coloniilor. Bobadilla a fost înlocuit ca guvernator după puțin
timp de către Nicolas de Ovando.
Debarcarea lui Columb în Lumea Nouă

Deși Columb a primit sprijinul regal pentru o a patra călătorie în căutarea unei rute
vestice către India, la dispoziția sa au fost puse doar patru caravele în stare proastă de
funcționare și i-a fost interzis să se oprească în insula Española. Expediția a pornit din
Cadiz în mai 1502. La sfârșitul celor 21 de zile de cursă rapidă peste ocean, navele sale
aveau neapărată nevoie de reparații. Columb a coborât ancora aproape de Santo
Domingo, dar i-a fost interzis să intre în port, deși se apropia un uragan foarte puternic.
După ce a terminat reparațiile la nava sa, Columb s-a îndreptat spre apele din Honduras,
apoi a navigat spre sud de-a lungul coastelor Americii Centrale timp de șase luni
căutând o trecere spre vest. În ianuarie 1503 a debarcat în Panama și a stabilit o așezare,
dar revoltele din cadrul echipajului și problemele cu băștinașii l-au făcut pe Columb să
renunțe la această idee.
Expediția s-a redus la două caravele ce navigau spre Hispaniola, dar vasele putrezite au
eșuat aproape de Jamaica (23 iunie 1503). Columb a trimis mesageri în Hispaniola
cerând ajutor, în timp ce forța băștinașii să le dea de mâncare oamenilor.
Articol principal: Eclipsa de Lună din 1 martie 1504.

Ajutorul a ajuns aproape după un an, fiind întârziat deliberat de către Ovando. Puținul
echipaj care a mai rămas s-a îmbarcat pe data de 28 iunie 1504 spre Santo Domingo,
apoi a pornit spre Spania, atingând Saluncar de Barrameda pe 9 noiembrie. De atunci
Columb nu a mai navigat niciodată.
Sfârșitul vieții

Cenotaful lui Cristofor Columb în Catedrala din Sevilla

Ultimele luni ale vieții sale au fost marcate de boală și de încercări nereușite de a-și
recupera privilegiile de la regele Ferdinand, deși pe atunci Cristofor era destul de bogat.
A murit pe data de 20 mai 1506 în localitatea Valladolid, Vezi și [14]
Înmormântarea

Rămășițele sale au fost mai târziu aduse în Sevilla, apoi transferate în Santo Domingo,
mutate la Havana (Cuba) și, în cele din urmă (în 1899), au fost returnate la Sevilla. (Unii
istorici consideră că rămășițele aduse din Santo Domingo nu erau ale sale, deci
osemintele sale pot fi încă acolo).[15] Oriunde se odihnește Cristofor Columb acum,
cercetările moderne au diminuat considerabil reputația eroică pe care a câștigat-o în
secolul al XIX-lea, deși calitățile sale de navigator sunt celebrate și acum.

În Catedrala din Sevilla se găsește cenotaful dedicat memoriei lui Cristofor Columb,
realizat în anul 1902. Cei 4 purtători ai cenotafului reprezintă fostele regate spaniole:
Castilia, León, Aragón și Navarra.
Testamentul

La 19 mai 1506, cu o zi înainte de moartea sa, în Valladolid, Columb își redactează

testamentul în prezența lui Pedro de Inoxedo, cronicarul Regilor Catolici.[16]
Recunoaștere
Filatelie și numismatică
Imaginea lui Cristofor Columb pe o marcă poștală din Republica Moldova

Poșta Republicii Moldova a emis o serie de timbre în onoarea lui Cristofor Columb, în
anul 1992.
În anul 2006, pentru cinstirea lui Cristofor Columb, la 500 de ani de la moartea sa, în
Spania a fost emisă o monedă comemorativă de argint, cu valoare nominală de 12 euro.
Pe aversul monedei, în partea stângă, se află gravată efigia lui Cristofor Columb, în
dreapta sa sunt gravați anii 1506 și 2006. Sub efigie este gravat numele marelui
navigator: Cristóbal Colón.[17]

Literatură și cinematografie

Paul Claudel a publicat în 1930 o dramă lirică în două părți, intitulată Le Livre de
Christophe Colomb.[18][19]
Ridley Scott a realizat filmul 1492 care a ieșit pe ecrane în toamna lui 1992, la a 500-a
aniversare a plecării lui Columb în cea dintâi călătorie (spre Lumea Nouă).
În perioada 1992-1993, studioul "Nippon Animation" din Japonia, cel italian "Doro TV
Merchandising S.R.L." și cel spaniol "V Centenario" au creat și emis serialul animat "冒険
者－THE MAN WAS FROM SPAIN－" (varianta englezească: Christopher Columbus).[20]