Disgrafie-Dislexie

As. dr. Lupu Nicoleta

 Cuprins
• Definiţie
• Etiologie
• Tipologia tulburărilor lexico-grafice
• Caracteristici
• Examinare inițială și diagnostic
• Terapia dislexo-disgrafiei
 Definiţie
• DISLEXIA- dificultatea de a citi
• DISGRAFIA- dificultatea de a scrie
• Simptomele disgrafiei- dislexiei pot fi:
- Manifestări principale
- Manifestări secundare ale altor tulburari
- Fonem- sunet, citit, pronunțat
- Grafem- litera, scrisă
- Act lexic- citire
- Act grafic- scriere
 • Prin „act lexic” se înţelege capacitatea de a
recunoaşte, a interpreta simbolul lingvistic şi
capacitatea de a şi-l aminti.
• În citire sistemul vizual (periferic) transmite
sistemului lingvistic succesiunea de semne, cărora să
le găsească corespondentul sonor purtător de sens.
 Citirea - începe prin perceperea, prin recunoaşterea semnificaţiei
literelor sau a cuvintelor şi regăsirea în memorie a corespondentului
sonor.

Citirea presupune parcurgerea simultană a următoarelor secvenţe:

• identificarea indicilor vizuali ai cuvintelor - se face apel la
memoria vizuală;
• lexia - presupune decodarea literelor citite, identificarea
semnificaţiei cuvântului scris, în această secvenţă cuvântul este
recunoscut vizual şi auditiv, fiind asociat cu semnificaţia sa
contextuală;
• sesizarea şi recunoaşterea grupării cuvintelor într-o
propoziţie, ordinea cuvintelor; (topica) sesizarea funcţiilor de
conţinut a cuvântului, (substantiv, verb) funcţia morfologică,
(subiect, predicat) rolul sintactic al cuvântului;
• înţelegerea mesajului scris ca tot unitar
• Scrierea- reprezintă capacitatea de a transpune simboluri
lingvistice centrale în semne grafice.

• Scrierea presupune implicarea succesivă a unor procese

lingvistice şi de execuţie periferice.

• Pentru a transpune un text în plan grafic este necesar ca

sistemul lingvistic să selecteze cuvinte, să determine din ce
foneme sunt compuse, să găsească corespondentul lor grafic
(grafemele) pe care sistemul motor le execută aşa cum se
execută şi alte mişcări.

• Sistemul lingvistic transmite sistemului motor de execuţie

această succesiune de foneme care trebuie transformate în
grafeme indiferent dacă sunt scrise la mână sau la maşină.
 • Scrisul parcurge aceleaşi secvențe ca la citire dar în altă
ordine: conceperea textului ce trebuie scris presupune alegerea
cuvintelor, planificarea lor (aspectul semantic), percepţia
vizuală fiind faza finală când contemplă ce a citit; elementul
motor apare în plus faţă de citit.
• Există patru grade de dificultate în realizarea scrisului:
1. Compunerea sau autodictarea- presupune
conceperea şi elaborarea integrală a textului care se naşte
din limbajul intern.
2. Dictarea – presupune transpunerea în text scris de
mână a limbajului oral al altei persoane; presupune
analiză acustică a sunetelor vorbirii altuia, identificarea
fonemelor componente şi transformarea lor în grafeme.
3. Transcrierea- presupune transpunerea textului
tipărit în text scris de mână; presupune discriminarea
vizuală şi grafo-motrică a literelor.
4. Copiere sau desenare a literei
 Clasificarea dislexiilor (Vrășmaș şi Stănică,
1997)

• Dislexia fonematică- slabă dezvoltare a auzului

fonematic, dificultăți în analiza și sinteza auditivă a
cuvintelor.
• Dislexia optică- nerecunoașterea literelor ca semne
grafice ale fonemelor
• Dislexia literală- nerecunoașterea literelor izolate,
deși le poate copia
• Dislexia constituțională- cea mai gravă, asociată cu
alte tulburări grave de limbaj
• Dislexia de evoluție- prezentă în perioada achiziției
cititului
• Dislexia afectivă- reacție la eșec
• Dislexia- lejeră, medie, gravă, foarte gravă
-minoră, medie, majoră
 Clasificarea disgrafiilor
• Disgrafia auditivă- slabe dezvoltări ale auzului
fonematic, dificultăți în analiza și sinteza cuvântului,
de corelare a literei cu sunetul
• Disgrafia verbală- se manifestă în scris toate
tulburările de pronunție
• Disgrafia optică- leziuni ale analizatorului vizual
• Disgrafia determinată de tahilalie- din cauza
ritmului rapid al vorbirii, analiza fonematică nu se
realizează corect
• Disgrafii cauzate de scrierea în oglindă
• Agramatismele- nerespectarea cerințelor
morfologice și sintactice ale limbii în scris și oral
(acorduri, conjugare, reguli ortografice)
• Disortografie- dificultăți în învățarea ortografie
• Disgrafia de tip spațial- scrierea pe partea
dreaptă a paginii, imposibilitate de menține linie
dreaptă
• Disgrafie motrică- ilizibilitate, ritm extrem de
lent, deformarea literelor, tulburări caligrafice
• Disfonografiile- erori de transcriere a limbajului
oral în limbaj scris
 Sindromul dislexie-disgrafie (Verza, 1994)

• Disgrafia este însoțită de dislexie

• Dislexo-disgrafia specifică- incapacitatea de formare
a abilităților scris-citit
• Dislexo-disgrafia spațială- scriere și citire în
diagonală
• Dislexo-disgrafia motrică- ca urmare a tulburărilor
de motricitate, scris ilizibil
• Dislexo-disgrafia de evoluție- nu se pot realiza
progrese însemnate în achiziţia scris-cititului, cu toate
eforturile depuse
 Caracteristici- Dislexie
- citire lentă; citirea nu este cursivă;
- citire cu multe greşeli (confundă
literele, omite sau adaugă litere,
silabe, cuvinte, inversează silabe
sau cuvinte scurte, citeşte cuvintele
distorsionat, incomplet, eronat,
repetă silabele din cuvânt);
- are dificultăţi în înţelegerea textului
citit;
- dificultăţi în povestirea textului
citit;
- dificultăţi în memorarea textului,
poeziei;
- este nesigur la citirea unor litere;
- a învăţat încet şi greu literele,
citirea silabelor;
- greşeşte frecvent rândul în citirea
textului;
- nu citeşte cu plăcere;
- citeşte mai greu în faţa celorlalţi;
- oboseşte repede în timpul citirii;
- capacitate de exprimare deficitară
- dificultăţi la orientarea în timp şi
spaţiu;
- tulburări de atenţie;
 Caracteristici- Disgrafie-Disortografie
- scriere lentă- pentru îndeplinirea
sarcinii în scris are nevoie de un
timp de execuţie
- scriere cu multe greşeli (confundă
litere, omite sau adaugă litere,
silabe, inversează silabele sau
cuvintele scurte, scrie cuvintele
legat, desparte cuvintele în două,
scrie cuvinte fără sens, fără
diacritice, desparte incorect
cuvintele în silabe);
- este nesigur la scrierea unor litere,
inversează direcţia trasării liniilor la
scrierea literelor;
- ţinerea incorectă a instrumentului
de scris, obosirea mâinii
- scriere urâtă, dezordonată sau
indescifrabilă
- se orientează greu în pagina
caietului, nu reuşeşte să scrie pe
linie;
- dificultăţi de scriere după dictare;
copiere incorectă;
- nu utilizează în scriere regulile
gramaticale învăţate;
- alcătuirea de propoziţii este
deficitară, incorectă din punct de
vedere gramatical;
- nu scrie cu plăcere
• Simptomele disgrafiei-dislexiei se manifestă:
- La nivelul fonemului/grafemului
- La nivelul cuvântului
- La nivelul propoziției

• Vezi Simptomatologia limbajului scris-citit (pe

platforma, curs 8)
 Etiologie (Verza, 1994)
Nu acționează o singură cauză ci mai multe, evidențierea lor fiind extrem de dificilă.
• Întârziere în limbaj
• Deficiențe motrice
• Deficiențe spațio-temporale
• Tulburări ale văzului și auzului
• Mediu nestimulativ
• Infantilism
• Tulburări psihice
• Tulburări de pronunție
• Componenta ereditară (predispoziții)
• Moștenirea socială
• Factori pedagogici, educaționali
• Dezvoltarea intelectuală
• Influența stângăciei
• Tulburări în dezvoltare

• Cauza care țin de mediu

• Cauze care țin de subiect
 Infantilism
• Copiii cu infantilism se recunosc după
dificultățile pe care le au în înțelegerea și
asimilarea cunoștințelor predate la clasă, ca și
după interesul scăzut față de activitatea școlară
• Aceștia ajung să stăpânească scris-cititul după
eforturi intense și îndelungate, menținându-se
unele caracteristici ale disgrafiei pe tot parcursul
școlarității
 Tulburări psihice (Verza şi Șchiopu, 1981)

• Psihopatia: favorizează instalarea unor trăsături

negative de personalitate, ca labilitatea afectivă,
negativismul față de persoanele din jur, caracterul
violent, nervozitate, iritabilitate care determină
instabilitate în activitate și oscilații comportamentale
ce scad randamentul citit-scrisului.
• Psihopatia schizoidă cu manifestări asemănătoare
dezorganizează sistemul lexico-grafic
• Manifestările isterice- forme mai ușoare ale
disgrafiei-dislexiei
 Tablou complex:
tipologie, etiologie, simptomatologie
(Verza, 1994)

• Incapacități paradoxale totale în învățarea și formarea deprinderilor de citit

scris denumite alexie-agrafie sau incapacități parțiale, denumite disgrafie-
dislexiei ce apar ca urmare a existenței unor factori psihopedagogici
neadecvați, a insuficiențelor în dezvoltarea psihică și a personalității, a
modificărilor morfo-funcționale de la nivelul SNC, a deficiențelor spațio-
temporale și psihomotricității, a unor condiții cu caracter genetic, a
nedezvoltării vorbirii...și care se manifestă prin apariția de confuzii
frecvente între grafeme și litere asemănătoare, inversiuni, adăugiri,
substituiri de cuvinte, sintagme, deformări de litere și grafeme, plasarea
defectuoasă în spațiul paginii, neînțelegerea celor citite sau scrise, lipsa de
coerență logică a ideilor în scris și în final neputința de a dobândi abilitățile
corespunzătoare vârstei.
 Să înțelegem mai bine...
• What is dyslexia?- Kelli Sandman-Hurley,
disponibil la https://youtu.be/zafiGBrFkRM
• Sa înţelegem mai bine copilul dislexic,
disponibil la https://youtu.be/dirsPHf97-s
• What does dyslexia look like?, disponibil la
https://youtu.be/D5seJ_PbKMY
 Examinare și diagnostic
• Examinarea psihologică
- Determinarea nivelului intelectual
- Examinarea personalității
• Examinarea limbajului
- Limbaj receptiv, expresiv
- Examinarea lexiei, grafiei
• Examinarea medicală
• Examinarea pedagogică
Exemple de instrumente, teste, probe
• Vezi Oprea, V., Vrășmaș, E. (2003). Set de instrumente, probe și teste pentru
evaluarea educațională a copiilor cu dizabilități. București: MarLink, disponibil
online la https://www.slideshare.net/educareavorbirii/set-de-instrumente-probe-l-
teste-pentru-evaluarea-educaional-a-copiilor-cu-dizabilitti-86081171

• Șerban, M. (2017). Selecție de probe pentru examinarea logopedică complexă.

Auxiliar didactic pentru profesorii logopezi. Sibiu, disponibil online la
https://materialeaba.files.wordpress.com/2017/03/mirela-c59ferban-selecc89bie-de-
probe-pentru-examinarea-logopedicc483-complexc483-auxiliar-didactic-pentru-
profesorii-logopezi.pdf
• Examinarea lexiei
- Nivelul literelor: Se folosesc 20 de litere, găsirea literei mari
de tipar după litera mică de tipar/Găsirea literei mari de tipar
după litera auzită /Copilul este pus să citească cele 20 de litere.
- Nivelul cuvintelor: se folosesc 15 imagini și 15 cartonașe cu
cuvintele scrise corespunzătoare imaginilor, se realizează
corespondența între imagini și cuvinte, între cuvântul auzit și
cel scris, să citească cu voce tare cuvintele
- Nivelul propozițional: Se dau 10 serii a 3 propoziții scrise
pe cartonașe și 10 imagini. Se cere corespondența dintre
propoziția corectă (1 din 3) și imaginea corespunzătoare.
• Proba Bovet: fiecare elev citește cu voce tare, în fața
logopedului, din același text timp de 1 minut.
• Se notează nr. de cuvinte citite și nr. de greșeli efectuate.
• În timp ce copilul citește, logopedul notează erorile:
omisiuni, substituiri, adăugiri, inversiuni, opriri, confuzii,
deformări de cuvinte, reluări, greșeli de punctuație, de
orientare (rânduri sărite)
• Se împarte numărul de cuvinte citite la nr.greșelilor comise
și se obține un coeficient de corecție, care este cu atât mai
mare cu cât citirea este mai corectă.
• Un copil poate citi mai rar decât altul și să aibă un
coeficient mai bun pentru că face mai puține greșeli.
• Examinarea scrierii
• Examinarea alfabetului: copiere și dictare de litere
• Examinarea silabei: copiere și dictare
• Examinarea cuvintelor: simple, monosilabice, cuvinte
mai grele
• Compunere după imagini
• Copiere de text
 Exerciții

• Ni-cu-șor a ple-cat de a-ca-să....

• Citește, compune și scrie corect!
• Opasăreapopositlaștreașinacaseinoastre.
• Citește, desparte cuvintele prin linii verticale!
• Se urmărește: ritmul scrierii, formarea
literelor, respectarea liniaturii, a poziției pentru
scris, tipuri de greșeli, imposibilitatea redării,
fidelitatea copierii etc
Evaluarea preachizițiilor limbajului
• Limbajul oral se dezvoltă pe baza
preachizițiilor limbajului, a elementelor de
psihomotricitate
• Iar limbajul scris-citit se dezvoltă pe baza
limbajului oral.
Piramida limbajului, Roulin (1981)

Limbaj scris

Limbaj oral

Preachiziții: abilități de procesare a

informației, abilități de focalizare a atenției,
abilități mnezice, schemă corporală,
orientare spațiotemporală, lateralitate,
secvențialitate, procesări auditive,
fonologice, structuri senzorioperceptive
(formă, culoare, mărime), ritm, motricitate
fină și grosieră, respirație.
Probe pentru depistarea predispoziţiei
Testul de Trei Minute -TTM

Vezi TTM în folderul de pe platforma

 Terapia dislexo-disgrafiei

• Principii generale
• Pregătirea copilului pentru scris-citit-
preachiziții
• Etapele terapiei
• Metode
 Principii terapeutice generale (Stănică şi
Vrășmaș, 1997)
• Adaptarea terapiei la copil, la ritmul și posibilitățile sale de
învățare, la tipul și gradul de tulburare
• Terapie introdusă timpuriu
• Cunoașterea unei palate cât mai largi de procedee și
adaptarea acestora
• Respectarea ordinii etapelor de terapie
• Stabilirea diagnosticului trebuie însoțită de examinare
complexă
• Psihoterapie și crearea motivației pentru scris-citit,
încurajări, aprecieri pozitive permanente
• Materiale variate, simple, concrete, colorate
• Exercițiile trebuie repetate cu regularitate, în forme variate
• Principiul continuității prin antrenarea familiei
• Corelarea permanentă între vorbirea independentă,
citire și scriere
• Se începe cu înlăturarea tulburărilor de pronunție
• Se ține seama de progresul școlar
• Dacă dislexo-disgrafia este însoțită de tulburări
instrumentale (lateralitate, structurare spațio-temporală)
este indicat ca terapia să înceapă cu acestea, dacă nu
sunt semnificative se pot corecta în paralel
• Echipă multidisciplinară
• Activitatea premergătoare scrisului este desenul
• Alegerea instrumentului se face în funcție de etapa
terapiei (pensulă, cretă, culoare, creion, stilou)
• Suprafață folosită evoluează de la suprafață liberă
(foaie velină, tablă, ladă cu nisip) la suprafața
încadrată de linii
• Linia evoluează de la neorganizată (mâzgălitură)
la semnul grafic, trecând prin forme foarte variate
• Scrierea trebuie să preceadă cititul
• Principiul respectării direcțiilor impuse de scriere
 Preachiziții scris-citit (Cohen)
- Relații spațiale: recunoașterea stângă-dreapta,
coordonare ochi-mână, direcția în spațiu
- Relații temporale: succesiune
- Percepție vizuală: capacitatea de a urmări cu privirea,
observare, discriminare
- Percepție tactilă: discriminare
- Percepție auditivă: abilitatea de a asculta,
discriminare, memoria secvențelor, înțelegere
- Organizarea gândirii: triere, clasificare, recunoaștere,
analiză, sinteză, generalizare
- Aptitudini verbale: vocabular, înțelegere, raționamente
verbale, recunoașterea simbolurilor
 Etape în terapia dislexo-disgrafiei
1. Etapa de precitire și pregrafie (dezvoltarea
preachizițiilor)
2. Etapa inițierii în actul lexico-grafic- Învățarea
literelor
3. Etapa învățării silabelor
4. Etapa însușirii cuvântului
5. Etapa însușirii propozițiilor
6. Etapa textelor
 Metode și procedee

• Metode și procedee cu caracter general

• Metode și procedee cu caracter specific
 Metode și procedee cu caracter general

• Exerciții pentru dezvoltarea musculaturii

degetelor și a mâinii combinate cu exerciții
fizice generale
• Obiective: combaterea deficiențelor motrice,
slaba organizare spațio-temporală, dezvoltarea
mișcărilor fine ale mâine pentru pregătirea
scrisului, formarea poziției corecte de scris.
 Exerciții- exemple
• Închiderea și deschiderea alternativă și ritmică a
degetelor
• Mișcarea degetelor prin imitarea cântatului la pian
• Trasarea cu degetul în aer/pe sticlă/în nisipi a
literelor
• Decuparea și colorarea literelor
• Modelaj de lut sau plastelină
• Scrierea grafemelor după contur
• Trasarea contururilor
 Material video
• 5 activități pentru dezvoltarea motricității fine,
disponibil la https://youtu.be/0Tp7Ps03S8c
 Exerciții pentru educarea și dezvoltarea
auzului fonematic
• Diferențierea cuvintelor paronime
- Tuș-duș
- Spate-spade
- Tată-dată
• Exerciții de conștientizare a diferențelor dintre
literele de tipar și de mână
• Formare de cuvinte din litere și sunete ce pot fi
confundate
• Sublinierea literelor asemănătoare
• Perceperea tactil kinestezică
 Exerciții pentru dezvoltarea capacității de orientare și
structurare spațială

• Exerciții de conștientizare a raporturilor stânga-

dreapta, înainte-înapoi, deasupra-dedesubt, sus-
jos
• Exerciții de fixare a schemei corporale,
recunoașterea și denumirea diferitelor părți ale
corpului, plasarea diferitelor obiecte în spațiu în
raport cu propriul corp, relații spațiale între
diferite obiecte
• Exerciții de conștientizare a formelor,
reproducerea formelor geometrice, a liniei drepte,
curbe, distanța dintre linii, dintre forme
 Înlăturarea atitudinii negative față de citit-
scris
• Psihoterapia pentru a înlătura stările
conflictuale și frustrarea, dezvoltarea încrederii
• Jocul curativ logopedic
• Dramatizarea
• Desenul
• Povești terapeutice
 Metode și procedee cu caracter specific

• Obișnuirea logopatului să-și concentreze atenția

asupra procesului de analiză și sinteză a elementelor
componente ale grafo-lexiei
• Formarea la logopat a capacității de conștientizare a
erorilor tipice dislexo-disgrafiei- atenționarea asupra
greșelii comise trebuie să fie însoțită de indicarea
corectă a felului cum se citește sau scrie.
 Procedee specifice

• Dezvoltarea capacității de sesizare a relației

dintre fonem-grafem – citirea unor litere,
cuvinte și reproducerea în scris.
• Dezvoltarea capacității de discriminare
auditivă, vizuală și kinestezic- motrică:
despărțirea în silabe poate fi reprezentată
grafic, dictare, comparații între grafeme și
foneme.
 Procedee specifice

• Dezvoltarea și perfecționarea abilităților de citit-scris:

- Citirea imaginilor- povestea după imagini- dezvoltă gustul
cititului
- Cititul-scrisul selectiv – a cuvintelor dificile
- Citirea simultană și scrisul sub control- citește cu logopedul,
scrie sub supraveghere, imită modelul în citit, fiecare greșeală
este corectată pe loc.
- Citirea și scrierea în pereche- scriu în același timp, se
corectează unul pe altul
- Citirea și scrierea în ștafetă- începe un copil care numește pe
altul să continue acțiunea
- Citirea și scrierea în ștafeta greșelilor- copilul citește până
face o greșeală pe care o va semnala un alt copil, continuând
lectura
 Procedee specifice

• Citirea și scrierea cu caracter ortoepic- fiecare silabă

este repetată de două ori
• Citirea și scrierea pe roluri- intonația, ritmul în citire,
așteptarea rolului
• Citirea și scrierea pe sintagme- împărțirea textului în
unități logice, înțelegerea textului
• Exerciții de copiere, dictare și compunere
Corectarea dislexo-disgrafiei prin joc
Mod de aplicare a metodei
Vezi folderul de pe platformă, acolo găsiți metoda si materiale necesare
 Bibliografie

• Vrășmaș, E., Stănică, C. (1997). Terapia tulburărilor

de limbaj. București: EDP.
• Verza, E. (1994). Tratat de logopedie. Vol. I.
București: Ed. Fund. Humanitas.