Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
dacă pierde unul sau mai mulți electroni devine un ion pozitiv, numit
și cation pentru că este atras de catod (electrodul negativ);
dacă primește unul sau mai mulți electroni devine un ion negativ, numit
și anion pentru că este atras de anod (electrodul pozitiv).
Ionii se pot găsi în soluții obținute prin dizolvarea unor substanțe în solvenți sau sub
forma unui gaz care conține particule încărcate electric. În acest din urmă caz
mediul ionizat se numește plasmă și întrucât are proprietăți diferite de cele
ale solidelor, lichidelor și gazelor este considerat a reprezenta o a patra stare de
agregare a materiei.
Etimologie[modificare | modificare sursă]
Cuvântul ion a fost introdus de Michael Faraday[1]. În limba greacă ἰόν ion este
participiul prezent de la ἰέναι ienai (a merge) și deci
înseamnă mergător. Anion și cation provin de la ἀνιόν anion și
respectiv κατιόν kation, însemnând "urcător" și "coborâtor".
Similar, anod și catod derivă din ἄνοδος anodos și κάθοδος kathodos care
înseamnă urcare și respectiv coborâre, din ὁδός odos (direcție). În limba română
acești termeni au intrat prin intermediul limbii
franceze: ion, anion, cation, anode și cathode.[2]
Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ După unele surse, termenul a fost inventat de William Whewell, vezi Stanford Encyclopedia of
Philosophy
2. ^ https://dexonline.ro/definitie/ion; https://dexonline.ro/definitie/anion]; https://dexonline.ro/definitie
/cation; https://dexonline.ro/definitie/anod; https://dexonline.ro/definitie/catod
Categorie:
Ioni