Evaluare sumativă la Limba și lit-ra română:

”Romanul de analiză psihologică”

Realizat de Strîmbei Daniel

Exercițiul 1
Prima trăsătură este introspecția ,adică autoobservarea momentană ,analizarea stărilor de
conștiință momentane trăite . “Mă cuprindea o adâncă tristețe, văzând că nici femeia asta, pe
care o credeam aproape suflet din sufletul meu, nu înțelegea că poți să lupți cu îndârjire și
fără cruțare pentru triumful unei idei, dar, în același timp, să-ți fie silă să te frămânți pentru
o sumă, fie oricât de mare,  să lovești aprig cu coatele.”
A doua trăsătură este sentimentul singurătății trăit de personajul narator.” Mă cuprindea o
adâncă tristețe, văzând că nici femeia asta, pe care o credeam aproape suflet din sufletul
meu,
nu înțelegea că poți să lupți cu îndârjire și fără cruțare pentru triumful unei
idei”.
A treia trăsătură fiind intenția critică la adresa cititorului . Femeia era ca o ființă pură” Nevastă-
mea,  cu ochii ei albaștri și neprihăniți” ,dar acum se gândește doar la testament “ Riposta
indignată, amenința, cu un fel de maturitate care mă jignea, oarecum.”

Exercițiul 2
Epitetul explicativ dublu „albaștri și neprihăniți” pe lângă substantivul „ochii” este construit pe
baza mecanismului de atribuire a unei caracteristice neobișnuite atribuită substantivului
sugerează ideea unei ființe firave , liniștite ce este prea perfectă pentru lumea aceasta , ochii
albaștri însemnând perfecțiunea , unicitatea ,iar neprihăniți ,fără păcat.
Enumerația “feminină, deasupra discuțiilor acestea vulgare, plăpîndă şi avînd nevoie să fie ea
protejată ” evocă insistența asupra ideii diferenței între femeia ce era înainte și ce este acum ,
dintr-o femeie plăpândă și neajutorată s-a transformat în opusul ei.
Metafora “să te frămânți pentru o sumă, fie oricât de mare” sugerează ideea dreptății și ne
dorința de a lupta pentru niște bani păcătoși , e mai important să îți punctul de vedere și să te
simți învingător decât să te vinzi .

Exercițiul 3
“Mă cuprindea o adâncă tristețe”
“Nevastă-mea,  cu ochii ei albaștri și neprihăniți, a intervenit în discuție cu o pasiune și o
îndârjire de care nu o credeam în stare.  ”
“Am știut, mai târziu, că aveam o reputație de imensă răutate”
“Fată dragă, te rog, nu mai interveni… lasă-mă pe mine să mă  descurc singur.”

Exercițiul 4
Fluxul de memorie trăit de personajul-narator se începe cu memoria din Universitate la
seminar ,cum își apăra punctul de vedere prin certuri cu alții aceasta fiind povestit de nevasta sa.
“Nu te înțeleg deloc, dragul meu; la ședințele de seminar, la Universitate, discuții cu patimă
și te cerți cu toată lumea, pentru că susții că niște celule”

Exercițiul 5
Dialogul : „-Fată dragă, te rog, nu mai interveni… lasă-mă pe mine să mă  descurc singur.
Cum asta? Dar nu vezi că toți vor să te înșele… Pentru că ești prea bun…”

Monologul : „Aș fi vrut-o mereu  feminină, deasupra discuțiilor acestea vulgare, plăpîndă și
avînd nevoie să fie ea protejată, nu să intervină atât de energic, interesată. „
Descriere: “Nevastă-mea,  cu ochii ei albaștri și neprihăniți, a intervenit în discuție cu o
pasiune și o îndârjire de care nu o credeam în stare.  ”
Exercițiul 6
Modul de expunere dominant în acest fragment este monologul ,deoarece în primul rând funcția
de narator este preluată de personaj . În al doilea rând personajul fiind narator mai mult va
analiza situația prin monolog, și mai puțin va face descrieri.
Exercițiul 7
Instanța naratorului o reprezintă personajul ,astfel naratorul este un narator personaj.
Autenticitatea acestui fragment poate fi demonstrat prin introspecție ,adică analizarea
momentelor și sentimentelor la moment ,este redat din primele mâini , nu din povestirile cuiva .
“Mă cuprindea o adâncă tristețe” .
Subiectivitatea este demonstrată la fel prin introspecție si prin situarea eului narativ în centrul
acțiunii.
 Exercițiul 8
Tipul uman al personajului masculin din acest fragment reprezintă omul “bun” ce este amăgit din
cauza bunătății sale ,este personajul actant din acest fragment . La fel este numit și rău din cauza
că poate să își țină punctul de vedere ,dar nu prin cele mai nobile modalități prin îndârjire și
sarcasm.”   Am știut, mai târziu, că aveam o reputație de imensă răutate, dedusă din
îndârjirea și sarcasmul cu care îmi apăram părerile, din intoleranța mea intelectuală, în
sfârșit.” În starea sa de spirit este un om bun la suflet ,drept , care se ține de părerea sa până la
sfârșit.

Exercițiul 9
Mesajul fragmentului dat sugerează , cât de mult nu ai purta masca ta de om bun ,cât nu ți-ai
arăta partea luminoasă , oamenii în orice caz vor încerca să te ducă de nas , și să te facă în ochii
altora un om contradictoriu cum ești.
Exercițiul 10
“Masca bunătății e ca viața fără soare”
Am ales acest titlu ,deoarece redă perfect conținutul fragmentului , personajul masculin actant
purtând această mască , află multe lucruri neplăcute ce se întâmplă pe la spatele lui.