UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Analiza principalelor Probleme Sociale

din Municipiul Tecuci
Cuprins

INTRODUCERE ................................................................................... 3
Obiective .................................................................................................................. 4
Metodologie ............................................................................................................. 4
Surse de date ............................................................................................................. 5
Aspecte teoretice ...................................................................................................... 6
Studiu de caz .......................................................................................... 7
Pozitia geografica ................................................................................................... 7
Particularități și dimensiuni socio-demografice ale orașului Tecuci......................... 9
Principalele vulnerabilități socio-teritoriale ...........................................................17
Percepția locuitorilor asupra problemelor sociale din municipiul
Tecuci.................................................................................................... 20
REZULTATE....................................................................................... 27
Principalele consecințe ale problemelor sociale din municipiul Tecuci ..................28
Metode de combatere ............................................................................................29
Concluzii ............................................................................................... 30
Bibliografie ........................................................................................... 31
INTRODUCERE

Cea mai mare parte a studiilor şi cercetărilor care s-au realizat în ultimii ani în
România, pe eşantioane reprezentative la nivel naţional, au alocat spaţii generoase
investigării percepţiilor populaţiei asupra diferitelor aspecte ale vieţii socio-
economice, politice: şomaj, sărăcie, nivel de trai, încredere interpersonală şi în
instituţiile statului etc. Percepţiile populaţiei se formează în timp, prin contactul direct
sau indirect între membrii unei societăţi, între aceştia şi instituţiile, organizaţiile care
funcţionează în societate şi stau la baza tipului de comportament adoptat de către
aceasta. Analiza percepţiilor populaţiei asupra diferitelor aspecte ale vieţii socio-
economice, politice, culturale etc. pe perioade cât mai mari de timp permite stabilirea
cauzelor care au condus la formarea unor percepţii negative sau pozitive, a
eventualelor tensiuni, conflicte care s-ar putea declanşa la nivelul societăţii, a
evaluării capacităţii societăţii de a face faţă problemelor indiferent de natura acestora
etc. (Neagu, 2008)1
Problemele sociale sunt o adevărată provocare pentru societatea modernă, tot
mai mulți oameni devenind interesați de ele. Astfel, acestea trebuie identificate pentru
a putea fi gestionate cum trebuie și combătute pe viitor;
Pentru o identificare și o combatere eficientă societatea are nevoie de o
instituţie cu un profil social care să evalueze nevoile sociale și care să militeze pentru
drepturile omului și să lupte împotriva marginalizării și excluderii acestuia.
În România problemele sociale sunt o adevărată provocare. Sistemul de
asistenţă socială din țară este compus din sistemul de beneficii de asistenţă socială şi
sistemul de servicii sociale2.

1
Analiza percepţiilor populaţiei asupra problemelor sociale din România, Dr. Gabriela Neagu, 2008
2
https://eduonline.roedu.net/repository/pl-soc-11-9-5%20lectii/
Obiective

Materialul de faţă va fi organizat pe ideea că, analiza modului în care

populaţia percepe anumite aspecte ale vieţii socio-economice, politice sau
culturale. permite identificarea vulnerabilităţilor, problemelor existente la nivelul unei
societăţi în măsură să diminueze şi să erodeze coeziunea socială, democraţia,
stabilitatea societăţii, etc.
În cazul de faţă ne vom concentra pe analiza modului în care sunt percepute de
către populaţie problemele sociale: tipuri de probleme sociale, intensitatea cu care
sunt percepute, atitudinea populaţiei faţă de acestea.
Următorul obiectiv îl constituie stabilirea și analiza consecințelor avute de
aceste probleme la nivelul populației, ca mai apoi să urmărim combaterea acestora de
la nivelul municipiului Tecuci, prin diverse politici și metode.

Metodologie
Pentru această lucrare, am selectat exemple empirice, din cărți, articole publicate de
cercetători ( geografi, dar și sociologi) care au utilizat metode calitative pentru a
obţine informaţii necesare pentru propriilor cercetări, dar totodată am folosit și resurse
web pentru acele subiecte la care nu s-au realizat lucrări de specialitate.
Studiile au fost selectate după mai multe criterii: publicarea lor în reviste
recunoscute la nivel internaţional, apartenenţa cercetătorilor la instituţii prestigioase în
domeniu, utilizarea riguroasă a metodei/metodelor calitative în studii de caz
ilustrative pentru rolul acestora în subiectul Problemelor sociale.
O temă de cercetare poate să vizeze o problemă socială (un fenomen ce
afectează în mod nedorit societatea sau o parte semnificativă a ei, necesitând
intervenția în scopul orientării lucrurilor pe o traiectorie dezirabilă). În acest caz, se
poate afirma că există o comandă socială pentru studierea fenomenului social
problematic: cadrul teoretic și conceptual a cercetării. Însă o temă de cercetare poate
să exprime doar un anumit interes de cunoaștere al comunității științifice (așa-numita
cercetare fundamentală), fără a fi în mod necesar legată de soluționarea unei realități
concrete de tip problematic (Sandu, 2012, p.37)3
Din punct de vedere social, am observat o mare discrepanță între zonele
marginale și zonele centrale ale orașului, situație care se întâmplă în majoritatea
orașelor din țară.
-analiza datelor secundare (literatura de specialitate din biblioteci, publicații
(articole), studii, rapoarte, diverse statistici – INSSE, planuri urbanistice, dar și
informații de pe site-ul Primăriei);
- realizarea de hărți cu localizarea arealului în cadrul județului, dar și a țării,
pentru obținerea unei imagini de ansamblu cât mai bună asupra municipiului Tecuci,
dar și elaborarea de grafice pentru a putea face comparații asupra unor aspecte de
natură evolutivă.
- prezentarea arealului de studiu si a amplasării;
- prelucrarea primară, interpretarea datelor statistice din baza Tempo-online
și prelucrarea ulterioară în Excel. O bază de date complementară a fost furnizată de
site-ul https://geo-spatial.org/. Unele hărți au fost elaborate și prelucrate în programul
Qgis, astfel ca, am utilizat si metoda cartografică.

Surse de date

Ca și principale surse de date, ne-am axat în general pe date online, mai precis,
date statistice (Tempo Online), Planul Urbanistic General al municipiului Tecuci,
articole de specialitate, Monografia orașului Tecuci, diverse știri, dar și un chestionar
aplicat populației din municipiul Tecuci pe un eșantion de 53 de persoane cuprinzând
reprezentanți din toate categoriile de vârstă și sexe.

3
Sandu, A., (2012), Metode de cercetare în știința comunicării, Universitatea Mihail Kogălniceanu,
Facultatea de Drept, Iași.
Aspecte teoretice

Farley (1992)4 definește problema socială ca situația care este „în mare
măsură privită ca fiind indezirabilă sau ca o sursă de dificultate, determinată de
acțiunea sau inacțiunea indivizilor și care afectează sau se presupune că va afecta un
număr mare de persoane.”
O problemă socială afectează o bună parte dintre membrii unei
comunități/societăți în sens negativ, fiind necesară acțiunea colectivă.
Sociologii atrag atenţia că nu orice problemă cu care se confruntă indivizii este
o problemă socială. Pentru a face distincţie între problemele sociale şi orice alt tip de
problemă au fost stabilite, identificate anumite condiţii pe care acestea trebuie să le
îndeplinească. În cazul definiţiei de mai sus sunt indicate două condiţii esenţiale. Una
dintre condiţii vizează existenţa unui “obiect – acel aspect, situaţie, proces care este
problematic, reprezintă, cu alte cuvinte, o sursă de dificultăţi şi asupra căruia urmează
a se acţiona pentru a fi schimbat într-un sens convenabil. Poate fi vorba de un aspect
negativ (…) sau pozitiv” iar cea de-a doua condiţie o reprezintă “conştientizarea
dificultăţii – respectivul aspect de eliminat sau de realizat este pus ca problemă,
acceptat de către membrii sistemului social respectiv ca trebuind să fie schimbat”.
(Zamfir, 1977)5.

4
Farley, G.L. and R.M. Jones. 1992. "Crushing Characteristics of Continuous Fiber-Reinforced
Composite Tubes" Journal of Composite Materials (January).
5
Zamfir, C. (1977), Strategii ale dezvoltării sociale, Editura Politică, București
Studiu de caz

Pozitia geografica

Orașul este de mărime mijlocie, situat în sud-estul României, în vestul

județului Galați, în Podișul Moldovei, la limita sudică a acestei unități de relief.
(Figura 1.)

Acest areal are contact direct cu Piemontul Poiana-Nicorești, care este o parte
componentă a colinelor Tutovei, la confluența pârâului Tecucel cu râul Bârlad, în
Câmpia Tecuciului care este o câmpie de terase, fiind o subunitate în partea de
nord-est a Câmpiei Române. Municipiul fiind situat intr-o zona foarte prielnica
locuirii datorita climatului favorabil, dar si resursele de apă potabilă mari ce
alimentează orașul6.

Figura 1.Localizarea orașului Tecuci în cadrul

României
Sursa date: http://geo-spatial.org/

6
Ștefan A., et al., Monografia Orașului Tecuci, Galați, 1999, Editura Geneze, pagina 9
 De asemenea, avantajele poziției geografice sunt evidențiate prin amplasarea
orașului într-o zonă cu factori fizico - geografici favorabili dezvoltării umane. Această
dezvoltare este marcată de poziționarea la intersecția unor drumuri comerciale vechi,
cu cele care veneau din valea Siretului și străbăteau valea Bârladului și treceau spre
valea Prutului, Pe lângă aceasta, orașul Tecuci este unul dintre puținele noduri
feroviare ale țării care dispune de patru direcții a liniilor ferate de orientare, acestea
fiind spre Galați, Iași, Mărășești și Făurei și tot atâtea pentru șosele spre Galați,
Bârlad, Tișița, Tg. Bujor acestora adăugându-se drumuri locale, spre localitățile rurale
vecine, reliefându-se poziția de răscruce a orașului Tecuci7.

7
Ștefan A., et al., Monografia Orașului Tecuci, Galați, 1999, Editura Geneze, pagina 10
Particularități și dimensiuni socio-demografice ale orașului Tecuci

O problemă gravă care afectează întreaga țară este riscul de sărăcie sau
excluziune socială. Astfel că, peste 30% dintre români sunt supuşi riscului de sărăcie
şi excluziune socială. Peste un sfert din populaţie era supusă anul trecut riscului de
sărăcie şi excluziune socială în şapte state membre ale Uniunii Europene: Bulgaria
(32,5%), România (31,2%), Grecia (30%), Italia şi Letonia (ambele cu 27,3%, pentru
Italia datele sunt din 2018), Lituania (26,3%) şi Spania (25,3%), arată datele
prezentate de catre Oficiul European de Statistică.
Nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrau în Cehia (12,5%),
Slovenia (14,4%), Finlanda (15,6%), Danemarca (16,3%), Slovacia (16,4%), Olanda
(16,5%) şi Austria (16,9%)8.
Prin urmare, după cum se poate observa și în harta de mai jos(figura 2) orașul
Tecuci, care este inclus în regiunea de dezvoltare SE, are o rată a riscului de sărăcie și
excluziune socială de 40,1%, fiind a doua regiune afectată de acest fenomen, după cea
de NE.

Figura 2. Harta a ratei riscului de sărăcie sau excluziune socială pe regiuni de dezvoltare
Sursa date:http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Prelucrare hartă: QGIS

8
https://www.economica.net/eurostat-peste-30prc-dintre-romani-supusi-riscului-de-saracie-si-excluziu
ne-sociala_191264.htmlopa_search_search_form
 Astfel că, toate aceste probleme sociale și disfuncționalități cu care se
confruntă orașul generează o migrație în continuă creștere. Prin urmare, se poate
observa și în graficul de mai jos al figurii 3 o tendință generală de scadere în ultimii
ani, asta din cauza faptului ca multi oameni nu isi modifica domiciliul din buletin,
mulți dintre locuitori părăsesc orașul pentru a-și continua studiile sau să-și caute un
loc de muncă mai bine plătit, ulterior stabilindu-și domiciliul permanent în acele zone.

Fig. 3 Rata migrației în municipiul Tecuci în perioada 1992-2019

Sursa date: Tempo Online
 În graficul figurii 4 se poate observa situația actuală a numărului de șomeri
din municipiul Tecuci.
Șomerii, conform definiției internaționale (BIM*), sunt persoanele în vârstă de
15 - 74 ani care în cursul perioadei de referință îndeplinesc simultan următoarele
condiții: nu au un loc de muncă și nu desfășoară o activitate în scopul obținerii unor
venituri; sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni
(inclusiv săptămâna de referință) diferite metode active pentru a-l găsi: contactarea
agenției (naționale sau județene) pentru ocuparea forței de muncă sau a unei agenții
particulare de plasare în vederea găsirii unui loc de muncă, contactarea directă a
patronilor sau a factorilor responsabili cu angajarea, susținerea unor teste, interviuri,
examinări, demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu, publicarea de
anunțuri și răspunsuri la anunțuri, studierea anunțurilor din mica publicitate, apel la
prieteni, rude, colegi, sindicate, altă metodă în afara celor menționate; sunt disponibile
să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni (inclusiv săptămâna în care s-a
desfășurat interviul), dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă9.
În acest grafic se poate observa o scădere a numărului de șomeri, datorită
faptului că, mulți oameni preferă să facă naveta în localitățile din apropiere, precum
Galați, Focșani, Bârlad etc., din cauza faptului că, salariile sunt mult prea mici, iar
ajutorul de somaj nu le permite nici măcar strictul necesar. De asemenea, există un
procent destul de mare de persoane care beneficiază de ajutor social sau care lucrează
cu ziua, neavând contract de muncă.

Figura 4. Numărul șomerilor din mun. Tecuci în perioada 2010-2019

Sursa date: Tempo Online

9 http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
 În figura nr. 5, se poate observa situația absolvenților din oraș, prin urmare,
conform Institutului Național de Statistică, absolvent este elevul/studentul care a
promovat ultimul an de studiu al unei școli/facultăți, indiferent dacă a reușit sau nu la
examenul de absolvire, bacalaureat, licență etc. Numărul absolvenților se referă la
sfârșitul anului școlar/universitar (după examenul de corigență).
Absolvent cu diplomă este persoana care a promovat examenul de absolvire la
finalizarea unui ciclu de învățământ și a obținut o diplomă (ex. diplomă de bacalaureat,
diplomă de licență, diplomă de master, diplomă de doctorat, diplomă de absolvire
etc.)10.
După cum putem oberva în acest grafic, numărul celor care absolvesc școala
gimnazială este aproape același pe toată perioada analizată...cu mici fluctuații. În
învățământul liceal treburile stau cu totul altfel, numărul absolvenților acestui tip de
învățămând scăzând cu mult în perioada analizată. De la puțin peste 1400 de
absolvenți în anul 2010, la puțin peste 800 de absolvenți în anul 2018. Acest lucru
arată un interes tot mai scăzut în ultimii ani ai elevilor asupra învățământului liceal,
dar totodată ar putea arăta și un număr scăzut de tineri din oraș. Un lucru interesant ce
reiese din acest grafic este situația școlilor profesionale. Dacă în anul 2010 existau
puțin peste 200 de absolvenți ai acestui tip de învățământ, în anul 2011-2012 aceștia
sunt aproape de 0. Totuși în anul 2018 se poate observa o ceștere a absolvenților de
școli profesionale, până la nivelul de 200 de absolvenți.
Orașul Tecuci se remarcă prin ponderea populației cu studii medii. Astfel că,
se poate obseva că numărul absolvenților de liceu a scăzut, din cauza dezinteresului
pentru educație, dar și pentru că mulți tineri se înscriu la liceu, dar abandonează
studiile pe parcurs, preferând să-și caute de muncă pentru a-și ajuta familia. De
asemenea, am obervat că numărul absolvenților de profesională a crescut, în perioada
analizată, datorită profilului orașului care necesită acest tip de studii.
Structura forței de muncă a suferit modificări de-a lungul timpului,
principalele direcții fiind restrângerea sectorului primar și a celui secundar,
concomitent cu dezvoltarea sectorului terțiar.
La recensământul din 2011, ponderea persoanelor de peste 10 ani care absolv
studii superioare era de 14,4 %, cel al absolvenților de studii postliceale de 4,5%,
24,3% dintre locuitori absolviseră liceul, 20,6% școli profesionale și de ucenici,

10
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
20,9% școli generale, 12,1% școli prirmare, iar 3,3% nu absolviseră studii, dintre care
1,6% erau analfabeți. Deși procentul populației cu studii superioare s-a dublat după
1990, acesta se plasează sub nivelul înregistrat în marile centre urbane (de ex. 20,4%
în municipiul Galați). Se remarcă ponderea ridicată a populației cu studii medii
(absolvenți de studii postliceale, profesionale și de ucenici, liceale), preponderent cu
profil tehnic, adaptate la profilul dominant industrial al municipiului din perioada
comunistă.

Figura 5. Numărul de absolvenți pe unități de învățământ (primar și gimnazial, liceal, profesional)

în perioada 2010-2018
Sursa date: Tempo Online
 Sporul natural al unei populații reprezintă diferența dintre natalitate și
mortalitate într-o anumită perioada de referință.
Astfel că, după cum se poate oberva și în graficul figurii 711 , tendința
generală a sporului natural este în scădere continuă, la începutul perioadei analizate,
mai precis, în anul 1992, sporul natural era unul pozitiv, ceea ce înseamnă că,
natalitatea era mai mare decât mortalitatea, apoi, în anul 2002 se poate observa că
sporul natural era unul stagnant, adică natalitatea era egală cu mortalitatea, după acest
moment are loc o ușoară creștere până în anul 2011, când înepe din nou să descrească,
în prezent sporul natural al orașului Tecuci fiind negativ, asta însemnând că,
mortalitatea este mult mai mare decât natalitatea.

Figura 6. Evoluția sporului natural în orașul Tecuci

Sursa date: Tempo online

11 http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
 Prin urmare, în urma analizei principalelor particularități și dimensiuni socio-
demografice ale orașului Tecuci, putem concluziona că municipiul suferă de o scădere
semnificativă a populației, după cum se poate observa și în graficul de mai jos (figura
7) al Evoluției populației orașului Tecuci în perioada 1992-2020. În prezent populația
fiind deaproximativ de 45 de mii de locuitori.
Rezultă că, tendința generală a numărului de locuitori din această perioadă
analizată este în continuă scădere, în principal din cauza migrației populației în alte
zone ale țării mai dezvoltate sau în afara țării. Și dezindustrializarea a contribuit foarte
mult din cauza faptului că au scăzut foarte mult locurile de muncă după perioada
comunistă și totodată și a exodului rural. O altă cauză este sporul natural negativ, sub
media pe țară, determinat de îmbătrânirea demografică ridicată, dar și scăderea
natalității, prin prisma planificării familiale, metodelor contraceptive și legalizării
avortului.
Populația municipiului Tecuci a crescut continuu în secolul XX, pe fondul
sporului natural pozitiv și a atragerii de populație, cu precădere din mediul rural, pâna
la un maxim istoric de 46.825 de locuitori12.
După 1992 trendul s-a inversat și populația orașului a scăzut tot mai accentuat,
pe fondul scăderii natalității, dar mai ales a migrației interne și externe, populația
stabilă scăzând cu cca.25%, mult peste media județului Galați (-16,3%), a regiunii
Sud-Est (-14,1%) și a României (-11.8%). Explicația constă în faptul că municipiul
Tecuci a fost unul dintre orașele din România cele mai afectate de fenomenul
migrației externe în ultimii 20 de ani. Structura populației este puternic feminizată și
cu tendință de îmbătrânire13.
Având in vedere aceste aspecte se poate aprecia că evoluția populației va
continua să fie una nefavorabilă pe termen scurt, cu speranța ca măsurile de
dezvoltare urbanistică, economică și socială se presupune că vor atenua, și în cele din
urmă vor inversa tendința actuală.
Ca fenomen general, în mediul urban și rural, grupa de vârstă peste 65 ani va
fi singura grupă care va înregistra sigur o creștere în următorii ani. Acest grup de
vârstă va avea nevoi ridicate în ceea ce privește serviciile de sănătate și cele sociale.
Este vorba de amenajări de îngrijire pe de o parte, dar și de asigurarea cu

12
Date statistice Recensamântul populatiei din 1992
13
Ștefan A., et al., Monografia Orașului Tecuci, Galați, 1999, Editura Geneze
infrastructura specifică pentru persoanele care nu se mai află în procesul muncii însa
au cerințe privitoare la educație, cultură și amenajări de petrecere a timpului liber.

Figura 7. Evoluția populației orașului Tecuci în perioada 1992-2020

Sursa date: Tempo online
 Principalele vulnerabilități socio-teritoriale

Astfel că, există o serie de factori care au influențat aceste efecte negative
asupra populației, printre acestea se numără o serie de vulnerabilități socio-teritoriale
care pot fi observate în harta de mai jos. (Figura 7.)
Un prim factor perturbator al vieții tecucene este riscul ridicat la cutremur cu
care se confruntă majoritatea zonelor orașului, din cauza existenței clădirilor foarte
vechi, neconsolidate, care prezintă de asemenea, fațade vechi, care reprezintă un
pericol real pentru întreaga populație.
Un alt factor de risc pentru municipiul Tecuci este riscul seismic. Teritoriul
municipiului Tecuci se înscrie în anexa 3 la poziția 85, cu intensitatea seismică
exprimată în grade MSK VIII14.

Figura 8. Harta vulnerabilitati socio-teritoriale Tecuci

Sursa date: Plan Urbanistic General Tecuci
Prelucrare date: Qgis

14
Plan Urbanistic General Tecuci
 Zonele rezidențiale au un nivel satisfăcător de dotare tehico-edilitar și cu
echipamente publice, dar se caracterizează prin gradul redus de confort al locuințelor,
standardizarea acestora, degradarea fațadelor blocurilor, ineficiența energetică scăzută
a acestora, calitatea precară a spațiilor publice și deficitul de spații verzi și de locuri
de joacă, deficitul de locuri de parcare etc.
Zonele de locuinte individuale sunt alcătuite în general din clădiri de locuit cu
regim de înălțime P sau P+1. Aceste zone au un grad sporit de verde (curți) și au o
suprafață mai mare, dar sunt alcătuite în general din construcții vechi, vulnerabile la
hazarde naturale și au o dotare tehnico-edilitară deficitară, mai ales în cartierele
periferice, lipsite de drumuri modernizate, rețele de apă, canalizare, gaze sau iluminat
public. Astfel de exemple sunt cartierele Nicolae Bălcescu, Cernicari, Grivițeni,
Tecuciul Nou15.
Mai mult, din totalul de 123 km de străzi doar 66 km - puțin peste 50% - sunt
modernizate, trotuarele sunt neamenajate sau în stare proastă în multe zone, lipsesc
pistele pentru biciclete. Nu există un sistem de transport public la nivel local. În
municipiu există profile necorespunzătoare și pavaje necorespunzătoare pentru o parte
mare din oraș. Calea ferată care taie localitatea Tecuci, cu treceri la nivel neamenajate
sau parțial amenajate reprezintă de asemenea un pericol pentru populație.
Apoi, lipsa rețelei de gaze naturale afectează nivelul de trai al cetățenilor, în
cartierele periferice este aproape inexistentă, astfel că, municipiul Tecuci beneficiază
de o rețea de distribuie a gazelor naturale veche, multe conducte vechi de oțel trebuie
înlocuite. În prezent, în doar 51% dintre locuințe există încălzire cu centrală proprie
pe bază de gaze naturale, în vreme ce 44% au sobe pe bază de combustibil solid, iar
5% nu au nicio sursă de încălzire16.
Riscul la inundații este unul mare în oraș. Municipiul Tecuci are zone expuse
riscului la inundații provocate de apele de suprafată. De-a lungul timpului lunca
Bârladului a fost expusă periodic inundațiior, ultimele evenimente semnificative fiind
în septembrie 2007 (provocate de râul Tecucel) și în septembrie 2013 (provocate de
râul Bârlad)17.

15
https://primariatecuci.ro/urbanism/plan-urbanistic-general/
16
http://primariatecuci.ro/urbanism/wp-content/uploads/2019/04/15.04.2019-Memoriu-de-sinteza.pdf
17
Ziarul Tecuceanu
 Lunca Bârladului este supusă transformărilor impuse de acțiunea inundațiilor
periodice, care duc la colmatarea albiei minore și la instabilitatea cursului de apă pe
sectoarele neîndiguite. În zonele meandrate se remarcă și eroziunea de mal.
În cartierele periferice Nicolae Bălcescu și CFR există cu un grad ridicat al
infracționalității, din cauza comunităților ridicate de romi, astfel că, se poate observa
și în graficul de mai jos al figurii 9 că au un procent destul de ridicat este reprezentat
de etnia romana, 83%, dat fiind faptului ca mulți dintre locuitorii de etnie romă nu
sunt înregistrați, avand doar un procent de 4%18.

Figura 9. Structura etnica Tecuci

Surse date: Recensamant 2011

18
Date statistice ale Recensamantului din 2011
 Percepția locuitorilor asupra problemelor sociale din
municipiul Tecuci

Prin chestionarul disiminat în mediul online, noi am vrut să identificăm și să

realizăm care sunt principalele probleme cu care se confruntă cetățenii din mun.
Tecuci. Astfel la întrebări au răspuns un număr aproximativ egal de femei și bărbați
cu vârsta peste 19 ani.
Din punct de vedere a structurii populației pe grupe majore de vârstă (vezi
figura 10), 42% dintre respondenții chestionarului fac parte din populația tânără aptă
pentru muncă (peste 18 ani), 47% din ce adultă (20-59 ani), iar restul de 11% din
populația în vârstă (peste 60 ani).
De asemenea precum putem observa în figura 11, la acest chestinar au răspuns
atât persoane ce au etnie română cât și oameni de etnie romă. Astfel, procentajul
respondenților de etnie română este de 83%, iar cel al respondenților de etnie romă
este de 17%. De altfel la recensământul din 2011 structura etnică a populației din
municipiul Tecuci era formată dintr-un procent de 83% români și un procent de 4%
romi.

Figura 10 Ponderea pe grupe de vârstă a respondenților Figura 11 Ponderea pe etnii a respondenților

chestionarului
chestionarului
În figura 12 se poate observa că 58,5% dintre respondenții chestionarului sunt de sex
feminin, iar restul de 41,5 sunt de sex masculin.

Fig.12 Ponderea pe sexe a respondenților chestionarului

Cei mai mulți respondenți au completat la întrebarea legată de ultima instituție

absolvită ca fiind școala generală (fig.13). De altfel pecum am văzut și în cele scrise
mai sus abandonismul școlar în municipiu este o problemă mare. O parte a copiilor
aleg să abandoneze școlile încă din timpul ciclului gimnazial, ca urmare a
dezinteresului de învâțâmânt, a sărăciei sau a altor probleme ce țin de natura socială.

Fig. 13 Ponerea răspunsurilor la întrebarea:

Ultima instituție de învățământ absolvită de dumneavoastră
 În figura 14, la întrebarea: Cunoașteți persoane minore ce au copii, 83% au
acordat un răspuns afirmativ. Acesta este un lucru foarte îngrijorător pentru populația
feminină cu vârsta sub 18 ani. În majoritatea cazurilor de sarcină nedorită de vină este
lipsa educației sexuale care ar trebui neapărat introdusă în școli pentru că în țara
noastră părinții consideră subiectele legate de contracepție și prevenire ceva absurd,
omit să vorbească cu fetele lor despre ce implică un act sexual și chiar le descurajează
să își pună întrebări despre așa ceva.
O altă problemă pentru numărul ridicat de fete minore însărcinate din
municipiul Tecuci și nu numai este tradiția romani în care fetițele sunt măritate la
vârste fragede, după căsătorie apărând aproape imediat copii. Cu toate că în ultimii
ani au mai scăzut practicile de acest gen, în România încă mai sunt multe fete de etnie
romă ce rămân însărcinate la vârse de sub 18 ani, uneori chiar la 13, 14 ani.

Fig.14 Ponderea răspunsurilor la întrebarea:

Cunoașteți persoane minore ce au copii?

Foarte mulți oameni au fost de acord că în Tecuci, lipsa locurilor de muncă

reprezintă o problemă precum se poate observa și în figura 15.
În municipiul Tecuci, ca în multe alte orașe ale țării industria a scăzut dramatic
dupa 1990, astfel multe fabrici fiind abandonate și mulți oameni rămânând fără locuri
de muncă. În locul locurilor de muncă din domeniul producției au apărut alte locuri de
muncă ce necesită studii superioare, lucru pe care nu foarte mulți oameni și le permit.
 Din cauza lipsei locurilor de muncă foarte mulți oameni din municipiu sunt
nevoiți să facă naveta în orașele vecine ce le oferă locuri de muncă ce au salarii mai
motivante.

Fig.15 Pondere răspunsurilor la întrebarea:

Considerați că municipiul Tecuci se confruntă cu lipsa locurilor de muncă?

La întrebarea legată de abandonul școlar (fig. 16) există un procentaj mare cu

răspuns pozitiv care evidențiază această problemă. Din păcate nu mulți tineri ajung să
termine un liceu, precum am observat și în graficul de mai sus (fig.5), mulți dintre ei
începând liceul ca mai apoi să se lase imediat de el. Unii din ei își caută locuri de
muncă ce sunt cu salarii mici, sau în cazul fetițelor, ajung să aibă un copil ce le
împiedică să mai frecventeze școala. Iarăși o mare parte a celor ce abandonează școala
ajung mai devreme sau mai târziu să părăsească municipiul pentru a pleca în alte
orașe ce oferă mai multe posibilități sau chiar în afară spre alte țări cu un nivel de trai
mai ridicat și ce oferă salarii mai ridicate.

Fig 16 Ponderea răspunsurilor la întrebarea:

Aveți cunoștințe ce s-au confruntat cu abandonul școlar?
 La întrebarea legată de venituri 72,5% dintre respondenți au afirmat că nu îți
pot permite un concediu în afara orașului. Cei mai mulți dintre respondenți trăiesc pe
un salariu minim ce le permite doar strictul necesar și atât.
Această problemă apare ca urmare a lipsei locurilor d emuncă bine plătite, dar
și a lipsei de studii ce ar putea duce la găsirea unui loc de muncă mai bun și mai bine
plătit.
Municipiul Tecuci este un oraș mic în care locurilor de muncă nu pot fi prea
diverse și într-un număr care să poată satisface toată clasa muncitorească din oraș.
Din această cauză oamenii care au răspuns la chestionar aua firmat că salariile
pe care le primesc lunar nu le permit să își petreacă concedii în afara municipiului,
majoritatea reușind să își asigure cu ele doar strictul necesar.

Fig. 17 Ponderea răspunsurilor la întrebarea:

Venitul dumneavoastră lunar vă permite să efectuați concedii în afara

De asemenea precum se putea observa și în harta de mai sus (fig. 7), dar și în
figurile 17, 18 cei mai mulți dintre cei care au completat chestionarul au afirmat că nu
dispun de un racord la gaze naturale sau canalizare. Principalul mod de încălzire al
casei respondenților fiind cel pe bază de lemn/cărbune. Totodată majoritatea celor ce
au completat chestionarul au afirmat că nu dispun de WC în casă (mai exact 39,6%,
un procentaj mare pentru sec. XXI). Aceste lipsuri scad mult nivelul de trai și cresc
vulnerabilitatea unei locuințe.
 La una dintre întrebările legate de felul în care percep respondeții locuința lor
în fața dezastrelor naturale majoritatea celor care au răspuns sunt de părere că locuința
lor face parte din locuințele cu risc la dezastrele naturale. Acest lucru este îngrijorător
mai ales că municipiul se află într-o zonă cu grad de risc seismic ridicat, aflându-se
aproape de zona seismică Vrancea. Totodată municipiul se află și sub riscul de
inundații atât datorită râului ce trece prin oraș, dar și datorită lipsei canalizării, orașul
inundându-se des în timpul ploilor torențiale.

Fig. 19 Ponderea răspunsurilor la

Fig. 18 Ponderea răspunsurilor la întrebarea:
întrebarea:Dispuneți de canalizare?
Aveți racord la gaze naturale?

La întrebarea: Care din următoarele probleme vă afectează serios atât pe

dumneavoastră cât și gospodăria? (Fig. 20), cei mai mulți au afirmat că greutățile
economice, accesul limitat la slujbe și problemele de locuire reprezintă cele mai mari
probleme cu care se confruntă, iar 59, 6% dintre respondenți au de gând să părăsească
municipiul pentru a se muta în alte zone ale țării sau chiar în străinătate (Fig. 21).
 Fig. 20 Ponderea răspunsurilor la întrebarea:
Care din următoarele probleme vă afectează serios atât pe dumneavoastră cât și gospodăria?

Fig. 21 Ponderea răspunsurilor la întrebarea:

Aveți de gând sa părăsiți municipiul pentru a vă muta în alte zone ale țării sau chiar în străinătate?
REZULTATE
Principalele probleme sociale identificate din municipiul Tecuci conform celor
analizate în prezentul proiect sunt: lipsa locurilor de muncă, absentismul și abandonul
școlar (nivel de educație scăzut, dezinteresul față de educație), violența domestică,
sărăcia, cazurile sociale grave, cazuri precare de locuire, migrația internă și externă,
lipsa securității pe stradă.
Din perspectivă socială, securitatea este definită ca o stare pe care o
împărtăşeşte o colectivitate, o societate cu privire la calitatea şi condiţiile de
convieţuire, modul de funcţionare al instituţii lor statului generată de faptul că se
ştie şi le ştie protejate în faţa pericolelor, ameninţărilor de orice tip (Alexandrescu,
2004)19.
Astfel în urma studiului de față am concluzionat că anumite cartiere din
municipiul Tecuci se confruntă cu probleme de Securitate și anume: Nicolae Bălcescu,
Cernicari, Grivițeni și Tecuciul Nou.
Lipsa locurilor de muncă reprezintă o adevărată problemă socială în
municipiul Tecuci pentru că acest lucru favorizează ca o parte din locuitorii de aici să
stea pe asistență social. Tot din această cauză nivelul de trai este unul scăzut, o mare
parte a celor ce au domiciliul în Tecuci nepermisându-și concedii în afara orașului.
Din studiul efectuat am concluzionat că absentismul școlar are și el un nivel
destul de ridicat, nivelul de educație al celor tineri fiind scăzut datorită dezinteresului
ridicat față de educație. O parte a fetelor ce se lasă de școală în învățământul
gimnazial, dar nu numai, fac acest lucru din cauza faptului că rămân însărcinate.
Din cauza nivelului de trai scăzut, al lipsei locurilor de muncă și al salariilor
mici o mare parte a populației din municipiu a emigrat în alte orașe ale țării sau în alte
țări unde există mai multe locuri de muncă ce au salariile mai bune.

Alexandrescu, Grigore, 2004 Ameninţări la adresa securităţii, Ed. Universităţii Naţionale de

19

Aparare, Bucureşt
Principalele consecințe ale problemelor sociale din municipiul Tecuci

Consecințele problemelor sociale din municipiul Tecuci sunt: preferința pentru

ajutorul social, rămânerea în sărăcie, presiune pe sistemul de protecție socială,
obținerea de venituri ilegale suplimentare, evitarea angajării pe piața muncii, natalitate
ridicată, dezechilibre sociale. Faptul că locuitorii din orașele mici, în mare parte, nu
au o calificare și nu lucrează, îi face să devină dependeți și chiar să prefere să trăiască
de pe o zi pe alta cu veniturile provenite din ajutorul social. Aceasta înseamnă o
presiune mare pe sistemul de protecție socială, care trebuie să susțină, din punct de
vedere financiar, mulți beneficiari. Pe lângă aceste venituri, beneficiarii mai încearcă
să lucreze ilegal, “cu ziua”, pentru a-și suplimenta veniturile.
Astfel, din cauza acestor probleme sociale se generează continuu beneficiari
pentru sistemul de asistență socială care nu face față din niciun punct de vedere, nici
al resursei umane, nici financiar, existând foarte multe cazuri sociale.
Alte consecințe generate de problemele sociale din Tecuci sunt: preferința
pentru ajutorul social, rămânerea în sărăcie, presiune pe sistemul de protecție sociale.
Cei care aleg să abandoneze școala adeseori devin persoane aflate în situații
dificile, experimentând lipsa locuinței, a locului de muncă, sarcina neprogramată și
infracționalitatea.
Din păcate nu doar în municipiul Tecuci ci în întreaga țară natura sistemului
de servicii sociale creează dependența beneficiarilor de acesta, se perpetuează
mentalitatea de a fi ajutat, de a nu depune effort și de a nu fi productiv.
Metode de combatere

Problemele sociale pot fi anticipate și identificate, astfel încât pot fi și

combătute.
Astfel, principalele metode de combatere a acestor probleme sociale din
municipiul Tecuci pot fi:
1. Crearea de cursuri de formare și calificare;
2. Schimbări legislative la nivelul educației;
3. Crearea de târguri de locuri de muncă;
4. Îmbunătățirea nivelului de trai din municipiu;
5. Încurajarea celor ce trec prin violența domestică de a raporta poliției și a
cere protecție și ajutor din partea acesteia;
6. Descurajarea populației de a sta pe asistența socială;
Oamenii din municipiu pot fi ajutați dacă s-ar organiza mai multe târguri de
locuri de muncă ce dispun de posturi în care să nu trebuiască experiență sau studii
superioare. Astfel, oamenii ar putea avea mai multe șanse să lucreze la ei în oraș,
renunțând astfel și la ajutoarele sociale.
Copii ar trebui de mici încurajați să învețe mai mult și făcuți să conștientizeze
importanța școlilor și a absolvirii acestora. Aceste lucruri țin de viitorul lor, cu cât au
mai multe studii absolvite cu atât ar avea șanse mai mari la un loc de muncă mai bine
plătit și implicit la un nivel de trai mai ridicat.
Introducerea educației sexuale în școli poate combate numărul ridicat de minore
însărcinate și totodată ar trebui să existe și cursuri de explicare a ce înseamnă drogurile,
cum acționează ele asupra sănătății și cum pot fi combătute efectele create de consumul
acestora.
Municipiul trebuie să găsească o metodă de modernizare a tramelor stradale
existente, să construiască drumuri noi și să asigure încălzirea și canalizarea tuturor
gospodăriilor din perimetrul municipiului.
Femeile ar trebui informate și încurajate să raporteze la poliție orice tip de
violență domestică, celor care au trecut prin așa ceva să li se ofere consiliere
psihologică și informații folositoare pentru a putea combate alte acțiuni de acest fel.
Legea împotriva violențelor domestice de orice fel ar trebui înăsprită și aplicată mai
des.
Concluzii
Precum și multe alte orașe din România, Municipiul Tecuci se confruntă cu
lipsa locurilor de muncă pentru persoanele atât calificate cât și necalificate;
Din cauza tendinței mari de părăsire a orașului populația tecuceană este
predispusă unei scăderi considerabile;
Am identificat o serie de disfuncționalități la nivelul municipiului (de la lipsa
mare a racordurilor de gaze, a drumurilor neasfaltate sau a lipsei de canalizări, la
situatia veniturilor mult prea modeste și a nivelului de trai destul de scăzut);
Există discrepanțe foarte mari între cartierele periferice și cele centrale.

Disfuncționalitățile principale constatate sunt:

• Riscul la inundații, în condițiile în care lucrările de apărare existente sunt
insuficiente.
• Drumurile publice nemodernizate sau parțial modernizate.
• Trama necorespunzătoare în zonele noi din Tecuci: trama neorganizată,
străzi nepavate sau cu pavajul în stare proastă:
• Profile necorespunzătoare și pavaje necorespunzătoare pentru o parte din
oraș
• Lipsa pistelor pentru bicicliști.
• Calea ferata care taie localitatea Tecuci, cu treceri la nivel neamenajate sau
parțial amenajate.
Deficitul echipamentelor publice în unele cartiere.
• Deficitul de echipare edilitară în unele cartiere.
• Stația de epurare nemodernizată.
• Situri industriale abandonate sau neocupate.
• Starea necorespunzătoare a unei părți importante din fondul construit.
• Aspectul exterior al clădirilor.
• Insuficiența spațiilor verzi publice.
• lncompatibilități urbane (inserții incompatibile funcțional, ca regim de
înălțime, ca amplasament).
Bibliografie

 Alexandrescu, Grigore, 2004 Ameninţări la adresa securităţii, Ed. Universităţii

Naţionale de Aparare, Bucureşt
 Farley, G.L. and R.M. Jones. 1992. "Crushing Characteristics of Continuous
Fiber-Reinforced Composite Tubes" Journal of Composite Materials
(January).
 Sandu, A., (2012), Metode de cercetare în știința comunicării, Universitatea
Mihail Kogălniceanu, Facultatea de Drept, Iași.
 Ștefan A., et al., Monografia Orașului Tecuci, Galați, 1999, Editura Geneze
 Zamfir, C. (1977), Strategii ale dezvoltării sociale, Editura Politică, București
 Analiza percepţiilor populaţiei asupra problemelor sociale din România, Dr.
Gabriela Neagu, 2008
 Date statistice ale Recensamantului din 2011 pe municipiul Tecuci
 Plan Urbanistic General Tecuci
 Ziarul Tecuceanu
 https://www.economica.net/eurostat-peste-30prc-dintre-romani-supusi-riscului
-de-saracie-si-excluziune-sociala_191264.html
 https://www.economica.net/eurostat-peste-30prc-dintre-romani-supusi-risculu
i-de-saracie-si-excluziune-sociala_191264.htmlopa_search_search_form
 http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
 https://geo-spatial.org
 http://www.recensamantromania.ro/noutati/volumul-ii-populatia-stabila-rezide
nta-structura-etnica-si-confesionala/
 https://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.5-6-2001/MIRCEA%20%20AG
ABRIAN%20art1.pdf
 http://www.incluziunesociala.ro/upls/47_49743_suport_curs_Diagnoza_proble
melor_sociale.pdf
 https://primariatecuci.ro/urbanism/plan-urbanistic-general/
 http://primariatecuci.ro/urbanism/wp-content/uploads/2019/04/15.04.2019-Me
moriu-de-sinteza.pdf