Fișă de lucru la tema “Hemoragiile și hemostaza”, la disciplina ”Protecția Civilă”

I. Hemoragia - reprezintă ieșirea de sânge în afara vasului conductor. Există sângerări interne când sângele
este se refarsă în cavitatea corpului și externă când sângele din rană sau din orificile naturală ale corpului
este expulzat în mediul extern. Hemoragia internă ascunsă este mai periculoasă, deoarece poate fi dificil de
detectat.

Cauze - O hemoragie are drept cauza un traumatism, lezarea unui organ (inflamatie, ulcer, tumora) sau o
anomalie a vaselor (anevrism, fragilitate prin hipertensiune arteriala). 

Tratament - Acesta consta in oprirea hemoragiei, in general prin interventie chirurgicala. Atunci cand
hemoragia este externa si consecutiva unei plagi a vaselor gatului sau ale unui membru, ea poate fi
intrerupta prin compresia cu mana sau cu un pachet de tifon - a punctului de sangerare sau a unui punct
situat pe traiectul trunchiului arterial care alimenteaza sangerarea. De asemenea, se poate pune un garou, fie
la radacina membrului, fie imediat in amonte de sangerare, dar aceasta tehnica nu este lipsita de pericole. De
asemenea, trebuie inlocuit volumul de sange pierdut, perfuzand intr-o vena solutii de umplutura (gelatine,
dextrani). Acestea din urma sunt insuficiente in cazurile cele mai grave, cand trebuie sa se recurga la
transfuzii sangvine.

Hemostază - oprire a unei hemoragii prin intervenţii chirurgicale sau prin reacţia de apărare a
organismului. Prin definiție observăm că există două tipuri de hemostază:

1. Hemostaza fiziologică(spontană)
 Primară; (formarea trombului trombocitar)
 Secundară (formarea trombului roşu);
2. Artificială:
 Provizorie;
 Definitivă. 
II. Clasificarea hemoragiilor:

În dependenţă de ce vas este lezat deosebim: 2 tipuri

● Hemoragia arterială – se caracterizează prin culoarea roşie vie a sîngelui, caracterul pulsativ
sau continuu intens în dependenţă de tipul plăgii şi rata mare a pierderilor de sînge.
● Hemoragia venoasă – se caracterizează prin coloarea roşie închisă, a sîngelui, sîngele se scurge
sau se prelinge din plagă.
● Hemoragii capilare - se caracterizează prin sîngerare difuză de culoare roşie vie , sunt lezate
capilarile-cele mai mici vase. Astvel de hemoragie fregvent se stopează de sinestător.

Sîrbu Daniel, W-1731

Fișă de lucru la tema “Hemoragiile și hemostaza”, la disciplina ”Protecția Civilă”
● Hemoragii mixte - se caracterizează prin scurgerea de sînge de culoare roşie închisă amestect
cu valuri de sînge roşu aprins
În funcţie de momentul apariţiei:
 Primară: apare imediat după producerea efracţiunii vasculare;
 Secundară (tardivă): apare după un interval de timp de la traumatism.
După manifestări clinice :
 Externe
 Interne
 Exteriorizate
 Oculte
În funcţie de exteriorizarea clinică a sîngerării:
 Hemoragie externă – sîngerarea în afara corpului
 Hemoragie internă – sîngerarea într-o cavitate (peretoneu, pericard, pleură, articulaţie),
fie în interiorul unui organ parinhimatos; creer, ficat, splina, hemoragie intestinală,
muşchi etc. Hemoragie internă neexteriorizată – constitue hemoragia într-o cavitate care
nu comunică în mod natural cu exteriorul, ea nu se poate exterioriza (cavitatea
pleuralăhemotorace, peritonială -hemoperitoneum, hemopericard - sange acumulat in
cavitate pericardica; articulaţiei – hemartroză). Hemoragii interne exteriorizate - care
iniţial se produc într-un organ cavitar(stomac, intestin ş.a.) şi se exteriorizează după un
timp prin hematemeză şi/sau melenă, hemoptizie, epistaxis, metroragie ş.a.
În funcţie de cantitatea sîngelui pierdut deosebim:
 Hemoragie mică – pînă la 15 din volemie ( 750 ml.), 0,5-1 din greutatea corporală.
 Hemoragie medie – pînă la 20-25% din volemie (750-1500 ml.), 1,5-2,5% din greutatea
corporală.
 Hemoragie mare – pînă la 30-40% din volemie (1500-2000 ml.), 2,5% din greutatea
corporală.
 Hemoragie gravă – mai mult de 40% din volemie ( 2000ml.), mai mult de 2,5% din
greutatea corporală.

În funcţie de organul care le-a generat:

 otoragie → prin ureche;

 epistaxis → la nivelul nasului;

Sîrbu Daniel, W-1731

Fișă de lucru la tema “Hemoragiile și hemostaza”, la disciplina ”Protecția Civilă”

 gingivoragie → la nivelul gingiilor;

 hematemeză → la nivelul tubului digestiv;
 melenă → la nivelul tubului digestiv;
 rectoragie → la nivelul tubului digestiv;
 hematochezie → la nivelul tubului digestiv;

hemoptizie → din plămâni;

 menstruaţia → sângerare fiziologică,

regulată, la cca. 28 de zile;

 menoragia → menstruaţie

abundentă şi prelungită, patologică;

 metroragia → sângerare patologică

apărută în afara ciclului menstrual;

 hemotorax → în cavitatea pleurală;

 hemomediastin → din mediastin;

III. Hemostaza provizorie constă în oprirea hemoragiei pentru un timp limitat, printr-o serie de
manevre:

• Compresiunea digitală care se aplică: – deasupra leziunii, în caz de hemoragie arterială şi – la

nivelul leziunii, în caz de hemoragie venoasă

• Hemostaza prin pansament compresiv se realizează prin diferite tehnici de înfăşare

• Compresiunea circulară se realizează cu: – mijloace improvizate (curea, cravata, fâşii de pânză
etc.), – cu garou.

Compresiunea directă

Pansamentul compresiv este cel mai simplu mod de a realiza hemostaza; se acoperă rana cu mai
multe comprese sterile sau în lipsa lor cu bucăți de pânză curată (batiste, haine etc.) care se
comprimă cu podul palmei sau cu fașă.

 Locul compresiei

 Compresia se efectuează întotdeauna în dependență de caracterul singerarii: plăgi ale arterelor

antebrațului: compresia se aplică la nivelul brațului (arteră brahiala) plăgi ale brațului: compresia

Sîrbu Daniel, W-1731

Fișă de lucru la tema “Hemoragiile și hemostaza”, la disciplina ”Protecția Civilă”
în fosă axilară (arteră axilară) plăgi ale umărului: se comprimă cu degetele în fosă
supraclaviculara, în spatele claviculei (arteră subclavie) plăgi ale gambei și piciorului: compresie
în fosă poplitee (în spatele genunchiului) plăgi ale coapsei: compresia într-o zona numită
triunghiul lui Scarp, apăsând cu degetele mari de la mâini suprapuse în timp ce cu palmele se
înconjoară coapsă plăgi ale aortei și arterelor iliace: compresia peretelui abdominal cu pumnul,
până la coloana (mai dificil de realizat) plăgi superficiale ale fetei: compresia în față urechii
(arteră temporală superficială) plăgi faciale: compresia la nivelul mandibulei în cazul leziunii în
teritoriul arterei faciale, sau compresie pe carotidă comună Primul ajutor în cazul epistaxisului
constă: în adoptarea unei poziții cu capul ușor aplecat în față și aplicarea unei compresii digitale
pe aripa nazală de unde este hemoragia.

Măsurile de prim ajutor în hemoragiile externe

 Se întinde accidentatul la orizontală, în decubit dorsal, cu capul mai jos decât trunchiul şi
extremităţile (poziţia Trendelenburg) pentru a favoriza circulaţia sangvină la nivel
cerebral.
 Se stabilește tipul hemoragiei (venoasă, arterială, capilară).
 Se efectuează hemostaza provizorie prin pansament compresiv sau compresie la distanţă,
în funcţie de mărirea hemoragiei şi localizarea ei.
 Dacă hemoragia este foarte puternică sau dacă salvatorul este izolat sau fără materialele
necesare şi trebuie să facă faţă unui număr mare de răniţi, precum şi în faţa unui membru
secţionat, se aplică garoul. Garoul poate fi improvizat dintr-un tub de cauciuc elastic
(preferabil) sau orice material flexibil, însă neelastic: cravată, fular, batic rulat pe
diagonală, ciorap etc. Garoul se aplică la rădăcina braţelor (la patru laturi de deget sub
axilă), pentru hemoragiile membrului superior, şi la rădăcina coapselor pentru
hemoragiile membrului inferior.

Aplicarea garoului se face fixând în zona traiectului arterei principale un rulou de tifon sau de
material textil, notând pe un bilet data şi ora când s-a aplicat. În hemoragiile venoase, garoul se
aplică dedesubtul plăgii.

– Garoul se strânge astfel încât să se oprească circulaţia, dar culoarea tegumentelor să se menţină
apropiată de cea normală.

– Garoul se menţine maximum 2 ore, slăbindu-l 1-2 minute la fiecare 20 minute – interval pentru
a se permite irigarea ţesuturilor, în acest timp hemostaza fiind asigurată prin compresiune
digitală la distanţă.

Sîrbu Daniel, W-1731

Fișă de lucru la tema “Hemoragiile și hemostaza”, la disciplina ”Protecția Civilă”
– Se iau măsuri urgente pentru a transporta rănitul la o unitate sanitară dotată corespunzător.

– Se aşază rănitul pe o targă, în decubit dorsal, fără pernă, şi se supraveghează tot timpul
transportului.

– Se încălzeşte bolnavul în mod progresiv, administrându-i băuturi calde şi încălzindu-i

extremităţile cu sticle sau pungi cu apă caldă.

– Dacă este posibil, se administrează oxigen.

– Este de dorit ca scoaterea garoului să fie făcută de medic, deoarece trebuie luate toate măsurile
necesare pentru a interveni prompt la primele manifestări ale şocului produs prin ridicarea
garoului.

Observaţii:

– Garoul nu se menţine mai mult de maximum 120 minute (risc de gangrenă).

– Nu se fixează garoul prin nod.

– Decomprimarea garoului nu se face niciodată brusc.

Sîrbu Daniel, W-1731