1 2 3

|x|
4
∩ 5
Modulul numărului

6
Paralelogram

Fracţii echiunitare

5 7 3
= =
5 7 3

Pitagora

7 8 9

10
Trapez

11
U 12
Cuboid

180° Eveniment
sigur
Cerc
13 14 15
∈

α,β,γ,δ,ε

alfa, beta, gama, delta, epsilon

Triunghi
16 17 18

Fracţii subunitare

3 2 1
; ;
5 7 3

Cilindru

19 20 21

22
Romb

23
II 24
Cub

90° Eveniment
imposibil

Raza cercului
25 26 27

π ≈3,14 ⊂

Linie frântă închisă

28 29 30

Fracţii supraunitare

6 9 8
= =
5 7 3

Euclid

31 32 33

34
Hexagon

35
⊥ 36
Piramidă

Eveniment
aleator
Raportor Diametrul cercului
37 38 39

a1 +a2 +a 3+ …+a n
a m=
n

Pentagon

40 41 42

Fracţii echvalente

5 1 3
= =
10 2 6

Pătrat

43 44 45

⌀
V =L ∙ l∙ h

Sferă
46 47 48

Procent
%
Blaise Pascal Dreptunghi
49 50 51

Promilă
‰
Drepte paralele

52 53 54

Regula de trei
simplă
3 21
=
10 x

10∙ 21 Puncte coliniare

x= =70
3

55 56 57

58
Con

59
≡ 60
Poligon

V= a3 Proprietatea
fundamentală
a proporţiei
61 62 63

A=π r 2

Unghi
Linie frântă deschisă
64 65 66

Drepte concurente Mărimi

direct
proporţionale
N
67 68 69

Drepte perpendiculare
Arie

70 71 72

Mărimi
invers
Punct proporţionale
 Compas

73 74 75

x şi -x A

76
Q 77
Opusul numărului

78
Dreaptă
B

Numere zecimale
periodice simple
Atot =2( L∙ l+ L∙ h+l ∙h)

3,(2); -5,(71)
84,(906)
Proporţie

79 80 81

β
2
Atot =6 a

Segment
Plan
82 83 84
Numere zecimale
perodice mixte
Inversul numărului
3 5
şi
·O 5 3
12,3(45); 0,49(3);
-786,234(48)
Centrul cercului
1. Simbolul 2. Distanţa de la 3. Patrulater cu 4. Fracţia la care 5. Unghiul cu
matematic al originea axei două laturi numărătorul este măsura mai mare
operaţiei dintre numerice până la paralele şi egal cu numitorul. de 0° şi mai mică
mulţimi: un punct dat. congruente. Valoarea acestei de 90°.
intersecţia. fracţii este egală
cu unu.

6. Savant antic 7. Patrulaterul cu 8. Simbolul 9. Corp geometric 10. Măsura în

grec care a două laturi matematic al cu toate feţele grade a unui unghi
răspuns interesant paralele şi alte operaţiei cu dreptunghiuri. Are alungit.
referitor la două neparalele. mulţimi: 2 baze, 4 feţe
numărul de elevi Laturile paralele reuniunea. laterale, 8 vârfuri
pe care îi are ale acestui şi 12 muchii.
folosind fracţiile. patrulater se
numesc baze.

11. Figura 12. Şansa de 13. Simbolul 14. Figură 15. Primele cinci
geometrică realizare a acestui matematic geometrică litere din alfabetul
alcătuită dintr-o eveniment este “aparţine”. alcătuită din trei grecesc.
mulţime de egală cu unu sau laturi şi trei
puncte egal 100%. unghiuri.
depărtate de la un
punct dat. .

16. Fracţia la care 17. Unghiul cu 18. Corp rotund 19. Paralelogram 20. Simbol
numărătorul este laturile reciproc cu două baze. cu laturile matematic pentru
mai mic decât perpendiculare. Desfăşurarea congruente. reprezentarea
numitorul. acestui corp dreptelor paralele.
Valoarea acestei reprezintă un
fracţii este mai dreptunghi şi
mică decât unu. două cercuri.

21. Corp 22. Măsura în 23. Segmentul 24. Şansa de 25. Un număr
geometric cu grade a unui unghi care uneşte realizare a acestui constant care
toate feţele drept. centrul cercului eveniment este reprezintă raportul
pătrate. La fel ca cu un punct al egală cu zero. dintre lungimea
şi cuboidul are 2 cercului. unui cerc şi
baze, 4 feţe diametrul său.
laterale, 8 vârfuri
şi 12 muchii.

26. Simbolul 27. Figură 28. Fracţiile la 29. Unghiul cu 30. Matematician
matematic care geometrică plană care numărătorul măsura mai mare antic grec, a expus
reprezintă o formată din mai este mai mare decât 90° şi mai sistematic
mulţime care se multe segmente decât numitorul. mică decât 180°. rezultatele
include în altă care are doar geometrice
mulţime. vârfuri din care cunoscute în
“pornesc” câte vremea sa în
două laturi. tratatul Elementele.

31. Poligon cu 32. Simbolul 33. Corp 34. Instrument 35. Coarda ce
şase laturi. matematic prin geometric cu o pentru trece prin centrul
care se reprezintă bază poligon şi un determinarea unui cerc.
dreptele vârf în afara bazei. măsurii unui
perpendiculare. Poate fi unghi.
triunghiulară,
patrulateră,
pentagonală
ş.a.m.d.
36. Şansa de 37. Semnele la 38. Poligon cu 39. Formula de 40. Fracţiile care
realizare a acestui înmulţirea cinci laturi. calcul pentru reprezintă aceeaşi
eveniment este numerelor întregi. determinarea parte dintr-un
egală cu un număr mediei aritmetice. întreg.
mai mare ca zero
şi mai mic ca unu.

41. Unghi măsura 42. Patrulater cu 43. Corp 44. Simbolul 45. Formula de
căruia este egală toate laturile geometric rotund. matematic prin calcul pentru
cu 0°. congruente şi toate Nu are bază, nici care se reprezintă determinarea
unghiurile vârf. mulţimea vidă. volumului unui
congruente. cuboid.

46. Prima maşină 47. Patrulater cu 48. simbolul 49. Suma 50. Simbolul
de calcul a fost laturile opuse matematic prin măsurilor laturilor matematic prin
inventată de acest paralele şi care se reprezintă unui plogon. care se reprezintă
matematician. congruente şi toate procentul. promila.
unghiurile drepte.

51. Dreptele care 52. Regula 53. Unghiul cu 54. Punctele care 55. Corp
nu au nici un aplicată la măsura de 180°. aparţin unei geometric rotund
punct comun. mărimile direct drepte. cu un singur vârf,
proporţionale baza căruia este
pentru cerc.
determinarea unei
mărimi
necunoscute
dintr-o proporţie.

56. Simbolul 57. Linia frântă 58. Formula de 59. Segmentul 60. Produsul
matematic prin închisă, ale cărei calcul pentru care uneşte două extremilor
care se reprezintă laturi nu au alte determinarea puncte ale proporţiei este
două segmente puncte comune volumului unui cercului. egal cu produsul
congruente. decât vârfurile cub. mezilor
liniei. proporţiei.

61. Formula de 62. Figura 63. Figură 64. Dreptele care 65. Două mărimi
calcul pentru geometrică geometrică plană au un singur punct a şi b care depind
determinarea ariei formată din două formată din mai comun. una de lata, astfel
unui disc. semidrepte cu multe segmente încât dacă a se
originea comună. care are două măreşte de un
vârfuri din care număr de ori,
“porneşte” doar atunci b se
câte o latură. măreşte de acelaşi
. număr de ori, şi
invers.
66. Simbolul 67. Dreptele care 68. Simbolul 69. Suprafaţa din 70. Cea mai
matematic prin se intersectează matematic prin interiorul unui simplă figură
care se reprezintă sub un unghi care se reprezintă poligon. geometrică.
mulţimea drept. mulţimea
numerelor numerelor întregi.
naturale.

71. Instrument 72. Două mărimi 73. Simbolul 74. Pentru orice 75. Figura
geometric cu a şi b care depind matematic prin număr întreg geometrică
ajutorul căruia una de lata, astfel care se reprezintă nenul a există un nemărginită
putem construi încât dacă a se mulţimea număr întreg formată dintr-o
cercuri. măreşte de un numerelor nenul -a. Cum se mulţime de
număr de ori, at. b raţionale. numesc aşa puncte.
se micşorează de numere?
acelaşi nr de ori,
şi invers.

76. Numerele 77. Egalitatea a 78. Formula de 79. Formula de 80. O parte a
zecimale la care două rapoarte. calcul pentru calcul pentru dreptei formată
se repetă o cifră determinarea ariei determinarea ariei din toate punctele
sau mai multe totale a unui totale a unui cub. acestei drepte
imediat după cuboid. situate între două
virgulă. puncte ale ei,
numite
extremităţi.

81. Cu ce figură 82. Numerele 83. Punctul de la 84. Două numere

geometrică poate zecimale la care care sunt egal (fracţii) produsul
fi asociată se repetă o cifră depărtate punctele cărora este egal cu
suprafaţa apei sau mai multe unui cerc. unu. Cum este
unui lac într-o zi după o cifră sau unul din aceste
fără vânt?. mai multe după numere pentru
virgulă. celălalt număr.
 Stimaţi colegi, elevi , părinţi! Continui să propun jocuri didactice
din seria “Lotto”. De data aceasta am elaborat un joc la matematică.
Poate fi folosit în calitate de evaluare finală la clasa a VI-a sau ca
evaluare iniţială în clasa a VII-a. Confecţionaţi cartonaşe cu imagini şi
cartonaşe cu întrebări din cele propuse.
Regulile jocului: cartonaşele cu imagini se repartizează elevilor
(câte unul sau câte două, sau un cartonaş la pereche, depinde de numărul
de elevi din clasă). Cartonaşele cu întrebări rămân la moderator.
Moderator poate fi profesorul sau un elev. Moderatorul extrage la
întâmplare un cartonaş cu întrebare, citeşte cu voce întrebarea.
Răspunsul se găseşte pe cartonaşul cu imagini. Elevul care a găsit
răspunsul cere cartonaşul cu întrebare şi acoperă imaginea respectivă.
Imaginile şi răspunsurile sunt numerotate (se poate de verificat
exactitatea răspunsului). Cine primul acoperă cartonaşul cu imagini este
câştigător.
În cadrul jocului se pot verifica cunoştinţele elevilor cu
referire la simbolurile matematice, noţiunile matematice, operaţii
matematice, figuri geometrice, unele formule matematice, ş.a.
Se pot propune elevilor fişele cu imagini: iar ei să alcătuiască singuri
întrebarea corespunzătoare imaginii.
Dacă dorim să facem o interogare de câteva minute la începutul lecţiei,
sau pe parcurs, atunci putem propune elevilor să extragă din cutiuţa cu
întrebări una la întâmplare şi să răspundă.
Modalităţi de folosire a acestui joc pot fi diferite, depinde de
creativitatea fiecăruia.

Toate bune vă doresc!